Steaua Roşie, aprilie 1977 (Anul 29, nr. 76-101)

1977-04-01 / nr. 76

Independenţa de stat a României (Urmare din pag. 1) această chestiune va trebui discutată în ansamblul chestiunilor internaţionale. De aceea, oamenii politici şi-au dat seama că, folosind împrejurările externe favorabile, trebuie să se sprijine pe forţa poporului pentru a atinge obiectivul de multă vreme gîndit, lucrat, pregătit şi visat. Singura cale posibilă de a scutura jugul secular străin era participarea la război pentru a pecetlui votul forului legislativ, dreptul ţării la neatîrnare, cu jertfa de sînge a fiilor acestui popor, cu sîngele lor încălzit la focul sfînt al dragostei de ţară şi de libertate şi a obliga marile puteri să recunoască noul statut internaţional pe care-l cerea imperios independenţa. Statul român nu a mai aşteptat schimbarea poziţiei marilor puteri şi a intrat rapid în luptă, în acţiune aşa cum îi cereau interesele sale supreme, cu cît mai mult cu cît schimbarea raportului de forţe în Balcani, în favoarea armatei turceşti, punea intr-un real pericol votul parlamentului român. Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe, istoricul timpului, unul din oamenii politici cei mai remarcabili ai României moderne, cel care prezidase la mai toate marile acte ale veacului, prin poziţia sa, prin capacitatea sa politică pregătea drepturile poporului său la viitoarea conferinţă de pace, unde dorea nespus de mult să participe pentru a apăra cauza română. Cu toate că România a adus o contribuţie importantă şi de altfel recunoscută la desfăşurarea războiului, iar în anumite momente intervenţia armatei române a fost hotărîtoare, marile puteri, în virtutea practicilor lor de nesocotire a dreptului popoarelor şi ţărilor mici şi mijlocii de a participa la soluţionarea problemelor internaţionale, nu au admis prezenţa delegaţiei noastre la negocierile pentru semnarea armistiţiului şi a păcii, nici la San Stefano, nici la Berlin. Reprezentanţii României au fost primiţi la Berlin numai pentru a-şi citi memoriul şi atît, pentru că nu a fost luat in seamă de cei care atunci hotărau totul. Cu toate că marile puteri au avut o atitudine nefavorabilă, ele au fost nevoite să aprecieze sacrificiile umane şi materiale ale poporului nostru în lupta pentru neatîrnare şi să recunoască independenţa naţională. Se poate spune fără a greşi că la capătul unui lung proces, cu suişuri şi coborîşuri, cu jertfe şi sacrificii multe, cu înfrîngeri şi izbinzi a învins dreptatea poporului român, doritor dintotdeauna să trăiască liber, în pace şi independent, unit şi suveran, stăpîn în țara sa și fără nici un amestec din afară. Pe agenda de lucru a municipalităţii îmbunătăţirea salubrizării Municipiul Tirgu-Mureş a fost apreciat, şi chiar admirat, cu ani în urmă, ca una din localităţile din ţară bine întreţinute, curate, cu multe flori, de unde şi atributul de oraş al florilor. De la un timp însă, datorită unor cauze obiective şi subiective, despre aspectul multor străzi, chiar centrale, nu s-au prea rostit cuvinte de laudă. Deoarece ordinea şi curăţenia constituie cartea de vizită a oricărei localităţi, îmbunătăţirea salubrizării municipiului a devenit acum o problemă ce stă pe agenda de lucru a organelor locale. Analizîndu-se această problemă, într-o şedință comună a secretariatului Comitetului municipal de partid şi Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, s-a adoptat un amplu program de măsuri, cu obiective, termene şi răspunderi concrete. — Care sînt principalele obiective, ce stau în permanenţă în atenţia consiliului popular în această direcţie? — In primul rînd — ne relatează tovarăşul Sütö Andrei, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal — acţionăm pentru asigurarea permanentă a curăţeniei pe toate străzile oraşului. In acest scop, după cum se poate vedea, în punctele de descărcare a gunoiului stradal, de pe diferite străzi, au fost asigurate containere metalice, prevenindu-se astfel împrăştierea gunoiului pe străzi. Am stabilit ca spălarea străzilor să se execute numai în baterii de cîte 2—3 autostropitori, operaţie care să fie urmată imediat de măturarea apei în recipienţi. Nu în timpul zilei, ci obligatoriu noaptea. Menţionez că spălarea străzilor e admisă, în toate cazurile, numai după adunarea şi transportul noroiului şi prafului. Lunar, E.G.C.L. trebuie să întocmească grafice privind eşalonarea pe străzi a operaţiilor de curăţare şi transport al noroiului de pe străzi, desfundarea recipienţilor de canalizare şi spălare a străzilor. Pentru mai buna coordonare a acestor operaţii, activitatea de desfundare a recipienţilor stradali a trecut de la secţia apă-canal la secţia de salubritate. — După cum cunoaştem, destul de frecvent, unii justifică noroiul sau praful de pe străzile oraşului cu numeroasele şantiere de construcţie. — Şantiere de construcţie avem multe. Cu toate acestea, oraşul trebuie să fie în permanenţă curat. De aceea, am interzis accesul pe străzile oraşului al autovehiculelor cu roţile necurăţate de noroi sau pămînt, a celor încărcate necorespunzător sau cu basculantele neetanşe. Totodată, P. POPSOR (Continuare în pag. a 4-a) UJDUŞENCELE ÎŞI SPORESC CONTRIBUŢIA LA „CONTUL OMENIEI“ Miercuri, 30 martie 1977. De la Comitetul orăşenesc de partid Luduş, însoţesc pe tovarăşa Domnica Halaţiu, preşedinta Comitetului orăşenesc al femeilor, pînă în centrul vechiului oraş, la C.E.C. Are geanta plină cu bani. „Azi depun suma de 13.000 la Contul 1977, reprezentînd o nouă contribuţie a femeilor din oraş la sprijinirea familiilor lovite de cutremur, precum şi la fondul reconstrucţiei". Da, de 25 de zile, alături de bărbaţi, femeile din Luduş, muncitoare, inginere, tehniciene, cadre didactice, funcţionare, pensionare, gospodine, prin diverse forme, îşi manifestă în permanenţă spiritul de omenie, de solidaritate. Cei 13.000 lei, depuşi acum în „Contul 1977“, provin din tombola organizată, de Comitetul orăşenesc al femeilor, duminică, 27 martie, la nivel de oraş. Obiectele, reprezentind în special lucruri de mînă, au fost donate de femei şi tot ele au cumpărat, în total, pentru această tombolă peste 2.500 de bilete, din care a rezultat suma de mai sus. Această tombolă nu e prima organizată în sprijinul sinistraţilor. In ultima perioadă au avut loc tombole pe întreprinderi, la Fabrica de zahăr, la I.M.I.L., la Fabrica de lapte praf, cooperativa „Deservirea“ și la cea de consum, la Spital, P.T.T.R. etc., din care s-a realizat şi s-a depus în „Contul omeniei“ suma de 6.800 lei. Acum, în cele 21 circumscripţii electorale din oraş, comisiile de femei, deputaţii adună deşeuri de hîrtie, sticle, borcane, păsări, ouă şi alte produse, donate de femei, care sunt valorificate, sumele realizate depunîndu-se în „Contul 1977“. Intr-o singură circumscripţie, în care e deputată tovarăşa Maria Misin, s-a realizat, pînă în prezent, pe această cale, suma de 2.500 lei. P. PASCU Veşti privind ajutorarea sinistraţilor şi depunerea de noi fonduri în „Contul omeniei" ne-au sosit şi din comuna Zau de Cîmpie. Astfel cooperativa agricolă din localitate a hotărît să doneze în contul de solidaritate 15 tone de grîu, 10 tone de porumb, 15 tone de cartofi, 1.500 litri lapte şi altele. De asemenea, mecanizatorii de la S.M.A. au oferit în ajutorul sinistraţilor suma de 105.000 lei. Totodată prin comisia de femei s-a iniţiat acţiunea prin care locuitorii din Zau şi Bărboşi au donat importante cantităţi de ouă, păsări, fasole, care valorificate prin cooperaţie au permis depunerea în „Contul omeniei“ a peste 12.600 lei. La reuşita acestei acţiuni un aport de seamă şi l-au adus mai ales Maria Florea, Otilia Găbudean, Eugenia Chiper, Ana Sucuturdean, Valeria Cocoară, Mărioara Bîzgan şi altele. Apreciatul cenaclu tîrgumureşean „Excelsior“ a prezentat, recent, la Iernut, — în sala clubului muncitoresc — un spectacol cuprinzînd muzică folk şi clasică şi recitări din creaţiile originale ale membrilor săi. Suma realizată din acest spectacol va fi donată în contul persoanelor sinistrate.. Recent, aproximativ 60 de pionieri ai Şcolii generale nr. 17 din Tg.-Mureş, îndrumaţi de comandanta de unitate Teszler Ottilia, au participat la lucrările de amenajare a spaţiilor verzi din municipiu. Singurătatea alergătorului... după himere Solitar, cu geanta din material de sac de campanie, petrecută pe după umăr, cu gluga cu brizbrizuri şi butoniere pînă la pămînt, pare o nălucă precurîndu-se furiş pe Ungă zidurile clădirilor, o siluetă, un firicel de fum absent la oameni şi la viaţă. O figură cunoscută de tîrgumureşeni. Privit din spate pare o fată nefiresc de înaltă. Din faţă şi din buletinul de identitate, înfăţişîndumi-l puţin altfel, reiese că este P. G. D., 24 de ani, strada Strîmbă, Tirgu-Mureş. De şase ori a încercat la I.A.T.C., secţia regie de teatru şi film, tot de atîtea ori a fost printre primii trei, aşa susţine, pe lista următorilor nereuşiţi. Ghinionist, dar perseverent, nedespărţit de gîndul că marele loz îl aşteaptă, dar încă n-a fost pregătit pentru el, stăruie. Perseverează, pe banii părinţilor, medici pensionari din Sf. Gheorghe şi ai fraţilor, cu încăpăţînarea celui care susţine că este veşnic neînţeles şi nedreptăţit de către o comisie „depăşită“, deloc în ton cu vremea şi metodele de examinare visate de el în secolul acesta al vitezei. Ce a făcut de la terminarea liceului? Mai nimic. Nu-i mai puţin adevărat că în cei şase ani ar mai fi putut şi lucra — i s-a oferit chiar un loc de muncă la „Prodcomplex* — dar, adept al unei concepţii fataliste, a lucrat o zi, apoi a plecat, susţinînd că nu se poate adapta, „îmi place să fac ceva — ne spune —, dar să nu lucrez cu oamenii!“ Ne asigură că citeşte mult, scrie, cîndva , şi publicaţii priveşti. Vrea să afişeze o ţinută sfidătoare, dar timiditatea mascată îl trădează. Ai senzaţia că ceva se năruie şi nu-l înţelegi. O lume de seră, artificial creată, fără oameni în jur?! Nu, e neverosimil! A căuta un loc de muncă în care să fie doar singur, o stare de vid total, este o himeră. Dacă n-ar repeta, am avea senzaţia că sîntem în faţa unei glume stranii. Intre şase admiteri şi postura de lup singuratic, în locuinţa de pe strada Strîmbă nr. 10, naşte o filozofie a însingurării. In izolarea lui de om în carapace, se vrea un erou sartrian ori kafkian, — oblomovii nu mai sînt la modă! — care între a nu face nimic și o interpretare proprie, originală, a donquijotismului se mai gîndește, serios, la o căsătorie cu o fată de pe meleaguri străine. Zadarnic i se explică amănuntul că ar putea avea ca exemplu pe o parte din marii oameni din lumea teatrului şi filmului, amintim doar pe Ilarion Ciobanu şi Sergiu Nicolaescu, care la anii lui au pus umărul, au muncit din greu, iar la temelia gloriei de azi au adăugat chiar şi truda palmelor. Noianul de argumente, cel puţin aceasta e senzaţia, n-a reuşit să-l clatine, să-l scoată din tiparele boemei în care se complace, să-l convingă că argumentările lui sunt pentru o altă lume, spre care cei care au creat-o şi adepţii lor au plecat cam de multişor cu ultimul tren. Tînăr, derutat, cult, şi cu suflet bun, P. G. D. are nevoie de ajutor. Deşi am inserat doar iniţialele, mulţi tîrgumureşeni îl vor recunoaşte şi, sîntem siguri, nu vor ezita să-i întindă o mînă de ajutor, pentru a-l scuti de postura şi rolul alergătorului după ... himere! LAZAr !Adariu MORALA-CONDUITA ♦ STEAUA ROȘIE PAGINA 3 „CINSTIM EROII NEAMULUI" Sub acest generic a fost organizat zilele trecute la Liceul „Al. Papiu Ilarian“ din Tg.-Mureş un concurs „Cine ştie ciştigă“. Concursul s-a axat pe filmele documentare: Decebal, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Tudor, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza şi altele. După ce elevii au vizionat filmele documentare cu un pronunţat caracter patriotic, a început concursul, în care tinerii au făcut dovada unor profunde cunoştinţe despre personalităţile istoriei neamului. Profesor examinator a fost Vasile Buda. Numeroasa asistență a aplaudat frenetic răspunsurile prompte ale colegilor lor privind filele nemuritoare ale luptei pentru independența de stat a României. SPECTACOL CONCURS Conducerea Grupului şcolar „Metalotehnica“, în colaborare cu organizaţia U.T.C. şi cadrele didactice au iniţiat în ziua de 20 martie un spectacol concurs care s-a bucurat de o numeroasă participare. Ca probe obligatorii, concursul a cuprins teme privind: înfăptuirea independenţei de stat a României şi răscoalele ţărăneşti din 1907. In mod deosebit s-a urmărit oglindirea acestor evenimente în literatură, artă, presă, în film, în expoziţii. De notat câ au fost cuprinse probe de recitare a unor poezii patriotice privind evenimentele, realizarea unor montaje literare, dans modern, sau texte de brigadă, la alegere, întregul program a avut un profund conţinut educativ, patriotic. Cei mai bine pregătiţi s-au dovedit elevii anilor I. Concursul desfăşurat pe ani de studiu a reprezentat o reuşită. DAN CULCER: „Citind sau trăind literatura“ La librăria „Universala" din Tirgu-Mureş a avut loc recent, lansarea cărţii „Citind sau trăind literatura“, a scriitorului tîrgumureşean Dan Culcer. Apărută la editura Dacia, 1976, noua sa carte a fost prezentată de Romulus Guga, redactor şef al revistei „Vatra“, după care autorul a dat autografe. Au efectuat praşila I la căpşuni In vederea asigurării în acest an a unor producţii sporite la toate culturile, Pavel Cenan, preşedintele cooperativei agricole din Valea Largă, cît şi ing. Lucreţia Anca, şefa fermei căpşunărie, se străduiesc să facă toate lucrările la timpul optim. Aşa se face că pentru evitarea pierderii apei din sol şi executării la timp a lucrărilor de întreţinere, în cîteva zile mecanizatorul Mihai Mureşan, a reuşit să efectueze praşila întîi pe întreaga suprafaţă de 43 ha cultivată cu căpşuni. In prezent cooperatorii ce muncesc în acord global au trecut la efectuarea prașilei manuale pe rînd. Au încheiat împăduririle de primăvară In ampla acţiune de dezvoltare şi conservare a fondului forestier, silvicultorii mureşeni sunt prezenţi cu toată dăruirea pe şantierele de împăduriri. Ţinînd seama de vremea favorabilă, colectivele ocoalelor silvice din Luduş şi Tîrnăveni au realizat planul la plantaţiile de primăvară. Ele au împădurit 66 ha şi respectiv peste 180 ha. Lor le urmează silvicultorii din Reghin, Tîrgu-Mureş şi Sighişoara care efectuează plantaţii pe ultimele suprafeţe.