Steaua Roşie, octombrie 1981 (Anul 33, nr. 232-258)

1981-10-01 / nr. 232

Lucrările in­ferme să fie neintîrziat terminate întreaga activitate din ferme, sănătatea şi producţia animate­lor sînt condiţionate de gradul de conform şi adăpostire ce se a­­sigură în grajduri. Ţinînd seama de greutăţile întînapinate în tim­pul iernii trecute, de indicaţiile repetate ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au fost luate măsuri de modernizare şi pregătire co­respunzătoare a tuturor adăpos­turilor de animale. Programul prevede în principal introduce­rea apei în toate grajdurile dle taurine, mecanizarea mulsului şi a evacuării dejecţiilor, asigura­rea unui microclimat sănătos şi a unui grad de confort accepta­bil. De la data întocmirii aces­tor programe au trecut mai bine de cinci luni, timp suficient pen­tru a încheia lucrările prevăzute. Deşi pînă la începerea stabula­ţiei a rămas puţin timp, nu s-a făcut încă tot ce s-a prevăzut. Din controalele făcute rezultă nu numai grave întîrzieri, ci şi o de­formată înţelegere a acţiunii în sine şi a scopurilor urmărite. In unele unităţi s-au angajat lucrări mari, costisitoare care nu urmă­resc ceea ce este mai impor­tant, mai necesar şi anume asi­gurarea unor funcţionalităţi strict necesare. Sub pretextul modernizărilor, unele cooperati­ve agricole au început să înalţe garduri de beton şi porţi de fier. Nu de „faţade“ frumoase au a­­cum nevoie fermele, ci de mater­nităţi, creşe, staţionare, de con­iţii mai bune de muncă pentru­­„imeni, de adăposturi pentru prepararea furajelor, de d­rumuri şi alei pe care să se poată cir­cula şi lucra pe orice vreme. Nu ştiu ce a urmărit preşedintele Sütö Arpad de la C.A.P. Chendu procedînd in acest mod, punînd „frumosul“ înaintea utilului. A­­tragem atenţia celor furaţi de grandomanie că folosirea sume­lor aprobate în afara lucrării,­ii de funcţionalitate prevăzute, vor fi imputate. Amintim încă o dapă lucrările ce trebuie executate şi pentru ce anume s-au aprobat sumele necesare: introducerea a­­Pei în toate adăposturile de tau­rine, realizarea capacităţilor şi funcţionalităţilor în maternităţi, creşe şi sectoare de viţele, intro­ducerea mulsului mecanic, con­struirea drumurilor de acces la toate grajdurile, a platformelor de depozitare şi preparare a fu­rajelor. Lucrările de moderniza­re nu rezolvă însă problemele zootehniei, dacă grajdurile nu sunt pregătite şi reparate, dacă plouă şi bate vintul prin ele. Care este situaţia la acea­ m­i dată? In unităţile în care a fost privit cu răspundere programul de modernizări şi s-a muncit bi­ne toată vara, fermele sunt mise la punct. La C.A.P. Mitreşti-Văr­­gata s-au făcut în perioada mai — septembrie reparaţii şi moder­nizări cum nu s-au realizat în 10 ani. Deci, se poate. Bine s-a lucrat şi la C.A.P. Band, Erne­, Daneş, Crăci­uneşti, Păsăreni şi altele. In cooperativele agricole din Ungheni, Ogra, Corunca, Gheorghe Doja şi altele se intîl­­neşte un total dezinteres, preşe­dinţii şi specialiştii se lamentea­ză invocînd ba lipsa de specia­lişti, ba a materialelor ori bani­lor. O situaţie ce dă de gîndit există şi la C.A.P. Gogan, Idi­­ciu, Zagăr, Glodeni, Iernut, Ci­­pău, Finaţe, Oroiu, Bichiş, Idri­­faia, Şardul Nirajului, Petrilaea- Cuci, Nadeş şi altele. Pe total judeţ s-au realizat numai 33 la sută din maternităţile planifi­cate, 56 la sută din creşele de viţei, 18 la sută din sectoarele de viţele, 74 la sută la introdu­cerea apei, 50 la sută la muls mecanic, iar la platforme pentru furaje realizările sunt între 12 şi 30 la sută. Această situaţie nu poate fi relex­ată. Preşedinţii şi contabilii din C.A.P., conducă­torii unităţilor patronatoare au datoria să se apuce neintîrziat de lucru, să termine tot ce s-a prevăzut. ing. SOLYOM PETRU director în Direcţia agricolă judeţeană Bucătărie pentru prepararea furajelor la ferma Tigmandru, I.A.S Sighișoara. Cînd începi lucrul tîrziu, nu-l poţi termina devreme! Cooperatorii din Dîmbău, ni se spune, erau într-o vreme cei mai buni crescători de vaci de pe Tirnava Mică. Mulţi sîntem si­guri, au uitat aceste timpuri. Am vrut să vedem cum se materiali­zează sarcina modernizării fer­mei, acţiune socotită un Început necesar pentru îndreptarea mul­tor lucruri. In fermă se lucrea­ză. Am găsit aici o echipă de constructori dorind să facă un siloz de furaje cu două baterii cu o capacitate de 1.000 de tone. Lucru bun şi nec­esar, dar şi mai bun ar fi fost dacă la această dată l-am fi găsit plin cu furaje. O altă echipă o găsim lucrînd la alimentări cu apă. Aflăm că oa­menii sînt trimiși aici de unita­tea patronatoare, întreprinderea de geamuri Tîrnăveni. Treaba însă se derulează lent și apa constituie o mare problemă M­ai întîi că nu există sursa necesară, că una din fîntînile vechi a fost poluată, deci trebuie săpată o al­tă fîntînă pentru a asigura debi­tul de apă necesar în toate graj­durile. Cine si când o va fi'« încă nu se știe. Pe moment se fac lucr­ări de introducere a can­ductelor la creşă și maternitate. Două grajduri care vor adăposti 220 vaci nu au apă. Sunt apoi în construcţie, cam întîrziată, două grajduri cu stabul­atrie liberă pen­tru 300 de viţele, care nu vor putea funcţiona r­eţ­ele fără a­­pă. Aceste grajduri, ce se mate­rializează pe fondul unor coteţe de mult părăsite, vor adopta în final o tehnologie de exploatare foarte modernă, complet mecani­zată. Deocamdată, insă, abia da­că putem bănui cum vor ailea pentru că totul e doar la înce­put. Aici trebuie să se lucreze din greu, într-un ritm foarte sus­ţinut, cu forţe mult mai nume­roase, altfel frieul va găsi tin­e­­rele animale fără acoperiş Sîntem convinşi că lucrăr­ile proiectate sînt bune, că slnt cele strict necesare. Stadiul la care se află lasă însă de dorit. In in­cinta fermei puţine s-au schim­bat din aspectul din trecuta pe­rioadă de stabulaţie, adică mai sunt gunoaie şi bălegar neadu­nate, netransportate, nu s-au fă­cut drumuri şi alei pe care să le poată circula pe orice vreme, nu s-a turnat încă nici o platformă de furajare la nici unul dux grajduri. Vara a fost totuşi lun­gă, dar cum lucrul a început tîrziu, nu ne putem acum aştep­ta să fie terminat devreme, flă­­înîne totuşi întrebarea: oare lu­crurile vor rămîne încă o iarnă tot aşa cum au fost? Nu ar tre­bui să se uite în ce condiţii gre­le au lucrat oamenii (motiv cert al lipsei forţei de muncă în zoo­tehnie), confortul şi condiţiile de microclimat improprii din adă­posturi. Amenajarea maternit­ării şi a cre­şei de viţei în toamna trecută a fost un prim pas spre rezultate bune, în acest an ne­­maiînregistrîndu-se nici o mor­talitate, deci confortul şi igiena nu sunt de neglijat în nici unul din adăposturi. Credem că din partea unităţii patronatoare este necesară mai multă angajare in finalizarea tuturor lucrărilor de modernizare, știute fiind posibi­litățile limitate ale acestei coope­rative, problemele mari­­i grele cu care se confruntă. STEAUA ROCTF PROVNA 3 acţiunea I SE APROPIE VREMEA STABULAŢIEI — adăposturile MODERNIZAREA, să fie pregătite pentru a înfrunta rigorile iernii Indicaţia de mare însemnătate dată în re­petate rinduri de conducerea partidului, de a se folosi gospodăreşte întreaga bază tehnico­­materială acumulată pînă acum, de a se valo­rifica cu randament maxim tot ce avem pen­tru producţia animalieră, s-a înscris pe toată durata verii pe agenda de lucru a conducăto­rilor de unităţi, a tuturor lucrătorilor din fer­me. Conform planului judeţean, pînă la înce­perea stabulaţiei trebuie finalizat programul de modernizări în adăposturi şi crearea unor condiţii bune pentru desfăşurarea activităţii în ferme pe orice vreme. între lucrările cele mai importante ce le aveau de executat toate uni­tăţile se înscriu: introducerea apei în grajduri mecanizarea operaţiilor de muncă în special evacuarea dejecţiilor şi mulsul mecanic, înfiin­ţarea creşelor, maternităţilor şi profilactorii­­lor, repararea şi igienizarea adăposturilor, a­­sanarea incintelor de fermă, construirea plat­formelor de furajare şi instalarea morilor de furaje etc. Din sondajele făcute în ferme am desprins multe exemple de atitudine responsabilă, dar şi destule cazuri de delăsare, unităţi în care vara a trecut pe nesimţite fără să se lucrez­e cu sîrg. In timpul puţin care a mai rămas pină la începerea stabulaţiei, trebuie să se ac­ţioneze cu toate forţele, lucrările prevăzute să fie finalizate, astfel incit adăposturile să poată înfrunta rigorile iernii, activitatea zilnică să nu fie cu nimic stînjenită. Sediul cooperativei se mută în fermă împreună cu doctorul Stîngh­­­iu Marin, medic şef la Consi­liul unic Tîrnăveni, facem o vi­zită fermei cooperativei agricole din Crăieşti. Impresii bune cu­legem de la primul contact cu realităţile, cu totul schimbate faţă de ceea ce cunoşteam. Un drum nou, pietruit, mărginit de rigole şi şanţuri ne duce pînă în inima fermei. Aleile, noi şi ele, trasate cu rost şi pietruite fa-3 legătura într­e drum şi grajduri, aspectul lor de acum ne întăreş­te convingerea că noroaiele, altă­dată atotstăpîne aici vor dispa­­re, se va putea munci în ordine şi tihnă. S-au construit şi pie­truit de-a lungul acestei veri mai bine de 1.500 m­­ de drumuri şi alei, s-au instalat peste tot unde era nevoie podeţe, au fost beto­nate 12 platforme de furaje, fite două la fiecare grajd, au fost scoase din incinta fermei şi s au administrat terenului ce va fi semănat curînd mai mult de 2.000 de tone de bălegar Intr- un cuvînt în ferma din Crăieşti se face ordine. Ne însoţeşte şi ne dă explicaţii preşedinta C.A.P., to­varăşa Maria Manta. Intrăm in grajdurile de vaci, în c­reşa de viţei, la maternitate. Unele si­nt gata de pe acum, sunt reparate, văruite, dezinfectate. Intr-un grajd, fost cîndva adăpost de porci, se lucrează la reamena­­jări, se toarnă betoane, se fac iesle de furajare în intenţia de a-i da o altă destinaţie. Aici vor putea fi adăpostite 70 de viţele de reproducţie. — Pentru ferma noastră, ne spune preşedinta, apa constituie cel mai important element, tot atît de preţios ca şi furajele. Am avut mari necazuri, dar nu ne vom mai întîlni cu ele. Nu departe de grajduri, pe ti­rul unui mic curs de apă, acum aproape secat, găsim la lucru o echipă de meșteri. Ni se spune că se face aici un baraj, că vor fi forate două fîntîni de unde se va alimenta fiecare grajd. L­a­­cr­ătorii de aici, ca și cei de la alte puncte, de pildă de la plat­forma unde va fi montată bucă­tăria furajeră, sunt muncitori de la Combinatul chimic din Tîrnî­­veni. Această mare cetate a chimiei a luat cooperativa de aici sub patronajul său direct şi tot ce s-a făcut şi se face a­­cum este rodul ajutorului mate­rializat toată vara In meseriaşi pricepuţi, In materiale, proiecte şi unele utilaje. Despre seriozi­tatea cu care unitatea patrona­toare îşi urmăreşte realizarea proiectelor de modernizare din zootehnia acestei tem­e consem­năm numai laude. Un maistru din combinat conduce la faţa lo­cului toate lucrările. In ziua prezenţei noastre aici, a venit ca în atîtea alte rinduri tovarăşul Hurubeanu Maftei, director teh­nic in combinat, care după ce a controlat totul şi-a notat tot ce mai trebuie pentru finalizarea lucrărilor prevăzute. încă un lucru bun ne-a reţinut aici atenţia. Din nişte construc­ţii vechi, dărăpănate, fără folos, s-a amenajat un sediu de toată frumuseţea pentru conducerea cooperativei agricole. In curînd deci, sediul nu va mai fi în sat, ci aici în incinta zootehnică, în­tre oameni, lingă producţie. Con­­semnînd faţa nouă pe care o îm­bracă ferma, furajele îndestulă­toare văzute în preajmă, ne ex­primăm convingerea că la Cră­ieşti activitatea din zootehnie e pe cale să intre pe făgaşul bun, de mult aşteptat. Grajduri moderne, cu stabulaţie liberă la I.A.S. Iernut. Ce se poate face într-o vară... Cooperativa agricolă din Mi­­treşti-Vărgata are în grajdurile sale aproape 1.300 de bovine. Rezultatele nu sunt însă cele­­do­rite, un motiv fiind şi acela că în fermă nu se instalase ordi­nea, condiţiile de adăpostire­­nu erau în întregime corespunzătoa­­re, lipsa unor dotări absolut ne­cesare îngreuna activitatea oa­menilor, împiedica respectar­­re tehnologiilor. In acest an condu­­cerea cooperativei agricole a pornit hotărîtă să schimbe situa­ţia. îndată ce animalele au fost scoase pe păşuni, echipele -le constructori şi dulgheri au tre­z­it la acţiune. In ferma din sa,in Vadu, după igienizarea incintei, acţiune in cadr­ul căreia s-au scos şi transportat peste 6. 000 tone de bălegar de grajd, s-a tre­cut la repararea adăposturilor, la introducerea apei, la revizuirea şi schimbarea instalaţiilor elec­trice. Un grajd a fost modernizat în sensul aplicării unei tehnolo­gii în flux continuu. Aici s-a a­­menajat o maternitate şi o creşă, s-au făcut compar­timente pentru 100 de viţei. Condiţiile nou crea­te sunt din cele mai bune, asigu­ră un grad sporit de confort şi uşurează munca oamenilor. În ferma de la centru se lucrează de zor la construirea platformei si la instalarea unei bucătării furajere, la introducerea mulsu­lui mecanic într-un grajd ce vaci. în toate adăposturile se in­troduce apa necesară Atît la Vărgata cît si la Vadu ordinea începe să-si arate fata, semnele strădaniilor de o vară ale preşe­dintelui Nagy Eugen, ale lucră­torilor antrenaţi zi de zi să rea­lizeze programul de modernizări sunt evidente şi merită toată lauda. Pagină realizata de MEDIAN BAT­DI­­A­NU

Next