Steaua Roşie, aprilie 1978 (Anul 30, nr. 77-102)

1978-04-01 / nr. 77

Ofi&t K AL COWTITVIW JVDETIAN MUREȘ AL P.C.R. 5/ AL COHSMUlVt POPULAR JUO£Ţ£AN I Anul XXX. Kr. 17 (6.21» | SfinbatS, 1 apriUa 197» | 4 pagini. 30 de bani | S-a încheiat Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare Desfăşurate în prezenţa tova­răşului Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, lu­crările Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare s-au încheiat, la 31 martie, în Capitală, marele forum adop­­tînd, după largi şi rodnice dez­bateri, hotărîri de o primă im­portanţă pentru activitatea or­ganelor locale ale puterii şi ad­ministraţiei de stat, pentru pro­gresul economic al patriei, pen­tru prosperitatea tuturor judeţe­lor, oraşelor şi comunelor, pen­tru înflorirea vieţii noastre so­ciale şi spirituale, pentru gran­dioasa operă ce o ctitorim — societatea socialistă multilateral dezvoltată.­­ Vineri, în ultima zi a confe­rinţei, lucrările au fost reluate în plen, în aceeaşi atmosferă intensă de lucru, de analiză cu­prinzătoare şi exigentă a pro­blemelor multiple pe care le ri­dică buna conducere şi gospodă­rire a localităţilor, dezvoltarea accelerată a fiecărei aşezări, ur­bane şi rurale, pe plan econo­mic, social-cultural şi edilitar, creşterea calităţii vieţii, a gra­dului de civilizaţie al celor ce muncesc. Participanţii la forumul pre­şedinţilor consiliilor populare, care reprezintă, în fapt, pe toţi locuitorii patriei, au întâm­pinat, în această dimineaţă — ca şi în zilele precedente ale conferinţei —, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea parti­dului şi statului, la sosirea în sală, cu multă căldură şi însu­fleţire. Minute în şir au răsunat ovaţii puternice, urale neîntre­rupte, asistenţa aclamînd în ael lung „Ceauşescu — P.C.R.!“. în sală se aflau, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, conducători ai instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat­, personalităţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale. Prima şedinţă de dimineaţă a fost condusă de tovarăşul Dumi­tru Sandu, preşedintele Consi­liului popular orăşenesc Zimni­­cea, judeţul Teleorman. La dez­bateri au luat cuvîntul tovară­şii Pogea Brîncoveanu, preşe­dintele Consiliului popular mu­nicipal Hunedoara, Elisabeta Leonte, preşedintele Consiliului popular comunal Gura Teghii, judeţul Buzău, Petre Dobrescu, preşedintele Consiliului popular orăşenesc Slobozia, judeţul Ialo­miţa, Ilie Matei, adjunct al şe­fului secţiei de propagandă a C.C. al P.C.R., Dan Triţoiu, pre­şedintele Consiliului popular co­munal Făget, judeţul Timiş, Ion Vlad, preşedintele Consiliului popular municipal Roman, Con­stantin Pană, preşedintele Con­siliului popular comunal Pecica, judeţul Arad, Suzana Gâdea, mi­nistrul educaţiei şi învăţămîn­­tului, Andrei Fodor, preşedinte­le Consiliului popular comunal Moldoveneşti, judeţul Cluj, Va­­si­ie Petrache, preşedintele Con­siliului popular comunal Sascut, judeţul Bacău. . In continuare, lucrările confe­rinţei au fost conduse de tova­răşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. S-a anunţat că la dezbaterile în plenul conferinţei s-au în­scris 125 tovarăşi, din care au luat cuvîntul 77, din toate jude­ţele ţării, ei referindu-se pe larg la sarcinile ce revin consiliilor populare din Programul adoptat de Congresul al XI-lea şi din ho­­tăririle Conferinţei Naţionale a­­le partidului. Totodată, vorbito­rii au făcut numeroase propu­neri cu privire la îndeplinirea planului în industrie şi agricul­tură, la sistematizarea localită­ţilor şi gospodăria comunală, dezvoltarea democraţiei socialis­te şi antrenarea maselor la în­treaga viaţă socială, la perfec­ţionarea stilului şi metodelor de lucru ale organelor şi organiza­ţiilor de partid, în conducerea activităţii economice, a muncii politico-educative de masă. La propunerea prezidiului, conferinţa a aprobat sistarea discuţiilor, urmînd ca partici­panţii care nu au vorbit şi au de făcut propuneri sau obser­vaţii să le prezinte în scris se­cretariatului conferinţei. Prin votul lor unanim, parti­cipanţii au adoptat, apoi, Rezo­luţia şi Chemarea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consilii­lor populare, documente ce vor fi definitivate pe baza orientări­lor şi indicaţiilor cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la acest forum, a ob­servaţiilor şi propunerilor făcu­te în cadrul dezbaterilor. Rezo­luţia şi Chemarea vor fi date publicităţii. Exprimînd dorinţa tuturor participanţilor, tovarăşul Con­stantin Dăscălescu a adresat to­varăşului Nicolae Ceauşescu ru­gămintea de a lua cuvîntul în încheierea Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare. In aclamaţiile participanţilor, în entuziasmul şi însufleţirea generală, la cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România. Ampla cuvîntare a secretaru­lui general al partidului este urmărită cu deosebită atenţie, cu larg interes şi deplină apro­bare, ea fiind subliniată, în re­petate rînduri, cu vii şi înde­lungi aplauze, cu urale şi ovaţii. La sfîrşitul cuvîntării, în sală domneşte o atmosferă care rele­vă vibrant dragostea fierbinte şi încrederea profundă a tuturor cetăţenilor patriei, fără deose­bire de naţionalitate, în glorio­sul nostru partid comunist, con­ducătorul încercat al poporului pe calea luminoasă a socialis­mului şi comunismului, în secre­tarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, de a cărui pilduitoare viaţă şi ac­tivitate revoluţionară este indi­solubil legat tot ce se făureşte în România de azi, spre gloria şi măreţia ei. Făcîndu-se ecoul acestor sentimente, participan­ţii scandează neîntrerupt „Ceauşescu—P.C.R.!“, „Ceauşescu şi poporul!“. în această impre­sionantă manifestare îşi găsesc o expresie nemijlocită coeziunea strînsă a tuturor fiilor ţării în jurul partidului şi al secretaru­lui său general, unitatea şi for­ţa naţiunii noastre socialiste, deplina concordanţă între nă­zuinţele poporului şi politica partidului. In numele milioanelor de ce­tăţeni ai patriei, pe care-i re­prezintă în marele forum, par­ticipanţii au exprimat angaja­mentul ferm de a transforma în fapte importantele sarcini şi o­­rientări cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în hotărîrile Conferinţei preşe­dinţilor consiliilor populare, de a mobiliza întregul potenţial material şi uman al judeţelor, oraşelor şi comunelor în vede­rea înfăptuirii exemplare a o­­biectivelor actualului cincinal, a Programului partidului elaborat de Congresul al XI-lea al P.C.R., care asigură înflorirea continuă a întregii ţări, o viaţă liberă, demnă şi tot mai îmbelşugată poporului nostru, ridicarea Ro­mâniei pe trepte tot mai înalte de progres și civilizație. La semănat — numai lucrări de foarte bună calitate! Timpul deosebit de frumos din această săptămînă a creat condiţii foarte bune pentru pre­gătirea terenului şi însămînţarea culturilor din urgenţa întîi, pen­tru recuperarea rămînerilor în urmă şi efectuarea tuturor lu­crărilor în epoca optimă. Peste tot, pe prim plan, se află cali­tatea lucrărilor, utilizarea maşi­nilor şi utilajelor la capacitatea maximă. In acest sens, mecani­zatorii şi cooperatorii se află în cimp din primele ore ale dimi­neţii, unde, coordonaţi de spe­cialiştii din unităţi, desfăşoară o activitate rodnică. La G.A.P. Cipău, din 105 ha de sfeclă de zahăr, mecanizato­rii Petru şi Aurel Sand au însâ­­minţat peste 70 ha, terenul fiind pregătit grădinăreşte cu combi­natoriu­ de către Szakács Andrei. De­ asemenea, 75 ha au fost er­bicidate, urmînd ca lucrarea să se aplice în mod suplimentar pe încă 24 ha. Inginerul şef al co­operativei, Teodor Cosma, ne spunea că în condiţiile actuale vor termina semănatul în timp de 2-3 zile, după care vor tre­ce la însămînţarea guliilor şi a sfeclei furajere. Totodată, mai mulţi mecanizatori sunt concen­traţi la pregătirea şi erbicidarea terenului pentru cultura porum­bului, unde s-a efectuat o dis­­cuiie pe mai bine de 150 ha. în ritm susţinut se lucrează şi la G.A.P. Chirileu, imitate în ca­re sfecla de zahăr este însămin­­ţata pe aproape 50 ha, din cele 100 planificate. Şi aici se urmă­reşte cu atenţie executarea unor­ lucrări de bună calitate care să asigure condiţii de realizare a unei producţii de 50.000 kg sfe­clă la hectar, pentru care s-au aplicat cantităţi mari de îngră­şăminte chimice şi naturale. Mecanizatorii Ivan Dumitru şi Ksecy Ştefan de la G.A.P. Gi­neşti, au însâmînţat aproape 40 ha de sfeclă de zahăr, din 130 ha planificate. Pentru asigurarea frontului de lucru necesar înain­tării semănătorilor, mecanizato­rul Szentenai Iosif lucrează la pregătirea terenului cu combina­toriu­ cîte 12—14 ore pe zi. Con­comitent cu pregătirea terenului, se execută şi erbicidatul cit şi aplicarea îngrăşămintelor chimi­ce în dozele şi cantităţile stabi­lite. De asemenea, aşa cum sun­tem­ informaţi de către Victor Coman, inginer şef al cooperati­vei, pînă acum au însămînţat ci­te 10 ha de mazăre şi sfeclă fu­rajeră şi se acţionează în conti­nuare în aşa fel încît toate cul­turile sâ fie semănate în peri­oada optimă. TOVARĂŞUL NCOLAE CEAUŞESCU a primit pe congresmanul american Charles A. Vanik Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri la amiază, pe congresmanul ame­rican Charles A. Vanik, membru al Camerei Reprezentanţilor a S.U.A. din partea statului Ohio. In cadrul întrevederii s-a re­levat cu satisfacţie faptul că re­laţiile dintre România şi S.U.A. cunosc o evoluţie pozitivă, evi­­denţiindu-se, totodată, existenţa unor largi posibilităţi de extin­dere şi diversificare a schimbu­rilor comerciale, a cooperării şi colaborării economice, tehnico­­ştiinţifice şi culturale româno­­americane, necesitatea fructifi­cării lor în folosul ambelor ţări şi popoare, al cauzei păcii şi În­ţelegerii internaţionale. Oaspetele a subliniat, în acest context, interesul cu care cercu­rile politice, economice şi opinia publică americană aşteaptă vizi­ta în S.U.A. a preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, subliniind că această vizită va contribui la dezvoltarea şi aprofundarea le­găturilor de prietenie dintre ce­le două ţări şi popoare, la mai buna cunoaştere reciprocă. La rîndul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat importanţa pe care România o acordă relaţiilor sale cu S.U.A. şi a relevat, în acest cadru, că aşteaptă cu deosebit interes con­vorbirile pe care le va avea cu preşedintele Jimmy Carter, sub­liniind că noua sa vizită în Sta­tele Unite va impulsiona rapor­­turile de colaborare româno-a­­mericane, atît pe planul conlu­crării bilaterale, cit şi în dome­niul vieţii internaţionale, în fo­losul păcii şi progresului în lume. Au fost abordate, totodată, unele probleme ale actualităţii internaţionale, subliniindu-se necesitatea consolidării păcii şi colaborării în întreaga lume, re­glementării pe cale politică a diferendelor dintre state şi înlă­turării focarelor de tensiune, instaurării unor relaţii noi, echi­tabile între state, în concordan­ţă cu aspirațiile şi interesele fundamentale ale tuturor popoa­relor. De la 1 aprilie, cu 4 luni mai devreme faţă de cum era prevăzut iniţial Noi detaşamente de oameni ai muncii , beneficiază de retribuţii majorate Incepînd de la 1 aprilie, pe baza hotărîrii Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut, pri­vind reeşalonarea graficului de majorare a retribuţiilor în pri­ma etapă — hotărîre adoptată din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului — noi detaşamente de oameni al muncii primesc re­tribuţiile majorate. Este vorba de personalul muncitor din in­dustria exploatării şi prelucrării lemnului, care, în judeţul nos­tru, are o pondere însemnată, avînd o contribuţie de mare preţ la exploatarea şi valorificarea superioară a „aurului“ verde al patriei. In conformitate cu pre­vederile Decretului Consiliului de Stat privind reeşalonarea majorării retribuţiilor din prima etapă, personalul muncitor din industria exploatării şi prelucră­rii lemnului beneficiază de retri­buţii majorate cu patru luni mai devreme faţă de cum era prevă­zut iniţial, lucrătorii din aceste sectoare realizînd astfel impor­tante venituri suplimentare. Dar iată-ne la Lunca Bradu­lui, important centru al indus­triei exploatării şi prelucrării lemnului. Atît la sectorul de ex­ploatare a lemnului, cît şi la cel de industrializare, calculele pri­vind majorarea retribuţiilor sunt încheiate. Tovarăşul Somai Pa­vel, secretarul organizaţiei de partid de la sectorul de exploa­tare ne-a furnizat cifre, demon­­strînd veniturile de care bene­ficiază în plus sutele de munci­tori forestieri de aici, atît prin majorarea retribuţiilor, cît şi prin aplicarea majorării cu pa­tru luni mai devreme. Bunăoară, un fasonator mecanic sau un fu­­nicularist, care pînă acum pri­mea o retribuţie lunară, socotită la 204 ore lucrate, de 1.866 lei, începînd cu 1 aprilie urmează să primească 2.162 lei, majora­ P. POP.SOR (Continuare în pag. a 4-a) „Săptămîna ştiinţei şi tehnicii româneşti“ * IN PERIOADA 3—8 APRILIE — O AMPLA ŞI REPREZENTA­TIVA ILUSTRARE A PARTICIPĂRII MASELOR LA ACTIVI­TATEA DE CREAŢIE ŞTIINŢIFICA ŞI TEHNICA, O MANIFES­TARE DESFĂŞURATA IN SPAŢIUL FERTIL AL FESTIVA­LULUI NAŢIONAL „CINTAREA ROMÂNIEI“ Din iniţiativa şi sub îndruma­rea nemijlocită a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost elabo­rat şi adoptat de către Plenara C.C. al P.C.R. din 2­3 noiem­brie 1976 un plan-cadru de mă­suri pentru organizarea şi des­făşurarea „Acţiunii pentru stimu­larea participării maselor la ac­tivitatea de creaţie ştiinţifică şi tehnică" în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“. Acţiunea are ca scop esenţial creşterea contribuţiei tuturor oa­menilor muncii la îndeplinirea şi depăşirea obiectivelor stabili­te de Congresul al XI-lea şi Conferinţa Naţională ale P.C.R. cu privire la dezvoltarea ştiin­ţei şi tehnologiei, la introducerea pe scară largă a progresului teh­nic în toate ramurile economiei naţionale. In acest context, în perioada 3—8 aprilie a.c. se organizează „Săptămîna ştiinţei şi tehnicii româneşti“. Este vorba de o ma­nifestare complexă, organizată într-o concepţie unitară, la care îşi dau concursul Consiliul ju­deţean al sindicatelor, Comitetul judeţean U.T.C., comisiile jude­ţeană, municipale şi orăşeneşti ale inginerilor şi tehnicienilor. Consfătuirile ce se vor orga­niza cu acest prilej vor analiza şi aprecia rezultatele obţinute în introducerea cuceririlor pro­gresului tehnic pe calea extinde­rii autoutilării, precum şi posi­bilităţile generalizării în produc­ţie a experienţei înaintate în a­­cest domeniu, vor fi dezbătute modalitățile de promovare a progresului tehnic și a concep­ (Continuare in pag. a l a)

Next