Steaua Roşie, mai 1982 (Anul 34, nr. 102-126)
1982-05-01 / nr. 102
Reportaj-ancheta Omagiu spiritului de dăruire şi hărniciei Cu fiecare an, raportul muncitoresc de 1 Mai îmbogăţeşte buchetul izbînzilor şi performanţelor tehnice de înaltă valoare — mărturie a amplei ofensive pe planul creativităţii, al eficienţei şi noii calităfi. Acest intîi de Mai din cel de-al doilea an al cincinalului, cu bogatul său bilanţ de întrecere, cu o clasă muncitoare animată de înalte sentimente de patriotism, adaugă temeiuri noi în puterea noastră de creaţie, în viitorul naţiunii noastre socialiste, constituindu-se intr-un luminos şi impresionant omagiu ,pe care oamenii muncii mureşeni îl aduc încercatului şi cutezătorului conducător — PARTIDUL COMUNIST ROMÂN. Energeticienii, mereu la datorie în toate orele, minutele şi secundele celor 120 zile trecute din acest an, energeticienii mureşeni au fost, aşa cum mereu ,şi mereu ne-au demonstrat, la înălţarea misiunii lor pline de răspundere, asigurînd, în condiţii de „joc continuu“, energia electrică necesară industriei şi cerinţelor vieţii noastre cotidiene. „Niciodată încă n-am fost atît de intens solicitaţi — este de părere ing. Viorel Cerghizan, directorul întreprinderii Electrocentrale Mureş Iar dacă am reuşit să livrăm ritmic cantităţi sporite de energie, explicaţia — singura şi cea mai autentică — constă în capacitatea de mobilizare şi de dăruire a întregului colectiv“. Al acestor minunaţi oameni al căror nume — adăugăm noi — ar merita înscrise pe un imens panou de onoare, pentru că nu o dată faptele lor, munca lor de zi şi noapte, au fost sinonime cu eroismul cotidian. Vasile Mărginean, Nicolae Scridon, Ioan Roman, Ioan Oprea, Mircea Orza — de la Iernut, Vasile Dan, Vasile Dumitru, Varga Denes — de la Fîntînele, loan Bunea, Porkolab Ludovic — de la Tîrnăveni, sînt doar cîţiva dintre fruntaşii întreprinderii, dintre cei mulţi care au făcut dovada înaltei lor pregătiri profesionale, asigurînd funcţionarea ireproşabilă, la înalţi parametri a agregatelor energetice. In cinstea marii sărbători a muncii, energeticienii mureşeni raportează că au produs peste plan 75 milioane kWh energie electrică, iar prin reducerea consumului s-au economisit 2.600 tone combustibil convenţional; consumul propriu tehnologic a fost redus cu 3 milioane kWh energie electrică, să rezolve urgent problema turnării tălpii cricului de 2 tone. Dacă doriţi amănunte, discutaţi cu maistrul Ioan Mircea şi subinginerul Aszalós Gavrilă, şeful secţiei, cu ceilalţi care au soluţionat această problemă importantă. — Tovarăşul director nu numai că e autorul ideii, ci este şi coordonatorul întregii acţiuni de realizare cu forţe proprii a tălpii cricului în discuţie, au ţinut să precizeze cei doi interlocutori. In anul trecut acest reper îl realiza Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca. Din cauza neprimirii cantităţilor necesare de tălpi — care la Cluj-Napoca se forjau în matriţă — nu am realizat decit 65 la sută din numărul de crrcuri contractate cu beneficiarii. Altă ieşire din impas nu aveam, decit să asimilăm reperul cu pricina. Cum noi nu dispuneam de capacitate de forjare în matriţă, tovarăşul Antal ne-a dat ideea turnării în coji de bachelită. Aşa a început acţiunea realizării cu forţe proprii a tălpii cricului hidraulic de 2 tone, împreună cu sculerii Ştefan Lazăr, Fülöp Géza, strungarul Klementisz Ladislau şi alţi băieţi de ispravă de la atelierul sculărie din cadrul secţiei, am trecut la proiectarea unei plăcimodel cu 4 piese (cuiburi) în coji de bachelită, pe care le-am turnat în oţelăria de precizie de pe platforma veche. Problemele tehnice de turnare le-a rezolvat László Béla, şeful turnătoriei de precizie-oţel. Am gîndit şi muncit foarte mult pînă am ajuns la varianta pe care o vedeţi. Nu a fost uşor să eliminăm adaosurile de prelucrare şi să menţinem caracteristicile de funcţionare ale crrcului. — Din cite am aflat, rezultatul este de-a dreptul spectaculos dacă avem în vedere eficienţa economică. Eforturile au rodit peste aşteptările noastre şi suntem fericiţi că am rezolvat o problemă complexă. Talpa forjată în matriţă avea o greutate de 2,9 kg, iar după Prelucrare doar 1,7 kg, un indice de utilizare a metalului de numai 58 la sută. Prin prelucrare se pierdea aproape jumătate din material. Talpa turnată are numai 1,1 kg, prin prelucrare se pierd 100 gr, indicele de utilizare a metalului este de 86 la sută. Drept urmare, la un lot de 100.000 bucăţi, cite realizam în 1982 din acest reper, se obţin economii de circa 180 tone de oţel, de 150.000 lei la manoperă. „Construim pentru generaţiile de azi şi de mîine“ Pe şantier nu se profilează încă siluetele macaralelor, nici acel aparent du-te-vino n-a pus stăpînire pe zona cartierului 6 Martie II, iar oamenii muncesc undeva sub cota zero. Subinginerul Vasile Zgavarogea, şeful lotului 702 al Şantierului T.C.M. din Sighişoara, ne spune că „in această nouă zonă edilitară a municipiului nu se vor executa lucrări spectaculoase, dar nici de rutină, pentru că vrem, dorim din toată fiinţa noastră, să ridicăm locuinţe atît de frumoase cum n-au mai văzut sighişorenii“ — Este voinţa unanimă a colectivului? — Desigur. Altfel cum? Avem oameni excelenţi, meseriaşi buni şi conştiincioşi, care „ţin la greu“ chiar şi atunci cind natura este mai vitregă. Şi oricum ar fi vreuna, să mă credeţi, nu facem nici un rabat , la calitate, pentru că noi construim şi pentru oamenii de azi, dar şi pentru generaţiile viitoare. în acest an, aici în etapa a Il-a a cartierului 6 Martie, trebuie să executăm 75 de apartamente şi să pregătim un bun front de lucru pentru 1983. — De pildă, despre cum aţi început! — Zicem că bine, deşi se putea mai bine sunt executate 90 la sută din lucrările colectorului pluvial (1.200 m), am terminat fundaţia la centrala termică, aceeaşi operaţie a fost atacată la trei tronsoane. In ritm accelerat decurg pregătirile pentru a putea demara, în primele zile din mai, lucrările la structuri. — Am putea scrie, de asemenea, despre motivele care au situat lotul între fruntaşii întrecerii pe primul trimestru. — In acest caz, subliniaţi seriozitatea şi conştiinciozitatea oamenilor, spiritul sănătos de disciplină încetăţenit, pregătirea lor profesională prin care soluţionează multe probleme grele... — Şi pe cine nominalizăm, tovarăşe Zgavarogea? — Aş vrea pe toţi să-i scrieţi cu numele, dar ştiu că nu se poate din cauza spaţiului. Dar brigada lui Firtos Denes trebuie amintită în primul rînd. M. BARDAŞANU IOAN HUSAR Isprava băieţilor de la secţia prelucrări accesorii Cind am adus vorba despre crrcul hidraulic de 2 tone, Ioan Antal, directorul întreprinderii metalurgice „Republica“ din Reghin, m-a privit iscoditor, intrebîndu-mă cum de am aflat? — Ca în multe alte cazuri — în care situaţia, dar mai ales îndeplinirea planului în condiţii de calitate şi eficienţă le impuneau — am lansat ideea băieţilor din secţia prelucrări accesorii, cerîndu-le în acelaşi timp EXPOZIŢIE Ieri, în sala de expoziţii a U.A.P. din Palatul culturii a fost deschisă expoziţia intitulată „Detalii de sistematizare a Pieţei Eroilor Sovietici“. Expoziţia, organizată de Consiliul popular municipal şi I.P.J. Mureş, are şi un caracter de sondaj al opiniei vizitatorilor. La intrare, acestora li se înmînează un chestionar, care după completare se lasă la ieşire. Prin intermediul acestor chestionare edilii oraşului, cit şi specialiştii constructori vor putea cunoaşte opiniile vizitatorilor privind cele trei variante de sistematizare. In sală sunt prezenţi în permanenţă specialişti de la I.P.J care stau la dispoziţia vizitatorilor pentru a furniza date, detalii în legătură cu machetele şi schiţele expuse. Expoziţia va fi deschisă între 3—8 mai şi poate fi vizitată zilnic între orele 10—19. Au început lucrările de întreţinere a culturilor Chiar şi în condiţiile dificile ale acestei primăveri cu vremea umedă şi rece, cooperativele agricole — Zau de Cîmpie, Bărboşi, Papiu Parian, Singer, Chimitelnic, Tăureni şi Valea Largă, componente ale consiliului agroindustrial Zau au terminat însămînţarea porumbului pe mai bine de 2.100 ha. După cum ne informa Eugen Vlasa, preşedintele consiliului agroindustrial, paralel cu semănatul porumbului, printr-o folosire judicioasă a fiecărei ore bune de lucru, mecanizatorii îndrumaţi cu atenţie de specialiştii din unităţi au mai încheiat şi însămînţarea cînepei pe 465 ha, rebilonarea cartofilor pe 265 ha, au pregătit 150 ha pentru a primi sămînţa de fasole. La aceste lucrări s-au evidenţiat secţiile conduse de Alexandru Chirilă, Alexandru Gheorghieş şi Nicolae Mureşan, precum şi specialiştii ing. Kakasi Ştefan, directorul S.M.A., Ioan Vlasa, inginerul şef al C.U.A.S.C. şi alţii. în orele bune de lucru s-a muncit şi la erbicidarea păioaselor, acţiune care a ajuns la 60 la sută din prevederi, iar cooperatorii au trecut la efectuarea pe 900 ha a praşilei oarbe la sfecla de zahăr. DIPLOME DE ONOARE în concursul pe ţară privind promovarea şi popularizarea filmelor româneşti organizat de Centrala România-film, cinematograful „Arta“ din Tîrgu Mureş şi cinematograful sătesc din Periş au fost distinse cu diplome de onoare pentru acţiunile întreprinse şi realizările obținute în acest domeniu. Cartierul Tudor, cea mai tînără realizare a acestor ani denși în înfăptuiri. Foto: C. SZÁSZ * STEAUA ROȘIE PAGINA . Artă, meşteşug, creativitate Am admirat nu o dată , iscusinţa şi dexteritatea sticlarilor de la întreprinderea „Prodcomplex“ care dau formă şi contur „aluatului“ incandescent, transformindu-l in obiecte de menaj sau decorative ce-ţi incintă privirea. Multe din produsele concepute şi realizate de ei cu gust şi fantezie, inclusiv „produse de serie“ care întrunesc elementele calitative ale creaţiei artistice autentice, au străbătut mări şi oceane, ajungînd pînă spre ţărmurile Statelor Unite ale Americii şi Noii Zeelande, ca mesageri ai iscusinţei sticlarilor tîrgumureşeni. — In ultimii ani, ne spunea inginera Nagy Gyöngyvér, şefa atelierului de sticlă artizanat, activitatea noastră s-a caracterizat printr-o largă deschidere spre nou. In toamna anului trecut am organizat şi o expoziţie, prin care am prezentat peste 230 de modele noi concepute şi realizate de artistul plastic Kiss Miklós, designerul colectivului nostru de creaţie, de gravorul specialist Adolf Belza şi de şlefuitorul specialist Mihail Pataki. Ele au întrunit aprecieri elogioase din partea publicului. Accentuarea elementelor de design (îmbinarea utilului cu esteticul) a ridicat considerabil valoarea obiectelor prezentate — Dintre produsele noi, cîte au fost omologate? ,— Pină in prezent au fost omologate 37 de modele noi, dintre care 8 tipuri de vaze gravate, 11 garnituri de servicii (de vin, apă, lichior) , faze simple pentru flori şi alte obiecte de menaj şi decorative. Unele dintre ele au intrat recent în fabricaţia de serie. Cu citeva zile în urmă am livrat, de pildă, primele 2.000 de pahare cilindrice de gradeu, care vor fi puse în vînzare la „Luxor“, „Romarta“ şi în alte unităţi comerciale. Sunt în curs de execuţie noile garnituri de compotiere. Alte 18 modele urmează să fie examinate, peste citeva zile, de comisia de omologare. Două dintre ele au fost realizate recent de creatorul Kiss Miklós. Este vorba despre un vas pentru aranjamente de flori ikebana şi despre o vază de flori cu linie modernă — Diversificarea producţiei presupune şi diversificarea stilurilor şi modalităţilor de execuţie. Cum au pătruns ele în universul creaţiei de aici? — Colectivul de suflători la ţeava, care lucrează direct sub îndrumarea artistului plastic Kiss Miklós, este receptiv la nou, aducind o contribuţie deosebită la diversificarea producţiei. N-am fi reuşit să realizăm obiecte cu o certă valoare estetică şi funcţională fără priceperea, îndemînarea şi talentul unor sticlari ca Emil Moldovan, Vasile Lupţi, Ioan Colceru, Petru Deteşan, Iohann Baumgartner sau Aurel Sărmăşan. Şlefuitorul Mihail Pataki, el însuşi un pasionat creator, este promotorul produselor tip gale şi al tehnologiilor de prelucrare prin sablare şi prin procedee chimice, care permit realizarea unor modele mult mai variate decit prin metodele tradiţionale cu discuri abrazive. Ne propunem, aşadar, să realizăm o gamă mai largă de produse utile, frumoase, care să satisfacă şi pretenţiile celor mai exigenţi cumpărători. ŞT. NEKANICKI