Steaua Roşie, februarie 1981 (Anul 33, nr. 26-49)
1981-02-01 / nr. 26
PAGINA 4 STEAUA ROȘIE Câtre toate întreprinderile din industria alimentara (Urmare din pag. I) pierderilor tehnologice și a zahărului în melasă. Reducerea cheltuielilor materiale la 1.000 lei producție marfă cu 5,7 lei, faţă de nivelul planificat, prin optimizarea afluirii materiei prime de la unităţile producătoare în bazele de recepţie şi la fabrică, reducerea cheltuielilor de regie la sfeclă şi valorificarea superioară a produselor secundare. 4. Realizarea unui beneficiu suplimentar în valoare de 7 milioane lei, ca urmare a aplicării cu consecvenţă a principiilor noului mecanism economico-financiar, a autogestiunii şi autoconducerii muncitoreşti, a creşterii eficienţei economice a întregii activităţi. 5. Reducerea faţă de plan cu 0,2 la sută a consumului de combustibil şi cu 2,6 la sută a celui de energie electrică, prin asigurarea funcţionării la parametrii optimi a instalaţiilor şi utilajelor. 6. Creşterea productivităţii muncii cu 4,8 la sută prin organizarea mai bună a producţiei şi a muncii, continuarea acţiunii de mecanizare a transportului intern, a paletizării şi containerizării, creşterea indicelui de utilizare a timpului de lucru al personalului muncitor; perfecţionarea pregătirii profesionale a peste 200 oameni ai muncii. 7. Pentru reducerea importului şi accelerarea introducerii progresului tehnic, vom realiza utilaje, instalaţii şi piese de schimb în valoare de peste un milion lei. 8. în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi viaţă ale personalului muncitor, se va da în funcţiune, cu 20 de zile înainte de termen, staţia de prespălare a sfeclei de zahăr; vom sprijini constructorul cu forţa de muncă necesară finisării a 20 de apartamente. Pentru o mai bună aprovizionare a cantinei, se va înfiinţa o gospodărie anexă care va furniza carneele porc şi legume, valorificînd astfel terenurile din incintă, iar pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a întreprinderii, vom efectua 10 mii pre muncă patriotică. Comuniştii, toţi oamenii muncii din întreprinderea noastră sînt ferm hotărîţi să-şi amplifice eforturile pentru a contribui la măreaţa operă pe care o înfăptuieşte poporul nostru de edificare a celei mai drepte societăţi pe pămîntul României — societatea socialistă şi comunistă. Un bilanţ maret (Urmare din pag 1) impresionanta sumă de 932,3 miliarde lei, s-a concretizat în punerea în funcţiune a 2.491 capacităţi industriale şi agrozootehnice, a numeroase obiective social-culturale şi edilitar-gospodăreşti. Marile succese obţinute în dezvoltarea economică în cincinalul trecut n-au întirziat să-şi arate roadele în sporirea nivelului de viaţă al oamenilor muncii. Infăptuirile fără precedent şi din acest domeniu, concretizate în cea mai substanţială majorare a veniturilor populaţiei din întreaga operă a construcţiei socialiste, demonstrează cu o mare putere de convingere că noi suntem făuritorii propriei noastre fericiri, că bunăstarea noastră depinde numai şi numai de munca noastră. Bunăoară, în cincinalul 1976—1980 retribuţia reală a crescut în medie pe economie cu 29 la sută faţă de 18—20 la sută cît se prevăzuse, în acelaşi procent au sporit şi veniturile ţărănimii. Au fost construite 839.991 locuinţe, s-au creat peste 1.000.000 noi locuri de muncă. Marile înfăptuiri ale cincinalului trecut sunt o expresie a justeţei politicii partidului nostru, a realismului obiectivelor Congresului al XI-lea al partidului, o excelentă mărturie a modului în care Partidul Comunist Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îşi îndeplineşte misiunea sa istorică de centru vital al naţiunii, de conducător încercat al întregii societăţi. Realizările de anvergură ale cincinalului pe care l-am încheiat ne sunt un puternic suport moral şi material pe drumul pe care-l avem de parcurs în cincinalul 1981—1985, la capătul căruia ne-am propus ca România să strălucească mai puternic în constelaţia statelor lumii, atingînd nivelul de ţară mediu dezvoltată. Este un program îndrăzneţ, cutezător, în care factorul cheie al reuşitei noastre depline este, aşa cum se sublinia in Hotărirea-Apel a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. realizarea unei calităţi superioare în toate domeniile de activitate. Este necesar ca în munca pe care o vom desfăşura pe întregul parcurs al acestui nou cincinal, începînd cu primele luni ale lui 1981, să dăm conţinut viguros acestor imperioase cerinţe. In spiritul înflăcăratei chemări din Hotărîrea Apel, a îndemnurilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii să trecem cu hotărîre la fapte. In fiecare unitate economică se cere să se pună accent pe urmărirea şi realizarea producţiei fizice şi a producţiei nete, pe reducerea cheltuielilor de producţie, pe asimilarea mai accentuată a progresului tehnic, pe creşterea productivităţii muncii şi sporirea eficienţei economice. In întreaga noastră activitate de producţie, de cercetare şi proiectare, trebuie să plecăm de la necesitatea reducerii severe a consumului de materii prime şi materiale, îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce stau în faţa economiei judeţului nostru în 1981, an de temelie pentru întregul cincinal, impune mobilizarea largă a tuturor oamenilor muncii la realizarea zi de zi a prevederilor de plan. Locul fiecărui comunist este în fruntea acestei patriotice acţiuni, în miezul fierbinte al faptelor, militînd cu spirit revoluţionar pentru înlăturarea tuturor greutăţilor din fiecare întreprindere. Să nu precupeţim nici un efort pentru a croi drum liber afirmării depline a noii calităţi în toate domeniile muncii noastre! Atribuţii de mare însemnătate (Urmare din pag. 1) în multe realizări notabile. Concluzia generală a dezbaterilor a fost însă aceea că nu s-a făcut îndeajuns. Tovarăşul Nicolae Vereş, primsecretar al Comitetului judeţean de partid, a arătat foarte clar şi convingător, cu exemple de netăgăduit, ce lucruri mari s-ar fi putut face dacă s-ar fi acţionat concertat, dacă biroul executiv al consiliului s-ar fi impus cu fermitate ca organ de conducere şi decizie, de coordonare a întregii activităţi din teritoriu. Subliniem acest aspect, a spus vorbitorul, din dorinţa de a se înţelege că se aşteaptă mai mult de la aceste organisme. Ele sunt titulare de plan şi, deci, au datoria să se afle tot timpul la cârma conducerii întregii activităţi, să intervină efectiv în procesul de producţie, să impună respectarea tehnologiilor, întărirea disciplinei, angajarea fermă în muncă a tuturor conducătorilor de unităţi, a tuturor lucrătorilor. Judecind aportul consiliului agroindustrial după producţiile şi veniturile obţinute, nu e greu să constatăm că unele unităţi şi sectoare n-au beneficiat de tot ajutorul posibil, de o îndrumare eficientă. Unităţile componente se află în cea mai fertilă zonă a judeţului, deci pretenţia ca aici să se obţină cele mai bune, rezultate este îndreptăţită. Aşteptările nu s-au împlinit insă. Ar fi uşor să se explice insuccesele prin condiţiile climatice deosebite. Dar nu ar fi drept să se procedeze aşa, în aceleaşi condiţii climatice C.A.P. Cheţani obţine recolte mari la grîu, orz, cînepă şi sfeclă de zahăr. La fel, şi C.A.P. Cecălaca, care, în plus, nu are nici pămîntul şi condiţiile celorlalte unităţi. C.A.P. Aţintit, Grindeni şi Bichiş au obţinut recolte slabe. C.A.P. Luduş şi Bogata, altădată fruntaşe, au rămas cu unele producţii să încheie plutonul. Nu e un titlu de minduie pentru preşedinţii şi inginerii şefi. Este foarte clar dovedit că la culturile bine întreţinute, unde toate lucrările s-au făcut la timp, vremea nefavorabilă n-a influenţat prea mult. Cînd există unităţi care obţin în medie peste 4.000 kg grîu, 3.000 kg orz, 0.600 kg cînepă, peste 45.000 kg la sfeclă, nu mai poate fi dată vina pe condiţiile nefavorabile. Producţiile mici din unele unităţi şi la unele culturi îşi găsesc explicaţia mai mult în modul cum e îngrijit şi lucrat pămîntul, în nerespectarea tehnologiilor, în întîrzierea unor lucrări, în special a celor de semănat, prăşit şi recoltat. S-a pierdut mult prin nerespectarea densităţilor. La porumb, de pildă, unde dealtfel recolta a fost foarte slabă, s-a asigurat o densitate de numai 29.800 de plante, faţă de 50.000 cît se cerea, la sfeclă doar 71.000 faţă de 100.000 —110.000. De respectarea densităţii, a tuturor elementelor tehnologice răspund inginerii şefi, şefii de fermă. Recoltele sunt, in ultimă instanţă, hotărîte de oameni, de priceperea şi hărnicia lor, de conştiinţa şi răspunderea ce-i animă. Peste tot cooperatorii şi mecanizatorii harnici, care au făcut la timp lucrările încredinţate şi au avut grijă să păstreze densitatea, au obţinut producţii de două-trei ori mai mari. Secţiile de mecanizare nu s-au ridicat nici ele la înălţimea rolului şi sarcinilor încredinţate. Mulţi mecanizatori nu simt încă răspunderea pentru recoltă. Nu au fost puţine cazurile cînd au lucrat de mîntuială, n-au respectat regulile agrotehnice, exigenţele impuse de tehnologie. In zootehnie rezultatele sunt şi mai slabe ca un vegetal. Nici conducerile unităţilor şi niciconsiliul unic agroindustrial nu s-au ocupat cu răspundere de acest sector, de introducerea mecanizării în adăposturi, de asigurarea furajelor. De ani de zile condiţiile din zootehnie sunt aceleaşi, iar în unele s-au înrăutăţit. S-a făcut foarte puţin pe linia îmbunătăţirii efectivelor matcă. Producţiile mici de lapte şi carne, natalitatea scăzută, pierderile din efective sunt o consecinţă a felului cum s-a lucrat. Ce se poate face în zootehnie, ce producţii se pot obţine au dovedit cu prisosinţă lucrătorii Complexului porcin din Gheja. Ei au livrat peste plan 5.622 de purcei şi 4.360 tone carne, au obţinut un beneficiu de peste 4,5 milioane lei, unitatea este fruntaşă pe ţară. Am început un an nou. Toate unităţile dispun de o dotare mai bună, de cadre pregătite, cu experienţă. Consiliul unic agroindustrial are datoria să fructifice largile posibilităţi ce le are, să coordoneze în aşa fel activitatea unităţilor componente incit să se evite tot ce n-a fost bine în anul care a trecut, să mobilizeze pe toţi locuitorii satelor să contribuie la producţia agricolă, să încetăţenească la toţi lucrătorii spiritul de ordine, disciplină şi dăruire. Angajamentele asumate de cei prezenţi la adunare, planurile de măsuri prezentate exprimă hotărîrea tuturor cooperatorilor și mecanizatorilor de a reveni pe locul fruntaş la care le dă dreptul și îi obligă posibilitățile ce le au. LUSAKA. — Intr-un interviu acordat agenţiei Prensa Latina, preşedintele Zambiei, Keneth Kautula, a denunţat acţiunile agresive lansate de Republica Sud-Africană împotriva statelor africane independente vecine. El a condamnat, de asemenea, regimul rasist sud-african pentru refuzul său de a pune în aplicare rezoluţiile O.N.U. în problema Namibiei. Şeful statului zambian a arătat că ţările nealiniate, alte state ale lumii trebuie să-şi unească forţele pentru a sprijini lupta poporului namibian împotriva agresorilor săi, pentru autodeterminare şi independenţă. Totodată, el s-a pronunţat pentru intensificarea eforturilor în vederea eliminării ultimelor rămăşiţe ale colonialismului în Africa. NICOSIA. — Cu prilejul unei scurte vizite întreprinse la Nicosia, preşedintele Algeriei, Bendjedid Chadli, a conferit cu preşedintele ţării-gazdei, Spyros Kyprianou, cu care a analizat unele aspecte ale relaţiilor economice şi comerciale bilaterale. Interlocutorii au convenit să sporească cooperarea în toate domeniile, în folosul dezvoltării economiilor celor două ţări. Evocînd problema cipriotă, preşedintele Bendjedid Chadli a declarat că Algeria se pronunţă pentru soluţionarea justă a acesteia, bazată pe aplicarea rezoluţiilor O.N.U. asupra Ciprului, pentru salvgardarea unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. SAN SALVADOR. — Guilemio Ungo, preşedintele Comitetului Executiv Naţional al Frontului Revoluţionar Democratic, alianţă a organizaţiilor politice, sindicale şi profesionale din Salvador care se opun Juntei de guvernămînt din ţară, a declarat că forţele insurgente populare vor continua lupta sub toate formele posibile. El a anunţat că Frontul Revoluţionar Democratic continuă pregătirile în vederea declanşării celei de-a doua etape a ofensivei generale împotriva fruntei militare de guvernămînt, VIENA. — întruniţi vineri la Viena, miniştrii de finanţe ai ţărilor membre ale O.P.E.C. au stabilit ca în anul 1981 să acorde un ajutor financiar de 500 milioane de dolari ţărilor un curs de dezvoltare neproducătoare de petrol, faţă de 260 milioane de dolari în 1980. Totodată, s-a hotărît ca în 1982 acest ajutor să se ridice la 700 milioane de dolari. MICA PUBLICITATE Cu ocazia zilei de naştere îi dorim scumpei noastre soţie şi mamă GALFI LENUŢA din Tg.-Mureş, ani îndelungaţi, împodobiţi numai cu fericire şi sănătate. „La mulţi ani !“. Soţul Pityu, copiii Flori şi Adi Astăzi, 1 februarie, scumpul nostru tată, bunic, socru VULCU PETRU din Pogaceaua aniversează 57 de ani. Pentru această fiinţă învingătoare şi bună ii dorim din suflet, cu multă dragoste şi recunoştinţă, multă sănătate, viaţă lungă şi un călduros „La mulţi ani !". Copiii Petrişor, Maria, Ica, Livi, nora, ginerii şi cei 7 nepoţei Cu ocazia aniversării celor 74 de ani îi dorim mamei, bunicii şi străbunicii LIRCA RAFILA din Răstoiţa un călduros „La mulţi ani !“. Nepoatele Iuliana, Simona şi strânepoata Anina Cu ocazia zilei de naştere îi dorim scumpei noastre OPREA ILEANA din Sîncrai viaţă îndelungată, împodobită numai cu fericire, bucurie şi noroc. „La mulţi ani !“. Soţul Mihai şi fiica Luminiţa Avînd fericitul prilej al aniversării a 70 de ani, soţia Ana şi cei 10 copii îi urează lui RADU IONUC din Sinmărtinul de Cîmpie multă sănătate, fericire şi tradiţionalul „La mulţi ani !“.• La împlinirea frumoasei vîrste de 57 de ani, soţia, soacra, cei trei copii, ginerii şi cei cinci nepoţi ii ureaza dragului lor CUC GHEORGHE din Reghin ani îndelungaţi, împodobiţi cu fericire şi sănătate. „La mulţi ani !“. Cu cele mai calde sentimente de dragoste o îmbrăţişăm pe mama noastră ŞUTEU CORNELIA cu ocazia împlinirii vîrstei de 60 de ani de viaţă. Soţul Lexuţ, copiii Titus şi Emilia Cu ocazia împlinirii a 46 de ani de căsnicie, doresc scumpilor bunici RUS IOAN şi VALERIA din Ruşii Munţi multă sănătate, fericire şi un călduros „La mulţi ani !“. Cornelia Cu ocazia împlinirii frumoasei vîrste de 50 de ani, îi dorim scumpului nostru LAZAR VASILE din Tg.-Mureş ani mulţi, sănătate, fericire şi tradiţionalul „La mulţi ani !“. Soţia Tiţia, copiii Vasile, Ioan şi Dorel PRIMESC o fată în chirie, telefon 3.05.04. 1940 SCHIMB apartament confort I, două camere, proprietate de stat, cartierul 1848, cu 4 sau 3 camere, bloc sau I.L.P. Telefon 3.57.98. (888) CUMPĂR garaj, Nagy ştefan, str. Muncii 28, ap. 13. (924) CUMPĂR casă, curte separată, de preferinţă curentă pe viaţă. Informaţii telefon 3.66.93. (897) VÎND casă familială cu 3 camere, confort I, str. Delavrancea 16. (936) VIND blană scurtă persană neagră (Breitschwanz). Informaţii telefon 2.03.71. (842) VIND apartament 2 camere convenabil. Informaţii str. Făgăraşului, bloc 4, scara 4, etaj I, ap. 49, Reghin. (80) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de întreprinderea „Electromureş“, pe numele Friciu Oliviu. O declar nulă. (942) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de F.C. ..Mureşul“, pe numele Bumbac Maria. O declar nulă. (938) Pe viaţă îndureraţi, întreaga familie, mulţumeşte tuturor celor care prin prezenţă, telefoane şi atîtea flori au fost alături de noi în imensa pierdere suferită, aducînd un pios omagiu celei mai devotate soţie şi mult iubită mamă, de o aleasă modestie, RUSU CONSTANTIN ATANTA, pe care o boală nemiloasă a răpas-o timpuriu, lăsind în inimile noastre un gol de neînlocuit. Un gînd şi lacrimi din partea celor dragi, la neaşteptata şi incredibila dispariţie, a cărei amintire o vom păstra mereu vie. Timpul nu va reuşi să şteargă dorul, suferinţa sufletească şi nici să sece izvorul lacrimilor tîrnite acum 3 ani cînd moartea nemiloasă a curmat firul vieţii iubitei noastre mamă, soţie MĂRGINEAN SOLOMIA din Fărăgău, lăsînd un mare gol în inimile noastre. Cît ai trăit te-am iubit, cît vom trăi te vom plînge scumpa noastră mamă, soţie atît de bună şi minunată ce-ai fost. Cei 10 copii şi soţul Cu adincă durere şi cu inimile zdrobite anunţăm încetarea subită din viaţă la si ianuarie 1981 a iubitului nostru soţ, tată, bunic, cumnat, ginere, cuscru, bun prieten, coleg de serviciu şi vecin KOVÁCS ISTVÁN in vârstă de 54 de ani. Inmormintarea va avea loc luni, 2 februarie 1981, ora 15, in cimitirul romano-catolic din Tg.-Mureș. FAMILIA ÎNDOLIATA Cu inimile zdrobite de durere anunţăm moartea fulgerătoare a scumpei noastre soţie, mamă, fiică, soră şi cumnată FARCAŞ mama în vîrstă de 40 de ani. Inmormintarea va avea loc luni, 2 februarie, la biserica ortodoxă din Nazna. FAMILIA ÎNDOLIATA Cu profundă durere aducem la cunoştinţă că soţia lui dr. Körössy Miklós KÖRÖSSY KLARA născută GULYAS inspector principal la Bancă la 31 ianuarie a încetat din viaţă. Inmormintarea va avea loc la 1 februarie, ora 15, Incimitirul reformat. FAMILIA ÎNDOLIATA Colectivul de muncă al Băncii pentru Agricultură şi Industria Alimentară, Sucursala judeţeană Mureş, este alături de familia îndurerată în urma dispariţiei din viaţă a fostei noastre colege KÖRÖSSY KLARA Inspector principal. O vom păstra întotdeauna în amintirea noastră. Cu adincă durere anunţăm că scumpul nostru tată, socru, bunic, străbunic, rudă, prieten şi vecin sen. SZÉKELY VIKTOR pensionar moral soţul lui Kozma Anna, născută in comuna Nazna, a încetat din viaţă după o scurtă suferinţă. Inmormintarea va avea loc marţi, 3 februarie 1981, ora 16, în cimitirul reformat din Tg.-Mureș. FAMILIA ÎNDOLIATA Redacţia si administraţia• Ticeu Mureş strada Gheorghe Doa ar • telefoane- 1 59.38 (indlustrie agricultură probleme cetăţeneştii: 1.45 Aicultura Invâtăm îm viaţa de partid): 2.18 58 Redactor sef adjunct 31 administraţia): 1.18.89 (redactor jef - secretariat) Abonamentele se fac la oflerile postai» factorii postali $i difazoric din Întreprinderi şi instituţii Tiparul: întreprinderea poligrafică Ttrgu Mures Comanda nr. 240“) 40.372