Steaua Roşie, iunie 1977 (Anul 29, nr. 128-153)

1977-06-01 / nr. 128

PAGINA­ 2 STEAUA ROȘIE REZOLVAREA OPERATIVA A PROPUNERILOR TINERILOR - STIMULENT IN ACTIVITATEA ACESTORA In două întreprinderi reghine­­ne, I.P.L. şi I.U.P.S., unde tine­retul deţine o pondere însemnată, ne-am propus să urmărim care este soarta propunerilor făcute de utecişti, şi ce preocupări există ca ele să fie analizate şi valorificate. Din convorbirea a­­vută cu Florian Todoran, secre­tar al comitetului U.T.C. de la I.P.L., am reţinut că rezolvarea sugestiilor formulate de către ti­neri în adunările generale repre­zintă o constantă a activităţii desfăşurate de activul U.T.C. înainte de a se acţiona pentru aplicarea lor, propunerile sînt examinate, asta cu scopul de a se vedea dacă ele aduc vreun folos real, atît pentru Întreprin­dere cit şi pentru tineri. Cînd nu pot fi soluţionate la nivel de organizaţie, dacă implică inter­venţia unor factori de conducere, a specialiştilor, atunci propune­rile sunt supuse atenţiei acestora. Parte din sugestiile tinerilor au prins viaţă. Rezolvare şi-a găsit propunerea lui Alexandru Friciu, care a opinat pentru executarea de către tinerii mai puţin expe­rimentaţi din secţia instru­mente muzicale a unor lu­crări conforme categoriei lor de încadrare. De asemenea, s-a acordat grijă propunerii pri­vind întărirea disciplinei în sec­ţia articole sport, ambarcaţiuni şi mobilă (A.S.A.M.). Unele se află însă în studiu, ca de pildă organizarea, pe lîngă concursu­rile pe meserii, a unor olimpiade de matematică, fizică. Propune­rea formulată de un tînăr de la A.S.A.M., în ideea generoasă a stimulării pentru cunoaştere şi îmbogăţire a cunoştinţelor, este ceva mai greu de aplicat, dar nu imposibil. Altele, deşi au fost în mod repetat vehiculate şi în­scrise pe hîrtie, nu şi-au găsit încă soluţionarea. Este vorba de o conlucrare mai strînsă, de exi­genţă în privinţa pregătită prac­tice a ucenicilor. Ei, ca şi elevii Liceului industrial ce trec pra­gul întreprinderii pentru a-şi fa­ce instrucţia, sunt deseori ,,încăr­caţi“ cu diverse munci auxiliare. Şi la I.U.P.S. se acţionează pen­tru traducerea în fapt a propu­nerilor formulate, cu diverse pri­lejuri, există preocupare pentru ca acestea să nu rămînă doar în procesele verbale întocmite cu ocazia adunărilor generale. Su­gestiile tinerilor, cele mai multe venite din partea celor cu atri­buţii în conducerea organizaţiei, vizează aspecte legate de întreţi­nerea mai bună a utilajelor, folo­sirea chibzuită a materiei prime şi materialelor, îmbunătăţirea ca­lităţii produselor, eliminarea re­buturilor, ori se referă la orga­nizarea de cursuri pentru citirea desenului tehnic, la petrecerea utilă şi plăcută a timpului liber, Ioan Pilcă, secretar al comitetu­lui U.T.C., îşi exprima, într-un fel, nemulţumirea faţă de acei ti­neri care, în adunările generale, şi-au făcut o obişnuinţă din a se plînge de cutare şi cutare lucru, fără să sugereze soluţii, cu adre­să precisă, de rezolvare a aspec­tului incriminat. La acest capi­tol al „plîngerilor“, fireşte, nu pornite dintr-un dezinteres faţă de producţie, ci din comoditatea manifestată în organizarea şi asi­gurarea locului de muncă cu cele necesare, se raliază, pe ici, pe colo, şi alţi tineri care aşteaptă nejustificat intervenţia cuiva în rezolvarea problemelor de mun­că. Intr-un asemenea caz, orga­nizaţia U.T.C. poate şi trebuie să-şi spună cuvîntul. Sigur, în ancheta întreprinsă nu ne-am aşteptat să dăm peste o „ploaie“ de propuneri. Nu. Insă este bine ca cele existente să fie cuprinse în planurile de activi­tate ale organizaţiilor U.T.C., să li se creeze cadru propice de va­lorificare. Pentru că un mijloc de a-i determina pe tineri să aibă o prezenţă cît mai activă la viaţa întreprinderii, îl constituie şi acela al operativităţii cu care se acţionează pentru aplicarea pro­punerilor formulate de către ei. DORIN BORDA EXPOZIŢII Copiii din grupa mare, secţia română, de la grădiniţa cu pro­gram prelungit din Sîngeorgiu de Pădure au ţinut să marcheze săr­bătorirea zilei de 1 Iunie prin­­tr-un important eveniment. Sub atenta îndrumare a educatoarei Eugenia Manşa, ei au adunat cele mai frumoase creaţii proprii, rod al unui efort susţinut pe drumul devenirii, în două expo­ziţii: de pictură şi de cusături. Incîntaţi de ceea ce au realizat, invită pe ceilalţi copii şi chiar pe adulţi să le admire expona­tele şi să le dea sugestii. In acest scop expoziţiile vor fi deschise pînă la 15 iunie. Creşterea gradului de utilizare a forţei de muncă în agricultură După cum se ştie, munca în a­­gricultura are un caracter sezo­nier, fapt ce obligă pe coopera­tori ca, în anumite perioade ale anului, să exercite şi alte activi­tăţi. In vederea folosirii mai ra­ţionale a forţei de muncă şi pen­tru a se asigura de lucru în tot timpul anului unui număr cît mai mare de cooperatori, în ul­tima vreme s-au dezvoltat tot mai mult activităţile de produc­ţie cu caracter permanent, cum sunt fermele zootehnice sau sec­ţiile industriale de prelucrare a răchitei, lemnului, papurei etc. Toate acestea sînt, de fapt, o prelungire a procesului muncii agricole. Pe lingă latura econo­mică a acestei probleme — va­lorificarea superioară a resurse­lor locale — ea are și una so­cială. In perioada de iarnă și în zilele cînd muncile în cîmp nu sînt aglomerate sau timpul este nefavorabil executării lor, se a­­sigură de lucru unui mare nu­măr de oameni şi pot fi menţi­nuţi în sfera productivă cei ca­re nu pot lua parte la lucrările mai grele. Faptele şi cifrele demostrează că această orientare a dus la re­zultate bune. La cooperativa a­­gricolă din Acăţari stăm de vor­bă cu Nemeş Eugen, preşedinte­le acesteia. — In centrul activităţii noas­tre s-a aflat pe lingă folosirea raţională a pămîntului şi dez­voltarea continuă a sectorului zootehnic, şi crearea altor sec­toare de activitate la care să fie atraşi un număr cit mai mare de cooperatori. Astfel, am dezvoltat tot mai mult sectorul avicol ca­re are ca sarcină realizarea u­­nei producţii in valoare de 2 milioane Iei. In acest sens am făcut noi amenajări, astfel in­cit în prezent creştem 50.000 pui. La aceştia se adaugă 4.000 de găini­ ouătoare şi un incubator de la care am livrat populaţiei, deocamdată, circa 100.000 de pui. Pe lingă cele amintite avem şi un sector de activităţi industria­le, al cărui plan de producţie se ridică la aproape 6 milioane lei pe an. Trimestrul I l-am înche­iat cu rezultate bune, realizind produse în valoare de 2.887.000 lei, din care veniturile coopera­torilor s-au ridicat la 1,5 milioa­ne lei. Producţia sectorului este profilată pe confecţionarea îm­pletiturilor pentru scaune, rogo­jini şi mături. Trebuie să arăt că la realizarea acestora iau par­te circa 500 de cooperatori din Acăţari şi satele aparţinătoare, atît în perioada iernii cît şi în timpul nefavorabil altor lucrări. Se lucrează acasă de cooperatori şi ori de cite ori au timp se o­­cupă de confecţionarea acestora. Este o îndeletnicire rentabilă a­­tît pentru cooperatori, cît şi pen­tru unitate. Un rol important în reuşita acestui sector l-a avut şi tradiţia. La Boteni se confec­ţionează rogojini de peste 300 de ani, iar la Acăţari mături. Pen­tru a face faţă cererilor, am or­ganizat cursuri de iniţiere în ar­ta împletiturilor, astfel că nu am avut incă nici un refuz de calitate, cu toate că o bună par­te din producţie este destinată exportului. Veniturile realizate din sectoarele amintite au con­tribuit în mare măsură la întă­rirea economică a cooperativei, valoarea producţiei agricole la suta de hectare cifrîndu-se la peste un milion lei. — Materia primă: papura, ro­gozul şi altele se găsesc şi în alte cooperative şi pot fi valori­ficate. Cuum­ explicaţi că aseme­nea îndeletniciri întîlnim în pu­ţine unităţi agricole? — Pe lingă tradiţie trebuie înainte de toate preocupare pen­tru a face ceva. Desigur, nu e uşor şi aceasta e una din cauze. Cu cît în cooperativă evit mai puţine sectoare de activitate, cu atît şi conducerea are probleme mai puţine, retribuţia este a­­ceeaşi, de ce să-şi facă bătaie de cap. La noi însă, dezvoltîndu-le continuu, am asigurat de lucru permanent cooperatorilor, le-am asigurat cîştiguri permanente, fapt ce a dus şi la statornicirea forţei de muncă. VASILE ORZA ..Eu nu ştiu limanul spre care...4* Zoltán K., 28 de ani, str. Pe­tru Dobra nr. 5, ap. 1, Tîrgu-Mu­­reş. Adresa căutată. Sunăm. Ne deschide un tînăr subţirel. In­tr-un aer de vacanţă, ne cântă­reşte, din dreptunghiul uşii, să vadă cam cît plătim, cum să ne învîrtească, să-şi aleagă cuvin­tele cele mai meşteşugite. Are darul de a se face şi simpatic. Se caută, se încropesc scuze, re­plici derutante, incit dacă am da crezare, fără a trece prin fil­trul propriu, la tot ceea ce ni se relatează, ai senzaţia că ar muri de rîs. Şi ca să nu dea năpasta asta tocmai peste el, un fel de pasăre călătoare, ne manifestăm dorinţa de a-l întreba de ce se plictiseşte atît de repede şi schimbă locurile de muncă după toane şi consemnăm următorul dialog: — Eu, tovarăşe, am trei mese­rii: izolator, vălţar pentru pre­lucrarea cauciucului, zidar. Şi, să ştiţi, îmi mai fac una. — Că aveţi trei meserii e bine, ştim că locuiţi în Tîrgu-Mureş, aici v-aţi şi născut, aveţi o lo­cuinţă confortabilă, aţi lucrat la „Prodcomplex“, unde cîştigaţi bine, lunar peste 1.800 lei, apoi la C.I.C., cu o retribuţie la fel de bună, dar, ca de obicei, de teama de a nu vă fixa aici, aţi optat pentru o şcoală de şoferi, unde aţi avut un insucces, iar acum, dornic de schimbări de decor, nu v-aţi oprit pînă la Dilja — Hune­­doara. Sînteţi şi zidar. La T.C.M. Mureş meseria asta are căutare... — Uite, unu şi cu unu fac doi. îmi sînteţi simpatic şi vreau să fiu sincer. Aşa, îmi vine mie, cîteodată, şi plec, nu stau prea mult pe gînduri. Uite aşa am plecat şi la Dîlja. Nici aici, să nu ! ATITUDINI , credeţi, nu stau prea mult. Unde am de gînd să mă duc? Să lu­crez în Bucureşti, de pildă, la Ploieşti, oriunde! — Apoi? — Nici în Bucureşti nu stau eu mult In Tîrgu-Mureş în nici un caz. Mai bine la Tulcea! Maria, soţia lui, rămine dezar­mată, consternată. Il întrebăm dacă în goana necalculată s-a gîndit bine, în primul rînd, la cei patru copii, cel mai mare de cinci ani, mezinul doar de patru luni, care-i duc dorul şi II vreau aproape de ei. O Întrebare care poate mişca pe oricine. In­con­damnabila şi regretabila confuzie în care amestecă şi ideea despre familie, pică şi o replică dure­roasă, care-ţi ia graiul: „Le scriu cîte o scrisoare şi e bine!*. Parcă o scrisoare şi nişte bani trimişi ar ţine locul unui tată! Replica, oricum, întrece măsura şi cumpă­nita judecată, devenind echiva­lentă cu un gest dur, cinic, pe alocuri iresponsabil. Din străda­nia de a-l determina să nu se îndepărteze de familie, d In a­­cest carusel al ambiţiei deşarte şi al dorului de ducă, în care decenţa şi anumite obligaţii sunt abandonate — ne face să înţele­gem că rămîne doar o bună şi lăudabilă intenţie. Intr-o dovadă de curaj fardat în care cuvin­tele frumoase ca o ploaie de con­­fetii devin baloane de săpun, iar insistenţele soţiei o frecţie cu Diana pe un picior de lemn, su­părat pentru nişte motive închi­puite, K. Z. se răzbună pe fami­lie, în atmosfera de voită Înstrăi­nare. In înverşunarea şi îndărăt­nicia cîrcotaşă, avem impresia că nu mai respirăm acelaşi aer. K. Z., închipuită conştiinţă jig­nită, rebel fără cauză, îşi conti­nuă drumul lui mai mult decît o eroare, în paradoxul împrejură­rilor. Un drum ale cărui conse­cinţe ar trebui să-l sperie. Deo­camdată, „Eu nu ştiu limanul spre care / Pornesc cu bagajul acum.“­, iar rostul vieţii lui, da­că mai poate gusta umorul erou­lui lui Topîrceanu din „Balada chiriaşului grăbit“, se rezumă la o singură replică: „Rămîi sănă­toasă, cucoană. ! Că-mi iau gea­mantanul şi plec!“. N-ar fi oare nimerit să se întrebe şi unde se va opri?! lazAr !Adam­u * i­a­r I in atenţia conducătorilor auto! Din cauza lucrărilor de con­strucţii la podul de beBosl I armat din satul Crăieşti, comuna Adămuş, se interzice circulaţia ^ autovehiculelor peste 1,5 tone în zona şantierului, pe perioada ^ 1 iunie — 30 iunie 1977.­­ ___ __......... .........­ MIERCURI. 1 IUNIE TG.-MUREŞ — Arta: Muscă şi fugi. Progresul: VInzâtorul de baloane. Se­lect: Imagini In oglindă. Tineretului! Roşcovanul: Căluţul cocoşat. Flacăra: Ingeraşi negri. Pitic: Circul Pimplu; Cirtiţa pictoriţa; Unea işi caută prieteni; Un vinător fără vina­. SIGHIŞOARA — Lumina: Cerul e cu noi. Tîrnava: Ultima noapte a sin­gurătăţii. REGHIN — Patria: Timpul şterge totul. TÎRNAVENI — Melodia: Momeala. LUDUŞ — Flacăra: Cum să-l Înecăm pe dr. Mracek. SOVATA — Doina: Copt de suflet. Muncitorul: Martorul trebuie să tacă. SÎNGEOR­GIU DE PĂDURE — Popular: De nicăieri spre nicăieri. FINTINELE — Patria: Acest fel de dragoste. MIER­CUREA NIRAJULUI — Ni­rajul: Goya (ambele serii). SARMASU — Popu­lar: întoarcerea panterei roz. IER­­NUT — Lumina: Romanţă pentru Îndrăgostiţi. TEATRU TEATRUL DE STAT, secţia ma­ghiară, ora 19,10: Două ore de pace (abonament J, L). TEATRUL DE păpuşi, secţia ma­ghiară, ora 16: Şurubel. TELEVIZIUNE 9.00 — Teleşcoală. 10.00 — Matineu teatral pentru copii: „Dreptul la a­­ripi" de Ştefan Titu. 10.40 — între­bări şi răspunsuri (reluare). l­.M — Vetre de lumină. 11.90 — Emisiune de Ştiinţă: „Focul“. 12.00 — Telex. 19.00 — Telex. 10.05 — Campionatele euro*­pene de box — transmisiune directă de la Halle. 19.10 — Tragerea Prono­­expres. 19.20 — Itinerar tunisian. 19.99 — Eficienta economică si creșterea nivelului de trai. 18.50 — Telecronică pentru pionieri. 19.00 — Copilărie, ani de aur. 19.20 — 1.001 de seri. 19.39 — Telejurnal. 19.50 — Copiii, primăvara tării mele — documentar. 39,10 — Telecinemateca. „Şoimul“ — premieră pe ţară; producţie a studiourilor en­gleze. 22:00 — Revista literar-artisică TV. 22,20 — Telejurnal. OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM MUREŞ face cunoscut tuturor celor ce şi-au procurat­­ bilete de odihni pentru staţiunea I N E P T n N I să se prezinte la unităţile de unde şi-au procurat aceste bilete­­ pentru ridicarea tichetelor de rezervare a locurilor pentru hotel. I i ŞANTIERUL ELECTROM­ONTAJ I | TÎRGU-MUREŞ j ? str. Mureşului nr. 14 |­e încadrează | 1 prin transfer sau prin Oficiul forţelor de muncă J , următorul personal: 1 ) — 10 ELECTRICIENI­­­­ —20 MUNCITORI NECALIFICAŢI, pentru lucrări de l l linii şi staţii de transformare din zonele Tîrgu-Mureş, 1 Beclean, Bistriţa.­­ Sunt posibilităţi de calificare în meseria de electrician.­­ Se lucrează în acord global. • Relaţii suplimentare la sediul şantierului şi telefon 1.41.75 ! *i 1.17.40. ________ I LICEUL AGROINDUSTRIAL SIGHIŞOARA­­ Judeţul Mureş­­ cu durata de 4 ani, primeşte înscrieri pentru:­­ • ANUL I LICEU — PROFIL MECANIC ^ • ANUL I LICEU — PROFIL AGRICOL I 1 Se primesc absolvenţi a 8 clase şcoală generală. | J înscrierile se fac pînă la 20 iunie a.c. S 1 Elevii care fac contract cu întreprinderile din sector agro-I­col, au şcolarizarea gratuită.­­ Se acordă burse în procent de 43 la sută din numărul­­ elevilor.­­ • ANUL III — PROFIL MECANIC, curs • de zi, pentru concursul de admitere, pînă­­ in 20 iulie 1977.­­ Se primesc absolvenţi a 2 ani de liceu in profilul respec-t­iv, sau alte profile cu examen de diferență care se dă ulterior» ( 1 sau cu studii echivalente a 2 ani de liceu, cu vîrsta maximă­­ de 19 ani împliniţi în anul 1977.

Next