Steaua Roşie, octombrie 1981 (Anul 33, nr. 232-258)
1981-10-01 / nr. 232
Lucrările inferme să fie neintîrziat terminate întreaga activitate din ferme, sănătatea şi producţia animatelor sînt condiţionate de gradul de conform şi adăpostire ce se asigură în grajduri. Ţinînd seama de greutăţile întînapinate în timpul iernii trecute, de indicaţiile repetate ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au fost luate măsuri de modernizare şi pregătire corespunzătoare a tuturor adăposturilor de animale. Programul prevede în principal introducerea apei în toate grajdurile dle taurine, mecanizarea mulsului şi a evacuării dejecţiilor, asigurarea unui microclimat sănătos şi a unui grad de confort acceptabil. De la data întocmirii acestor programe au trecut mai bine de cinci luni, timp suficient pentru a încheia lucrările prevăzute. Deşi pînă la începerea stabulaţiei a rămas puţin timp, nu s-a făcut încă tot ce s-a prevăzut. Din controalele făcute rezultă nu numai grave întîrzieri, ci şi o deformată înţelegere a acţiunii în sine şi a scopurilor urmărite. In unele unităţi s-au angajat lucrări mari, costisitoare care nu urmăresc ceea ce este mai important, mai necesar şi anume asigurarea unor funcţionalităţi strict necesare. Sub pretextul modernizărilor, unele cooperative agricole au început să înalţe garduri de beton şi porţi de fier. Nu de „faţade“ frumoase au acum nevoie fermele, ci de maternităţi, creşe, staţionare, de coniţii mai bune de muncă pentru„imeni, de adăposturi pentru prepararea furajelor, de drumuri şi alei pe care să se poată circula şi lucra pe orice vreme. Nu ştiu ce a urmărit preşedintele Sütö Arpad de la C.A.P. Chendu procedînd in acest mod, punînd „frumosul“ înaintea utilului. Atragem atenţia celor furaţi de grandomanie că folosirea sumelor aprobate în afara lucrării,ii de funcţionalitate prevăzute, vor fi imputate. Amintim încă o dapă lucrările ce trebuie executate şi pentru ce anume s-au aprobat sumele necesare: introducerea aPei în toate adăposturile de taurine, realizarea capacităţilor şi funcţionalităţilor în maternităţi, creşe şi sectoare de viţele, introducerea mulsului mecanic, construirea drumurilor de acces la toate grajdurile, a platformelor de depozitare şi preparare a furajelor. Lucrările de modernizare nu rezolvă însă problemele zootehniei, dacă grajdurile nu sunt pregătite şi reparate, dacă plouă şi bate vintul prin ele. Care este situaţia la acea mi dată? In unităţile în care a fost privit cu răspundere programul de modernizări şi s-a muncit bine toată vara, fermele sunt mise la punct. La C.A.P. Mitreşti-Vărgata s-au făcut în perioada mai — septembrie reparaţii şi modernizări cum nu s-au realizat în 10 ani. Deci, se poate. Bine s-a lucrat şi la C.A.P. Band, Erne, Daneş, Crăciuneşti, Păsăreni şi altele. In cooperativele agricole din Ungheni, Ogra, Corunca, Gheorghe Doja şi altele se intîlneşte un total dezinteres, preşedinţii şi specialiştii se lamentează invocînd ba lipsa de specialişti, ba a materialelor ori banilor. O situaţie ce dă de gîndit există şi la C.A.P. Gogan, Idiciu, Zagăr, Glodeni, Iernut, Cipău, Finaţe, Oroiu, Bichiş, Idrifaia, Şardul Nirajului, Petrilaea- Cuci, Nadeş şi altele. Pe total judeţ s-au realizat numai 33 la sută din maternităţile planificate, 56 la sută din creşele de viţei, 18 la sută din sectoarele de viţele, 74 la sută la introducerea apei, 50 la sută la muls mecanic, iar la platforme pentru furaje realizările sunt între 12 şi 30 la sută. Această situaţie nu poate fi relexată. Preşedinţii şi contabilii din C.A.P., conducătorii unităţilor patronatoare au datoria să se apuce neintîrziat de lucru, să termine tot ce s-a prevăzut. ing. SOLYOM PETRU director în Direcţia agricolă judeţeană Bucătărie pentru prepararea furajelor la ferma Tigmandru, I.A.S Sighișoara. Cînd începi lucrul tîrziu, nu-l poţi termina devreme! Cooperatorii din Dîmbău, ni se spune, erau într-o vreme cei mai buni crescători de vaci de pe Tirnava Mică. Mulţi sîntem siguri, au uitat aceste timpuri. Am vrut să vedem cum se materializează sarcina modernizării fermei, acţiune socotită un Început necesar pentru îndreptarea multor lucruri. In fermă se lucrează. Am găsit aici o echipă de constructori dorind să facă un siloz de furaje cu două baterii cu o capacitate de 1.000 de tone. Lucru bun şi necesar, dar şi mai bun ar fi fost dacă la această dată l-am fi găsit plin cu furaje. O altă echipă o găsim lucrînd la alimentări cu apă. Aflăm că oamenii sînt trimiși aici de unitatea patronatoare, întreprinderea de geamuri Tîrnăveni. Treaba însă se derulează lent și apa constituie o mare problemă Mai întîi că nu există sursa necesară, că una din fîntînile vechi a fost poluată, deci trebuie săpată o altă fîntînă pentru a asigura debitul de apă necesar în toate grajdurile. Cine si când o va fi'« încă nu se știe. Pe moment se fac lucrări de introducere a canductelor la creşă și maternitate. Două grajduri care vor adăposti 220 vaci nu au apă. Sunt apoi în construcţie, cam întîrziată, două grajduri cu stabulatrie liberă pentru 300 de viţele, care nu vor putea funcţiona reţele fără apă. Aceste grajduri, ce se materializează pe fondul unor coteţe de mult părăsite, vor adopta în final o tehnologie de exploatare foarte modernă, complet mecanizată. Deocamdată, insă, abia dacă putem bănui cum vor ailea pentru că totul e doar la început. Aici trebuie să se lucreze din greu, într-un ritm foarte susţinut, cu forţe mult mai numeroase, altfel frieul va găsi tinerele animale fără acoperiş Sîntem convinşi că lucrările proiectate sînt bune, că slnt cele strict necesare. Stadiul la care se află lasă însă de dorit. In incinta fermei puţine s-au schimbat din aspectul din trecuta perioadă de stabulaţie, adică mai sunt gunoaie şi bălegar neadunate, netransportate, nu s-au făcut drumuri şi alei pe care să le poată circula pe orice vreme, nu s-a turnat încă nici o platformă de furajare la nici unul dux grajduri. Vara a fost totuşi lungă, dar cum lucrul a început tîrziu, nu ne putem acum aştepta să fie terminat devreme, flăînîne totuşi întrebarea: oare lucrurile vor rămîne încă o iarnă tot aşa cum au fost? Nu ar trebui să se uite în ce condiţii grele au lucrat oamenii (motiv cert al lipsei forţei de muncă în zootehnie), confortul şi condiţiile de microclimat improprii din adăposturi. Amenajarea maternitării şi a creşei de viţei în toamna trecută a fost un prim pas spre rezultate bune, în acest an nemaiînregistrîndu-se nici o mortalitate, deci confortul şi igiena nu sunt de neglijat în nici unul din adăposturi. Credem că din partea unităţii patronatoare este necesară mai multă angajare in finalizarea tuturor lucrărilor de modernizare, știute fiind posibilitățile limitate ale acestei cooperative, problemele marii grele cu care se confruntă. STEAUA ROCTF PROVNA 3 acţiunea I SE APROPIE VREMEA STABULAŢIEI — adăposturile MODERNIZAREA, să fie pregătite pentru a înfrunta rigorile iernii Indicaţia de mare însemnătate dată în repetate rinduri de conducerea partidului, de a se folosi gospodăreşte întreaga bază tehnicomaterială acumulată pînă acum, de a se valorifica cu randament maxim tot ce avem pentru producţia animalieră, s-a înscris pe toată durata verii pe agenda de lucru a conducătorilor de unităţi, a tuturor lucrătorilor din ferme. Conform planului judeţean, pînă la începerea stabulaţiei trebuie finalizat programul de modernizări în adăposturi şi crearea unor condiţii bune pentru desfăşurarea activităţii în ferme pe orice vreme. între lucrările cele mai importante ce le aveau de executat toate unităţile se înscriu: introducerea apei în grajduri mecanizarea operaţiilor de muncă în special evacuarea dejecţiilor şi mulsul mecanic, înfiinţarea creşelor, maternităţilor şi profilactoriilor, repararea şi igienizarea adăposturilor, asanarea incintelor de fermă, construirea platformelor de furajare şi instalarea morilor de furaje etc. Din sondajele făcute în ferme am desprins multe exemple de atitudine responsabilă, dar şi destule cazuri de delăsare, unităţi în care vara a trecut pe nesimţite fără să se lucreze cu sîrg. In timpul puţin care a mai rămas pină la începerea stabulaţiei, trebuie să se acţioneze cu toate forţele, lucrările prevăzute să fie finalizate, astfel incit adăposturile să poată înfrunta rigorile iernii, activitatea zilnică să nu fie cu nimic stînjenită. Sediul cooperativei se mută în fermă împreună cu doctorul Stînghiu Marin, medic şef la Consiliul unic Tîrnăveni, facem o vizită fermei cooperativei agricole din Crăieşti. Impresii bune culegem de la primul contact cu realităţile, cu totul schimbate faţă de ceea ce cunoşteam. Un drum nou, pietruit, mărginit de rigole şi şanţuri ne duce pînă în inima fermei. Aleile, noi şi ele, trasate cu rost şi pietruite fa-3 legătura între drum şi grajduri, aspectul lor de acum ne întăreşte convingerea că noroaiele, altădată atotstăpîne aici vor dispare, se va putea munci în ordine şi tihnă. S-au construit şi pietruit de-a lungul acestei veri mai bine de 1.500 m de drumuri şi alei, s-au instalat peste tot unde era nevoie podeţe, au fost betonate 12 platforme de furaje, fite două la fiecare grajd, au fost scoase din incinta fermei şi s au administrat terenului ce va fi semănat curînd mai mult de 2.000 de tone de bălegar Intr- un cuvînt în ferma din Crăieşti se face ordine. Ne însoţeşte şi ne dă explicaţii preşedinta C.A.P., tovarăşa Maria Manta. Intrăm in grajdurile de vaci, în creşa de viţei, la maternitate. Unele sint gata de pe acum, sunt reparate, văruite, dezinfectate. Intr-un grajd, fost cîndva adăpost de porci, se lucrează la reamenajări, se toarnă betoane, se fac iesle de furajare în intenţia de a-i da o altă destinaţie. Aici vor putea fi adăpostite 70 de viţele de reproducţie. — Pentru ferma noastră, ne spune preşedinta, apa constituie cel mai important element, tot atît de preţios ca şi furajele. Am avut mari necazuri, dar nu ne vom mai întîlni cu ele. Nu departe de grajduri, pe tirul unui mic curs de apă, acum aproape secat, găsim la lucru o echipă de meșteri. Ni se spune că se face aici un baraj, că vor fi forate două fîntîni de unde se va alimenta fiecare grajd. Lacrătorii de aici, ca și cei de la alte puncte, de pildă de la platforma unde va fi montată bucătăria furajeră, sunt muncitori de la Combinatul chimic din Tîrnîveni. Această mare cetate a chimiei a luat cooperativa de aici sub patronajul său direct şi tot ce s-a făcut şi se face acum este rodul ajutorului materializat toată vara In meseriaşi pricepuţi, In materiale, proiecte şi unele utilaje. Despre seriozitatea cu care unitatea patronatoare îşi urmăreşte realizarea proiectelor de modernizare din zootehnia acestei teme consemnăm numai laude. Un maistru din combinat conduce la faţa locului toate lucrările. In ziua prezenţei noastre aici, a venit ca în atîtea alte rinduri tovarăşul Hurubeanu Maftei, director tehnic in combinat, care după ce a controlat totul şi-a notat tot ce mai trebuie pentru finalizarea lucrărilor prevăzute. încă un lucru bun ne-a reţinut aici atenţia. Din nişte construcţii vechi, dărăpănate, fără folos, s-a amenajat un sediu de toată frumuseţea pentru conducerea cooperativei agricole. In curînd deci, sediul nu va mai fi în sat, ci aici în incinta zootehnică, între oameni, lingă producţie. Consemnînd faţa nouă pe care o îmbracă ferma, furajele îndestulătoare văzute în preajmă, ne exprimăm convingerea că la Crăieşti activitatea din zootehnie e pe cale să intre pe făgaşul bun, de mult aşteptat. Grajduri moderne, cu stabulaţie liberă la I.A.S. Iernut. Ce se poate face într-o vară... Cooperativa agricolă din Mitreşti-Vărgata are în grajdurile sale aproape 1.300 de bovine. Rezultatele nu sunt însă celedorite, un motiv fiind şi acela că în fermă nu se instalase ordinea, condiţiile de adăpostirenu erau în întregime corespunzătoare, lipsa unor dotări absolut necesare îngreuna activitatea oamenilor, împiedica respectarre tehnologiilor. In acest an conducerea cooperativei agricole a pornit hotărîtă să schimbe situaţia. îndată ce animalele au fost scoase pe păşuni, echipele -le constructori şi dulgheri au trezit la acţiune. In ferma din sa,in Vadu, după igienizarea incintei, acţiune in cadrul căreia s-au scos şi transportat peste 6. 000 tone de bălegar de grajd, s-a trecut la repararea adăposturilor, la introducerea apei, la revizuirea şi schimbarea instalaţiilor electrice. Un grajd a fost modernizat în sensul aplicării unei tehnologii în flux continuu. Aici s-a amenajat o maternitate şi o creşă, s-au făcut compartimente pentru 100 de viţei. Condiţiile nou create sunt din cele mai bune, asigură un grad sporit de confort şi uşurează munca oamenilor. În ferma de la centru se lucrează de zor la construirea platformei si la instalarea unei bucătării furajere, la introducerea mulsului mecanic într-un grajd ce vaci. în toate adăposturile se introduce apa necesară Atît la Vărgata cît si la Vadu ordinea începe să-si arate fata, semnele strădaniilor de o vară ale preşedintelui Nagy Eugen, ale lucrătorilor antrenaţi zi de zi să realizeze programul de modernizări sunt evidente şi merită toată lauda. Pagină realizata de MEDIAN BATDIANU