Steaua Roşie, februarie 1981 (Anul 33, nr. 26-49)

1981-02-01 / nr. 26

PAGINA 4 STEAUA ROȘIE Câtre toate întreprinderile din industria alimentara (Urmare din pag. I) pierderilor tehnologice și a­­ za­hărului în melasă.­­ Reducerea cheltuielilor ma­teriale la 1.000 lei producție marfă cu 5,7 lei, faţă de nivelul planificat, prin optimizarea a­­fluirii materiei prime de la uni­tăţile producătoare în bazele de recepţie şi la fabrică, reducerea cheltuielilor de regie la sfeclă şi valorificarea superioară a pro­duselor secundare. 4. Realizarea unui beneficiu suplimentar în valoare de 7 mi­lioane lei, ca urmare a aplicării cu consecvenţă a principiilor noului mecanism economico-fi­­nanciar, a autogestiunii şi auto­­conducerii muncitoreşti, a creşte­rii eficienţei economice a întregii activităţi. 5. Reducerea faţă de plan cu 0,2 la sută a consumului de combustibil şi cu 2,6 la sută a celui de energie electrică, prin asigurarea funcţionării la para­metrii optimi a instalaţiilor şi utilajelor. 6. Creşterea productivităţii muncii cu 4,8 la sută prin orga­nizarea mai bună a producţiei şi a muncii, continuarea acţiunii de mecanizare a transportului intern, a paletizării şi containe­­rizării, creşterea indicelui de u­­tilizare a timpului de lucru al personalului muncitor; perfec­ţionarea pregătirii profesionale a peste 200 oameni ai muncii. 7. Pentru reducerea importu­lui şi accelerarea introducerii progresului tehnic, vom realiza utilaje, instalaţii şi piese de schimb în valoare de peste un milion lei. 8. în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi viaţă ale personalului muncitor, se va da în funcţiune, cu 20 de zile înain­te de termen, staţia de prespă­­lare a sfeclei de zahăr; vom sprijini constructorul cu forţa de muncă necesară finisării a 20 de apartamente. Pentru o mai bună aprovizio­nare a cantinei, se va înfiinţa o gospodărie anexă care va furniza carne­ele porc şi legume, valori­­ficînd astfel terenurile din in­cintă, iar pentru buna gospodă­­rire şi înfrumuseţare a întreprin­­derii, vom efectua 10 mii pre muncă patriotică. Comuniştii, toţi oamenii mun­cii din întreprinderea noastră sînt ferm hotărîţi să-şi amplifice eforturile pentru a contribui la măreaţa operă pe care o înfăp­tuieşte poporul nostru de edifi­care a celei mai drepte societăţi pe pămîntul României — socie­tatea socialistă şi comunistă. Un bilanţ maret (Urmare din pag 1) impresionanta sumă de 932,3 mi­liarde lei, s-a concretizat în pu­nerea în funcţiune a 2.491 capaci­tăţi industriale şi agrozootehnice, a numeroase obiective social-cul­­turale şi edilitar-gospodăreşti. Marile succese obţinute în dez­voltarea economică în cincinalul trecut n-au întirziat să-şi arate roadele în sporirea nivelului de viaţă al oamenilor muncii. In­­făptuirile fără precedent şi din acest domeniu, concretizate în cea mai substanţială majorare a veniturilor populaţiei din întrea­ga operă a construcţiei socialis­te, demonstrează cu o mare pu­tere de convingere că noi suntem­ făuritorii propriei noastre feri­ciri, că bunăstarea noastră de­pinde numai şi numai de munca noastră. Bunăoară, în cincinalul 1976—1980 retribuţia reală a cres­cut în medie pe economie cu 29 la sută faţă de 18—20 la sută cît se prevăzuse, în­­ acelaşi procent au sporit şi veniturile ţărănimii. Au fost construite 839.991 locuin­ţe, s-au creat peste 1.000.000 noi locuri de muncă. Marile înfăptuiri ale cincina­lului trecut sunt o expresie a jus­teţei politicii partidului nostru, a realismului obiectivelor Congre­sului al XI-lea al partidului, o excelentă mărturie a modului în care Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său gene­ral, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îşi îndeplineşte misiunea sa is­torică de centru vital al naţiunii, de conducător încercat al întregii societăţi. Realizările de anvergură ale cincinalului pe care l-am înche­iat ne sunt un puternic suport moral şi material pe drumul pe care-l avem de parcurs în cinci­nalul 1981—1985, la capătul că­ruia ne-am propus ca România să strălucească mai puternic în constelaţia statelor lumii, atin­­gînd nivelul de ţară mediu dez­voltată. Este un program îndrăz­neţ, cutezător, în care factorul cheie al reuşitei noastre depline este, aşa cum se sublinia in Ho­­tărirea-Apel a Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R. realizarea unei calităţi superioa­re în toate domeniile de activi­tate. Este necesar ca în munca pe care o vom desfăşura pe întregul parcurs al acestui nou cincinal, începînd cu primele luni ale lui 1981, să dăm conţinut viguros a­­cestor imperioase cerinţe. In spi­ritul înflăcăratei­ chemări din Ho­­tărîrea­ Apel, a îndemnurilor to­varăşului Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a Consiliului Na­ţional al Oamenilor Muncii să trecem cu h­otărîre la fapte. In fiecare unitate economică se ce­re să se pună accent pe urmări­rea şi realizarea producţiei fizi­ce şi a producţiei nete, pe redu­cerea cheltuielilor de producţie, pe asimilarea mai accentuată a progresului tehnic, pe creşterea productivităţii muncii şi sporirea eficienţei economice. In întreaga noastră activitate de producţie, de cercetare şi proiectare, trebuie să plecăm de la necesitatea re­ducerii severe a consumului de materii prime şi materiale, îndeplinirea cu succes a sarci­nilor ce stau în faţa economiei judeţului nostru în 1981, an de temelie pentru întregul cincinal, impune mobilizarea largă a tu­turor oamenilor muncii la rea­lizarea zi de zi a prevederilor de­ plan. Locul fiecărui comunist es­te în fruntea acestei patriotice ac­ţiuni, în miezul fierbinte al fap­telor, militînd cu spirit revolu­ţionar pentru înlăturarea tuturor greutăţilor din fiecare întreprin­dere. Să nu precupeţim nici un efort pentru a croi drum liber afirmării depline a noii calităţi în toate domeniile muncii noas­tre! Atribuţii de mare însemnătate (Urm­are din pag. 1) în multe realizări notabile. Con­cluzia generală a dezbaterilor a fost însă aceea că nu s-a făcut îndeajuns. Tovarăşul Nicolae Vereş, prim­­secretar al Comitetului judeţean de partid, a arătat foarte clar şi convingător, cu exemple de netă­găduit, ce lucruri mari s-ar fi putut face dacă s-ar fi acţionat concertat, dacă biroul executiv al consiliului s-ar fi impus cu fermitate ca organ de conducere şi decizie, de coordonare a în­tregii activităţi din teritoriu. Sub­liniem acest aspect, a spus vorbi­torul, din dorinţa de a se înţele­ge că se aşteaptă mai mult de la aceste organisme. Ele sunt titula­re de plan şi, deci, au datoria să se afle tot timpul la cârma con­ducerii întregii activităţi, să in­tervină efectiv în procesul de producţie, să impună respecta­rea tehnologiilor, întărirea disci­plinei, angajarea fermă în mun­că a tuturor conducătorilor de u­­nităţi, a tuturor lucrătorilor. Ju­decind aportul consiliului agro­industrial după producţiile şi veniturile obţinute, nu e greu să constatăm că unele unităţi şi sectoare n-au beneficiat de tot a­­jutorul posibil, de o îndrumare eficientă. Unităţile componente se află în cea mai fertilă zonă a judeţului, deci pretenţia ca aici să se obţină cele mai bune, re­zultate este îndreptăţită. Aştep­tările nu s-au împlinit insă. Ar fi uşor să se explice insuccesele prin condiţiile climatice deosebi­te. Dar nu ar fi drept să se pro­cedeze aşa, în aceleaşi condiţii climatice C.A.P. Cheţani obţine recolte mari la grîu, orz, cînepă şi sfeclă de zahăr. La fel, şi C.A.P. Cecălaca, care, în plus, nu are nici pămîntul şi condiţiile celorlalte unităţi. C.A.P. Aţintit, Grindeni şi Bichiş au obţinut re­colte slabe. C.A.P. Luduş şi Bo­gata, altădată fruntaşe, au ră­mas cu unele producţii să în­cheie plutonul. Nu e un titlu de minduie pentru preşedinţii şi in­ginerii şefi. Este foarte clar do­vedit că la culturile bine între­ţinute, unde toate lucrările s-au făcut la timp, vremea nefavora­bilă n-a influenţat prea mult. Cînd există unităţi care obţin în medie peste 4.000 kg grîu, 3.000 kg orz, 0.600 kg cînepă, peste 45.000 kg la sfeclă, nu mai poate fi dată vina pe condiţiile nefavorabile. Producţiile mici din unele unităţi şi la unele cul­turi îşi găsesc explicaţia mai mult în modul cum e îngrijit şi lucrat pămîntul, în nerespectarea tehnologiilor, în întîrzierea unor lucrări, în special a celor de se­mănat, prăşit şi recoltat. S-a pierdut mult prin nerespectarea densităţilor. La porumb, de pil­dă, unde dealtfel recolta a fost foarte slabă, s-a asigurat o den­sitate de numai 29.800 de plan­te, faţă de 50.000 cît se cerea, la sfeclă doar 71.000 faţă de 100.000 —110.000. De respectarea densi­tăţii, a tuturor elementelor teh­nologice răspund inginerii şefi, şefii de fermă. Recoltele sunt, in ultimă instan­ţă, hotărîte de oameni, de price­perea şi hărnicia lor, de conştiin­ţa şi răspunderea ce-i animă. Peste tot cooperatorii şi mecani­zatorii harnici, care au făcut la timp lucrările încredinţate şi au avut grijă să păstreze densitatea, au obţinut producţii de două-trei ori mai mari. Secţiile de meca­nizare nu s-au ridicat nici ele la înălţimea rolului şi sarcinilor în­credinţate. Mulţi mecanizatori nu simt încă răspunderea pentru re­coltă. Nu au fost puţine cazurile cînd au lucrat de mîntuială, n-au respectat regulile agrotehnice, exigenţele impuse de tehnologie. In zootehnie rezultatele sunt şi mai slabe ca un vegetal. Nici con­ducerile unităţilor şi nici­­consi­liul unic agroindustrial nu s-au ocupat cu răspundere de acest sector, de introducerea mecani­zării în adăposturi, de asigurarea furajelor. De ani de zile condi­ţiile din zootehnie sunt aceleaşi, iar în unele s-au înrăutăţit. S-a făcut foarte puţin pe linia îmbu­nătăţirii efectivelor matcă. Pro­ducţiile mici de lapte şi carne, natalitatea scăzută, pierderile din efective sunt o consecinţă a fe­lului cum s-a lucrat. Ce se poa­te face în zootehnie, ce produc­ţii se pot obţine au dovedit cu prisosinţă lucrătorii Complexu­lui porcin din Gheja. Ei au li­vrat peste plan 5.622 de purcei şi 4.360 tone carne, au obţinut un beneficiu de peste 4,5 milioa­ne lei, unitatea este fruntaşă pe ţară. Am început un an nou. Toate unităţile dispun de o dotare mai bună, de cadre pregătite, cu ex­perienţă. Consiliul unic agroin­dustrial are datoria să fructifice largile posibilităţi ce le are, să coordoneze în aşa fel activitatea unităţilor componente incit să se evite tot ce n-a fost bine în a­­nul care a trecut, să mobilizeze pe toţi locuitorii satelor să con­tribuie la producţia agricolă, să încetăţenească la toţi lucrătorii spiritul de ordine, disciplină şi dăruire. Angajamentele asumate de cei prezenţi la adunare, pla­nurile de măsuri prezentate ex­primă hotărîrea tuturor coopera­torilor și mecanizatorilor de a reveni pe locul fruntaş la care le dă dreptul și îi obligă posibi­litățile ce le au. LUSAKA. — Intr-un interviu acordat agenţiei Prensa Latina, preşedintele Zambiei, Keneth Kautula, a denunţat acţiunile a­­gresive lansate de Republica Sud-Africană împotriva statelor africane independente vecine. El a condamnat, de asemenea, re­gimul rasist sud-african pentru refuzul său de a pune în aplica­re rezoluţiile O.N.U. în problema Namibiei. Şeful statului zambian a arătat că ţările nealiniate, alte state ale lumii trebuie să-şi u­­nească forţele pentru a sprijini lupta poporului namibian împo­triva agresorilor săi, pentru au­todeterminare şi independenţă. Totodată, el s-a pronunţat pen­tru intensificarea­ eforturilor în vederea eliminării ultimelor ră­măşiţe ale colonialismului în A­­frica. NICOSIA. — Cu prilejul unei scurte vizite întreprinse la Nico­sia, preşedintele Algeriei, Bend­­jedid Chadli, a conferit cu pre­şedintele ţării-gazdei, Spyros Ky­­prianou, cu care a analizat une­le aspecte ale relaţiilor economi­ce şi comerciale bilaterale. In­terlocutorii au convenit să spo­rească cooperarea în toate do­meniile, în folosul dezvoltării economiilor celor două ţări. Evocînd problema cipriotă, preşedintele Bendjedid Chadli a declarat că Algeria se pronunţă pentru soluţionarea justă a aces­teia, bazată pe aplicarea rezolu­ţiilor O.N.U. asupra Ciprului, pentru salvgardarea unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. SAN SALVADOR. — Guilemio Ungo, preşedintele Comitetului Executiv Naţional al Frontului Revoluţionar Democratic, alianţă a organizaţiilor politice, sindica­le şi profesionale din Salvador care se opun Juntei de guvernă­­mînt din ţară, a declarat că for­ţele insurgente populare vor con­tinua lupta sub toate formele posibile. El a anunţat că Fron­tul Revoluţionar Democratic continuă pregătirile în vederea declanşării celei de-a doua etape a ofensivei generale împotriva f­runtei militare de guvernămînt, VIENA. — întruniţi vineri la Vien­a, miniştrii de finanţe ai ţărilor membre ale O.P.E.C. au stabilit ca în anul 1981 să acor­de un ajutor financiar de 500 milioane de dolari ţărilor un curs de dezvoltare neproducătoare de petrol, faţă de 260 milioane de dolari în 1980. Totodată, s-a ho­­tărît ca în 1982 acest ajutor să se ridice la 700 milioane de do­lari. MICA PUBLICITATE Cu ocazia zilei de naştere îi dorim scumpei noastre soţie şi mamă GALFI LENUŢA din Tg.-Mureş, ani îndelungaţi, împodobiţi numai cu fe­ricire şi sănătate. „La mulţi ani !“. Soţul Pityu, copiii Flori şi Adi Astăzi, 1 februarie, scumpul nostru tată, bunic, socru VULCU PETRU din Pogaceaua aniversează 57 de ani. Pentru această fiinţă învingătoare şi bună ii dorim din suflet, cu multă dragoste şi recunoştinţă, multă sănă­tate, viaţă lungă şi un călduros „La mulţi­ ani !". Copiii Petrişor, Maria, Ica, Livi, nora, ginerii şi cei 7 nepoţei Cu ocazia aniversării celor 74 de ani îi dorim mamei, bunicii şi stră­bunicii LIRCA RAFILA din Răstoiţa un călduros „La mulţi ani !“. Nepoatele Iuliana, Simona şi strânepoata Anina Cu ocazia zilei de naştere îi dorim scumpei noastre OPREA ILEANA din Sîncrai viaţă îndelungată, împodobită numai cu fericire, bucurie şi noroc. „La mulţi ani !“. Soţul Mihai şi fiica Luminiţa Avînd fericitul prilej al aniversă­rii a 70 de ani, soţia Ana şi cei 10 copii îi urează lui RADU IONUC din Sinmărtinul de Cîmpie multă sănăta­te, fericire şi tradiţionalul „La mulţi ani !“.• La împlinirea frumoasei vîrste de 57 de ani, soţia, soacra, cei trei co­pii, ginerii şi cei cinci nepoţi ii u­­reaza dragului lor CUC GHEORGHE din Reghin ani îndelungaţi, împodo­biţi cu fericire şi sănătate. „La mulţi ani !“. Cu cele mai calde sentimente de dragoste o îmbrăţişăm pe mama noastră ŞUTEU CORNELIA cu oca­zia împlinirii vîrstei de 60 de ani de viaţă. Soţul Lexuţ, copiii Titus şi Emilia Cu ocazia împlinirii a 46 de ani de căsnicie, doresc scumpilor bunici RUS IOAN şi VALERIA din Ruşii Munţi multă sănătate, fericire şi un călduros „La mulţi ani !“. Cornelia Cu ocazia împlinirii frumoasei vîr­ste de 50 de ani, îi dorim scumpului nostru LAZAR VASILE din Tg.-Mu­reş ani mulţi, sănătate, fericire şi tradiţionalul „La mulţi ani !“. Soţia Tiţia, copiii Vasile, Ioan şi Dorel PRIMESC o fată în chirie, telefon 3.05.04. 1940­ SCHIMB apartament confort I, două camere, proprietate de stat, cartierul 1848, cu 4 sau 3 camere, bloc sau I.L.P. Telefon 3.57.98. (888) CUMPĂR garaj, Nagy ştefan, str. Muncii 28, ap. 13. (924) CUMPĂR casă, curte separată, de preferinţă cu­rentă pe viaţă. Infor­maţii telefon 3.66.93. (897) VÎND casă familială cu 3 camere, confort I, str. Delavrancea 16. (936) VIND blană scurtă persană neagră (Breitschwanz). Informaţii telefon 2.03.71. (842) VIND apartament 2 camere conve­nabil. Informaţii str. Făgăraşului, bloc 4, scara 4, etaj I, ap. 49, Re­ghin. (80) PIERDUT legitimaţia de serviciu e­­­liberată de întreprinderea „Electro­­mureş“, pe numele Friciu Oliviu. O declar nulă. (942) PIERDUT legitimaţia de serviciu e­­liberată de F.C. ..Mureşul“, pe numele Bumbac Maria. O declar nulă. (938) Pe viaţă îndureraţi, întreaga fami­lie, mulţumeşte tuturor celor care prin prezenţă, telefoane şi atîtea flori au fost alături de noi în imen­sa pierdere suferită, aducînd un pios omagiu celei mai devotate soţie şi mult iubită mamă, de o aleasă mo­destie, RUSU CONST­ANTIN A­TANT­A, pe care o boală nemiloasă a răpas-o timpuriu, lăsind în inimile noastre un gol de neînlocuit. Un gînd şi lacrimi din partea celor dragi, la neaşteptata şi incredibila dispariţie, a cărei amin­tire o vom păstra mereu vie. Timpul nu va reuşi să şteargă do­rul, suferinţa sufletească şi nici să sece izvorul lacrimilor tîrnite acum 3 ani cînd moartea nemiloasă a curmat firul vieţii iubitei noastre ma­mă, soţie MĂRGINEAN SOLOMIA din Fărăgău, lăsînd un mare gol în ini­mile noastre. Cît ai trăit te-am iu­bit, cît vom trăi te vom plînge scum­pa noastră mamă, soţie atît de bună şi minunată ce-ai fost. Cei 10 copii şi soţul Cu adincă durere şi cu inimile zdrobite anunţăm încetarea subită din viaţă la si ianuarie 1981 a iu­bitului nostru soţ, tată, bunic, cumnat, ginere, cuscru, bun prie­ten, coleg de serviciu şi vecin KOVÁCS ISTVÁN in vârstă de 54 de ani. Inmormintarea va avea loc luni, 2 februarie 1981, ora 15, in cimiti­rul romano-catolic din Tg.-Mureș. FAMILIA ÎNDOLIATA Cu inimile zdrobite de durere anunţăm moartea fulgerătoare a scumpei noastre soţie, mamă, fii­că, soră şi cumnată FARCAŞ mam­a în vîrstă de 40 de ani. Inmormintarea va avea loc luni, 2 februarie, la biserica ortodoxă din Nazna. FAMILIA ÎNDOLIATA Cu profundă durere aducem la­­ cunoştinţă că soţia lui dr. Körössy Miklós KÖRÖSSY KLARA născută GULYAS inspector principal la Bancă la 31 ianuarie a încetat din viaţă. Inmormintarea va avea loc la 1 februarie, ora 15, In­­cimitirul re­format. FAMILIA ÎNDOLIATA Colectivul de muncă al Băncii pentru Agricultură şi Industria A­­limentară, Sucursala judeţeană Mureş, este alături de familia în­durerată în urma dispariţiei din viaţă a fostei noastre colege KÖRÖSSY KLARA Inspector principal. O vom păstra întotdeauna în a­­mintirea noastră. Cu adincă durere anunţăm că scumpul nostru tată, socru, bunic, străbunic, rudă, prieten şi vecin sen. SZÉKELY VIKTOR pensionar moral soţul lui Kozma Anna, născută in comuna Nazna, a încetat din via­ţă după o scurtă suferinţă. Inmormintarea va avea loc marţi, 3 februarie 1981, ora 16, în cimitirul reformat din Tg.-Mureș. FAMILIA ÎNDOLIATA Redacţia si administraţia• Ticeu Mureş strada Gheorghe Do­a ar • telefoane- 1 59.38 (indlustrie agricultură probleme cetăţeneştii: 1.45 A­icultura Invâtăm îm viaţa de partid): 2.18 58 Redactor sef adjunct 31 administraţia): 1.18.89 (redactor jef - secretariat) Abonamentele se fac la oflerile postai» factorii postali $i difazoric din Întreprinderi şi instituţii Tiparul: întreprinderea poligrafică Ttrgu Mures Comanda nr. 240“) 40.372

Next