Steaua Roşie, septembrie 1982 (Anul 34, nr. 205-230)
1982-09-01 / nr. 205
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Cinema „ARTA“ O fată fericită Printre filmele vechi programate în reluare de Centrala „RoraâniaSlm“, iată și o comedie muzicală cu neuitatul Elvis Presley. A fost realizată în 1965, cînd „regele rock and rollului“ avea 30 de ani, făcuse deja vreo optsprezece filme și se afla în culmea gloriei. Era celebru în întreaga lume, cîştiga mai bine decit actori celebri ca Richard Burton, Laurence Olivier, Marlon Brando sau Frank Sinatra, şi devenise, el, copilul modest şi cuminte de odinioară, un star răsfăţat ale cărui furii violente şi isterice nu mai puteau fî potolite nici măcar cu injecţii calmante. Filmul — ca toate peliculele de acest gen — are un subiect şablon, cu puţină dragoste, cu puţină fericire, cu puţină durere, cu un tată care pare tigru fioros dar e bun ca pâinea caldă, cu normalul happy-end şi cu multă, multă muzică. Muzică bună, îndrăcit ritmată uneori, de o suavă melodicitate alteori (în cîntecele de dragoste), muzică pe care o asculţi întotdeauna cu plăcere, pentru că, în ciuda modei care e trecătoare, vocea profundă, caldă şi catifelată a acestui „băiat alb care cîntă ca un negru“ (cum l-a caracterizat primul său manager, Sam Philips), a rămas nemuritoare, vie şi proaspătă. Filmul regizat de Boris Sagal sugerează foarte exact „nebunia“ rockului şi înţelegi perfect de ce acest ritm, adevărată explozie de tinereţe şi bună dispoziţie, a cucerit o generaţie şi e pe cale, acum, să cucerească o alta. Dacă ne gindim că, pe lingă multele cintece frumoase interpretate de Elvis, filmul mai are şi citeva momente amuzante şi unele replici cu haz autentic, iar povestea de dragoste, înduioşător de naivă, are o anume puritate cuceritoare, înţelegem şi de ce se bucură filmul de un real și binemeritat succes. ZENO FODOR Repere fundamentale Un „uomo universale" Acum trei sferturi de veac se stingea la Bucureşti una din cele mai cuprinzătoare minţi pe care le-a avut cultura românească: Bogdan Petriceicu Haşdeu. Poet şi prozator (Duduca Mamuca, Ursita, Sarcasm şi ideal), întemeietor de ziare şi de reviste ştiinţifice şi literare (Arhiva istorică a României, Traian, Columna lui Traian, România, Revista nouă, Forţa de istorie şi literatură, Din Moldova, Aghiuţă, Satyrul), istoric (Istoria critică a românilor, Ion Vodă cel Cumplit) lingvist şi filolog (Etymologicum Magnum Romániae( Cuvente den betrani), dramaturg (Rázván şi Vidra, Trei crai de la răsărit sau Orthonerozia), profesor erudit, polemist imbatabil, Haşdeu reeditează la sfîrşitul veacului al XIX-lea românesc tipul de umanist de Renaştere, ce tinde să acopere creator cu mintea sa mai toate teritoriile domeniului intelectual. Obsedat de totalitate ca toţi romanticii, el reuşeşte să spargă tipare îndătinate şi să impună un nou curs ideilor. Când lumea ştiinţifică de la noi era reobsedată de latinitatea noastră originară, el vine şi conferă certificat de identitate celuilalt element al etnogenezei româneşti, dacismul. Cînd lumea lingviştilor şi filologilor era oarecum liniştită în ceea ce priveşte stabilirea originii limbilor după numărul cuvintelor de o anume origine conţinut de ele, el vine şi impune ca principiu definitor pe acela al circulaţiei cuvintelor, a doua mare contribuţie românească la lingvistica universală. Demonstra el atunci că nu numărul (cantitatea) cuvintelor este acela care conferă caracterul şi originea unei limbi, ci calitatea lor, adică uzul, circulaţia lor în gura vorbitorilor acelei limbi. Cînd istoricii se străduiau să pună cap la cap documente moarte, crezînd că fac o istorie ştiinţifică, el vine şi impune ideea, pe care o va îmbrăţişa şi N. Iorga mai tîrziu, că istoria este „o ştiinţă subiectivă“, o modalitate personală de a reconstrui trecutul şi de a-l înfăţişa contemporanilor intr-o formă elevată, frumoasă, artistică. Peste tot a venit cu idei noi, cu interpretări noi, cu puncte de vedere noi. A fost o inteligenţă îndrăzneaţă şi un suflet pasional, neliniştit, capabil de gesturi profetice. In tot ce a scris se întîlneşte exemplar omul de ştiinţă cu artistul, şi aici aspiraţia spre întreg, spre totalitate a geniului de factură romantică. A avut proiecte colosale, pentru realizarea cărora i-ar fi trebuit zeci de vieţi. Multe din ele le-a pornit cu o temeinicie rară şi cu o neostoită sete de monumental, în această sete se află incontestabil şi dorinţa de cunoaştere exhaustivă, dar şi voinţa nestrămutată de a impune creativitatea românească în spaţiul amplu al culturii europene pentru a deschide dialogul real cu aceasta. Aici stă patriotismul înalt al cărturarului. Nu a avut parte de fericire. Ba, ultimii ani i-au fost chiar întunecaţi în urma pierderii genialei sale fiice, Iulia, şi de aceea s-a retras să şi-l petreacă în ciudatul său castel de la Cîmpina, cufundat în experienţe spiritiste, împărtăşite în lucrarea Siccogito. Opera îi este tulburătoare, iar personalitatea nu mai puţin. După Dimitrie Cantemir şi Ion Heliade Rădulescu, Haşdeu reeditează tipul de „uoie universale“ în cultura română, înzestrat cu mari disponibilităţi creatoare şi cu o putere de cuprindere în adevăr enciclopedică, tip pe care N. Iorga ceva mai tîrziu îl va îmbrăca în haina înfricoșătorului și parcă a neverosimilului. SERAFIM DUICU Ziare, ziare şi alte publicaţii periodice pentru lectura şi informarea cotidiană a oamenilor. Zeci şi sute de mii aflate în circuitul de idei, fapte, evenimente recepţionate de gîndul şi sufletul nostru. Iată o secvenţă de la chioşcul nr. 5 din cartierul Mureşeni, unde Cornelia Rusu, «ţ, zîmbet profesional, oferă felurite gazete pentru mari şi mici. N-ar fi rău dacă cei care se ocupă cu distribuirea lor ar da dovadă de mai multă atenţie in manipulare. Nu de alta, dar unele ziare ajung la cumpărător tare „şifonate“. Foto: KONCZ JÁNOS Realizarea ultimilor ani, băile de nămol de la Sărmăşel sunt recomandate pentru efectele lor terapeutice şi curative. Se preconizează ca aici să fie construită o bază de fizioterapie. Foto: SZÁSZ CAROL Arăturile «e toamnă (Urmare din pag. 1) tru fiecare parcelă în parte. S-a arătat că, deşi o mare parte din teren s-a eliberat din vreme şi au fost condiţii bune de lucru, ritmul arăturilor a fost nesatisfăcător, realizările fiind sub posibilităţi. Pînă la această dată in cooperativele agricole şi întreprinderile agricole din judeţul nostru arăturile destinate însămînţărilor de toamnă au fost executate pe 30.000 ha, reprezentând doar 31 la sută din plan. Dar cum se desfăşoară această lucrare în citeva unităţi? La cooperativa agricolă din Sînpaul terenul pentru lolium şi orz — 177 ha — a fost arat din timp, după o lucrare cu discul greu, şi parţial pregătit pentru semănat, la pregătire lucrîndu-se continuu cu 4 discuri. De altfel, în cursul acestei săptămîni aici se va trece la semănatul loliumului. De asemenea, pentru cultura griului mecanizatorii de aici au arat peste 100 ha, din cele 174 ha libere, la arat lucrînd zilnic o formaţie de 10—12 tractoare, condusă de mecanizatorii Magyar Francisc şi Kádár Iosif. Oamenii sunt informaţi asupra parcelelor pe care trebuie să le are, primind toate detaliile necesare bunei desfăşurări a lucrărilor, respectării tehnologiei, în 2—3 zile terenul liber se va ara după care mecanizatorii vor trece la arat pe alte 80 ha aflate în curs de eliberare de cînepă şi porumb siloz. Concomitent o formaţie de M.I.G.-uri au fertilizat cu îngrăşăminte naturale aproape 85 ha de teren destinat culturii sfeclei de zahăr. Arăturile se desfăşoară din plin şi la C.A.P. Ogra, unde o formaţie de 12 tractoare ară zilnic în jur la 35 ha de teren. O altă formaţie de patru discuri a trecut de mai multă vreme la pregătirea terenului, realizînd pînă acum 50 ha destinate pentru insămînţarea loliumului. Pentru cultura orzului și griului au fost arate pînă acum în jur la 200 ha, iar terenurile libere vor fi arate în timp de 2—3 zile. în paralel se lucrează la însilozarea porumbului siloz de pe 60 ha, unde se urmăreşte realizarea unui siloz de calitate şi eliberarea grabnică a terenului în vederea punerii acestuia la dispoziţia tractoarelor pentru a-l ara. O atenţie deosebită s-a acordat bunei pregătiri a campaniei de toamnă, executării susţinute a arăturilor precum şi a altor lucrări de sezon la cooperativa agricolă din Cipău. Aici, pînă la această dată au fost efectuate arături pe toate terenurile libere şi destinate însămînţărilor de toamnă. La data documentării lucrau la arat, pe ultimele suprafeţe libere, 8 tractoare şi se acţiona intens la însilozarea porumbului siloz in vederea eliberării operative a terenului. Din cele 450 ha ce urmează să fie insămînţate în această toamnă cu culturi furajere, orz şi griu, au fost arate 200 ha şi se urmăreşte trecerea la arat şi pe restul suprafeţelor pe măsura eliberării lor. Intre acestea, aflate in curs de eliberare, erau 37 ha de porumb siloz și 25 ha porumb ce nu va ajunge la maturitate și la care se va trece la insilozare în aceste zile. Recoltează cartofii de sămînţă La cooperativa agricolă din Gorneşti a început de citeva zile recoltarea cartofilor de sănînţă, cultivaţi pe 90 ha, lucrarea efectuîndu-se pe primele 8 ha. Pentru început s-a trecut la recoltare cu o maşină iar din această săptămînă se va lucra cu două maşini, zilnic urmînd să se recolteze în jur la 8 ha. Concomitent se face sortarea şi livrarea cartofilor de sămînţă la Agrosem, iar a celor mai mari la C.L.F., pentru consum. Producţia este bună, în jur la 20 tone la hectar, şi se urmăreşte ca toate aceste lucrări să se încheie pină la 15 septembrie. Această unitate agricolă fruntaşă pe judeţ îşi organizează foarte bine munca, astfel incit cooperatorii şi mecanizatorii să fie prinşi zilnic în ritmul unor munci la zi. Organizată astfel munca, nu se înregistrează nici o încălcare de program, în cultura mare, la recoltări şi arături, în zootehnie toată lumea ştie precis ce lucrări anume are de efectuat. De asemenea, duminică a început aici şi semănatul secarei pentru masă verde pe 25 ha după care se va trece la însămînţarea a 25 ha de ierburi, pe terenul situat in imediata apropiere a fermei zootehnice, în vederea înființării unei pajiști artificiale. I CALENDAR Miercuri 1 SEPTEMBRIE Soarele răsare la ora 6,38, apune la ora 19,53. Zile trecute 244, zile rămase 121. • 1871 — Aprobarea statutului de organizare a Societăţii Academice Române pe trei secţii: literară-filologică, istorică-arheologică şi ştiinţele naturii. • 1912 — Premiera filmului „Independenţa României“, cu un imens succes de public, rulînd timp de peste o lună in sala „Eforie“ din Bucureşti, adevărat record pentru vremea aceea. • 1919 — înfiinţarea Operei naţionale din Cluj, care îşi va inaugura prima stagiune la 20 mai 1920. • 1922 — Se inaugurează la Rio de Janeiro (Brazilia) prima expoziţie de produse româneşti organizată pe continentul sudamerican. • 1939 — Armatele hitieriste atacă Polonia, dezlănţuind cel de-al doilea război mondial. • 1955 — înfiinţarea Filarmonicii de stat din Cluj (concertul inaugural la 4 decembrie 1955). • Sărbătoarea naţională a Iamahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste. CINEMA TÎRGU MUREŞ — Arta: O fată fe- ricitâ. Unirea: Emigrantul, Progresul Alo, aterizează străbunica. Selecta Comoara din Vadul Vechi. Tinerelului: Bronco Billy. Flacăra: Contrabandiștii din Santa Lucia. SIGHIȘOAr RA — Lumina: Trei oameni pericil». loși. REGHIN — Patria: Provinciala*' TlRNAVENI — Melodia: Fiul meu. LUDUȘ — Flacăra: Fuga de acasă. SOVATA — Doina: Misterele de la castel. SARMAȘU — Popular: Chemarea.’IERNUT — Lumina: Ape limpezi. S1NGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Cum l-a însurat ţarul Petru p€ prinţul Ibrahim. FÎNTINELE — Patria: Regina din Tîrnovo. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Jutek. TELEVIZIUNE 16,40 — Telex. 16,05 — Stadion. 16,45 — Reportaj pe glob. 17,05 — Rezultatele tragerii Pronoexpres. 17,10 — Universul femeilor. 20,00 — Telejurnal. 20,25 — Noi, gospodarii ţării. 20,45 — Telecinemateca. 12 oameni furioşi. Producţie a studiourilor americane. 22,20 — Telejurnal. CASA PRIETENIEI ROMÂNO-SO VIETICE In sala de conferinţe din str. Bartók Bela nr. 1, miercuri, la ora 18, va fi ţinută expunerea intitulată „Patriotismul revoluţionar — coordonată esenţială a activităţii politicoeducative de formare a omului nou“. Va vorbi prof. Solomon Frăţila. RADIO TG.-MUREŞ în limba română. 7,00—8,00 — Intîlnire matinală. Actualităţi sonore. Priorităţi în economie. Am aflat, ne-a plăcut, vă semnalăm. Cu ochi de reporter. Muzică. 18,00—20,00 — Agenda actualităţii. 18,25 — Coordonate economice: muncă, eficienţă, calitate. Producţia fizică şi recuperarea restanţelor, pe agenda preocupărilor zilnice (dezbatere). Cu forţe proprii, utilaje şi unităţi de producţie moderne (reparaj la întreprinderea metalurgică „Republica“ din Reghin). 18,45 — „Iubirea mea, pămîntul românesc“ (muzică uşoară). 19,00 — Revista radio de cultură şi artă. România socialistă, patrie liberă, patrie a creaţiei revoluţionare (comentariu) ; Generaţia de scriitori paşoptişti — militantă pentru progres cultural; Pagini comentate de antologie muzicală. INSTANTANEE Sculptură în lemn Foto: CONSTANTIN MMNC