Steaua Roşie, septembrie 1982 (Anul 34, nr. 205-230)

1982-09-01 / nr. 205

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Cinema „ARTA“ O fată fericită Printre filmele vechi progra­mate în reluare de Centrala „RoraâniaSlm“, iată și o come­die muzicală cu neuitatul Elvis Presley. A fost realizată în 1965, cînd „regele rock and roll­­ului“ avea 30 de ani, făcuse de­ja vreo optsprezece filme și se afla în culmea gloriei. Era ce­lebru în întreaga lume, cîştiga mai bine decit actori celebri ca Richard Burton, Laurence Oli­vier, Marlon Brando sau Frank Sinatra, şi devenise, el, copilul modest şi cuminte de odinioară, un star răsfăţat ale cărui furii violente şi isterice nu mai pu­teau fî potolite nici măcar cu injecţii calmante. Filmul — ca toate peliculele de acest gen — are un subiect şablon, cu puţină dragoste, cu puţină fericire, cu puţină dure­re, cu un tată care pare tigru fioros dar e bun ca pâinea cal­dă, cu normalul happy-end şi cu multă, multă muzică. Muzică bu­nă, îndrăcit ritmată uneori, de o suavă melodicitate alteori (în cîntecele de dragoste), muzică pe care o asculţi întotdeauna cu plăcere, pentru că, în ciuda modei care e trecătoare, vocea profundă, caldă şi catifelată a acestui „băiat alb care cîntă ca un negru“ (cum l-a caracterizat primul său manager, Sam Phi­lips), a rămas nemuritoare, vie şi proaspătă. Filmul regizat de Boris Sagal sugerează foarte exact „nebu­nia“ rockului şi înţelegi perfect de ce acest ritm, adevărată ex­plozie de tinereţe şi bună dis­poziţie, a cucerit o generaţie şi e pe cale, acum, să cucerească o alta. Dacă ne gin­di­m că, pe lingă multele cintece frumoase inter­pretate de Elvis, filmul mai are şi citeva momente amuzante şi unele replici cu haz autentic, iar povestea de dragoste, îndu­ioşător de naivă, are o anume puritate cuceritoare, înţelegem şi de ce se bucură filmul de un real și binemeritat succes. ZENO FODOR Repere fundamentale Un „uomo universale" Acum trei sferturi de veac se stingea la Bucureşti una din cele mai cuprinzătoare minţi pe care le-a avut cultura româ­nească: Bogdan Petriceicu Haş­­deu. Poet şi prozator (Duduca Mamuca, Ursita, Sarcasm şi ideal), întemeietor de ziare şi de reviste ştiinţifice şi literare (Arhiva istorică a României, Traian, Columna lui Traian, România, Revista nouă, Forţa de istorie şi literatură, Din Mol­dova, Aghiuţă, Satyrul), istoric (Istoria critică a românilor, Ion Vodă cel Cumplit) lingvist şi filolog (Etymologicum Mag­num Romániae( Cuvente den betrani), dramaturg (Rázván şi Vidra, Trei crai de la răsărit sau Ortho­nerozia), profesor eru­dit, polemist imbatabil, Haşdeu reeditează la sfîrşitul veacului al XIX-lea românesc tipul de umanist de Renaştere, ce tinde să acopere creator cu mintea sa mai toate teritoriile domeniului intelectual. Obsedat de totalita­te ca toţi romanticii, el reuşeşte să spargă tipare îndătinate şi să impună un nou curs ideilor. Când lumea ştiinţifică de la noi era reobsedată de latinitatea noastră originară, el vine şi con­feră certificat de identitate ce­luilalt element al etnogenezei româneşti, dacismul. Cînd lumea lingviştilor şi filologilor era oa­recum liniştită în ceea ce pri­veşte stabilirea originii limbilor după numărul cuvintelor de o anume origine conţinut de ele, el vine şi impune ca principiu definitor pe acela al circulaţiei cuvintelor, a doua mare contri­buţie românească la lingvistica universală. Demonstra el atunci că nu numărul (cantitatea) cu­vintelor este acela care conferă caracterul şi originea unei limbi, ci calitatea lor, adică uzul, cir­culaţia lor în gura vorbitorilor acelei limbi. Cînd istoricii se străduiau să pună cap la cap documente moarte, crezînd că fac o istorie ştiinţifică, el vine şi impune ideea, pe care o va îmbrăţişa şi N. Iorga mai tîr­­ziu, că istoria este „o ştiinţă subiectivă“, o modalitate perso­nală de a reconstrui trecutul şi de a-l înfăţişa contemporanilor intr-o formă elevată, frumoasă, artistică. Peste tot a venit cu idei noi, cu interpretări noi, cu puncte de vedere noi. A fost o inteligenţă îndrăzneaţă şi un su­flet pasional, neliniştit, capabil de gesturi profetice. In tot ce a scris se întîlneşte exemplar omul de ştiinţă cu artistul,­­ şi aici aspiraţia spre întreg, spre totalitate a geniului de factură romantică. A avut proiecte co­losale, pentru realizarea cărora i-ar fi trebuit zeci de vieţi. Multe din ele le-a pornit cu o temeinicie rară şi cu o neostoită sete de monumental, în această sete se află incontestabil şi do­rinţa de cunoaştere exhaustivă, dar şi voinţa nestrămutată de a impune creativitatea româneas­că în spaţiul amplu al culturii europene pentru a deschide dia­logul real cu aceasta. Aici stă patriotismul înalt al cărturaru­lui. Nu a avut parte de fericire. Ba, ultimii ani i-au fost chiar întunecaţi în urma pierderii ge­nialei sale fiice, Iulia, şi de a­­ceea s-a retras să şi-l petreacă în­ ciudatul său castel de la Cîmpina, cufundat în experienţe spiritiste, împărtăşite în lucra­rea Sic­cogito. Opera îi este tul­burătoare, iar personalitatea nu mai puţin. După Dimitrie Cante­­mir şi Ion Heliade Rădulescu, Haşdeu reeditează tipul de „uoi­e universale“ în cultura română, înzestrat cu mari dis­ponibilităţi creatoare şi cu o putere de cuprindere în adevăr enciclopedică, tip pe care N. Iorga ceva mai tîrziu îl va îm­brăca în haina înfricoșătorului și parcă a neverosimilului. SERAFIM DUICU Ziare, ziare şi alte publi­caţii periodice pentru lectura şi informarea cotidiană a oa­menilor. Zeci şi sute de mii aflate în circuitul de idei, fapte, evenimente recepţiona­te de gîndul şi sufletul nos­tru. Iată o secvenţă de la chioşcul nr. 5 din cartierul Mureşeni, unde Cornelia Ru­­su, «ţ, zîmbet profesional, o­­feră felurite gazete pentru mari şi mici. N-ar fi rău da­că cei care se ocupă cu dis­tribuirea lor ar da dovadă de mai multă atenţie in ma­nipulare. Nu de alta, dar u­­nele ziare ajung la cumpără­tor tare „şifonate“. Foto: KONCZ JÁNOS Realizare­a ultimilor ani, băile de nămol de la Sărm­ă­­şel sunt recomandate pentru efectele lor terapeutice şi cu­rative. Se preconizează ca aici să fie construită o bază de fizioterapie. Foto: SZÁSZ CAROL A­răturile «­e toamnă (Urmare din pag. 1) tru fiecare parcelă în parte. S-a arătat că, deşi o mare parte din teren s-a eliberat din vreme şi au fost condiţii bune de lucru, ritmul arăturilor a fost nesatis­făcător, realizările fiind sub po­sibilităţi. Pînă la această dată in cooperativele agricole şi în­treprinderile agricole din jude­ţul nostru arăturile destinate însămînţărilor de toamnă au fost executate pe 30.000 ha, re­prezentând doar 31 la sută din plan. Dar cum se desfăşoară această lucrare în citeva uni­tăţi? La cooperativa agricolă din Sînpaul terenul pentru lolium şi orz — 177 ha — a fost arat din timp, după o lucrare cu discul greu, şi parţial pregătit pentru semănat, la pregătire lu­­crîndu-se continuu cu 4 discuri. De altfel, în cursul acestei săp­­tămîni aici se va trece la semă­natul loliumului. De asemenea, pentru cultura griului mecani­zatorii de aici au arat peste 100 ha, din cele 174 ha libere, la arat lucrînd zilnic o formaţie de 10—12 tractoare, condusă de mecanizatorii Magyar­ Francisc şi Kádár Iosif. Oamenii sunt informaţi asupra parcelelor pe care trebuie să le are, primind toate detaliile necesare bunei desfăşurări a lucrărilor, respec­tării tehnologiei, în 2—3 zile te­renul liber se va ara după care mecanizatorii vor trece la arat pe alte 80 ha aflate în curs de eliberare de cînepă şi porumb siloz. Concomitent o formaţie de M.I.G.-uri au fertilizat cu îngrăşăminte naturale aproape 85 ha de teren destinat culturii sfeclei de zahăr. Arăturile se desfăşoară din plin şi la C.A.P. Ogra, unde o formaţie de 12 tractoare ară zil­nic în jur la 35 ha de teren. O altă formaţie de patru discuri a trecut de mai multă vreme la pregătirea terenului, realizînd pînă acum 50 ha destinate pen­tru insămînţarea loliumului. Pentru cultura orzului și griu­lui au fost arate pînă acum în jur la 200 ha, iar terenurile li­bere vor fi arate în timp de 2—3 zile. în paralel se lucrează la însilozarea porumbului siloz de pe 60 ha, unde se urmăr­eşte realizarea unui siloz de calitate şi eliberarea grabnică a terenu­lui în vederea punerii acestuia la dispoziţia tractoarelor pentru a-l ara. O atenţie deosebită s-a acor­dat bunei pregătiri a campaniei de toamnă, executării susţinute a arăturilor precum şi a altor lucrări de sezon la cooperativa agricolă din Cipău. Aici, pînă la această dată au fost efectua­te arături pe toate terenurile li­bere şi destinate însămînţărilor de toamnă. La data documentă­rii lucrau la arat, pe ultimele suprafeţe libere, 8 tractoare şi se acţiona intens la însilozarea porumbului siloz in vederea e­­liberării operative a terenului. Din cele 450 ha ce urmează să fie insămînţate în această toam­nă cu culturi furajere, orz şi griu, au fost arate 200 h­a şi se urmăreşte trecerea la arat şi pe restul suprafeţelor pe măsura eliberării lor. Intre acestea, a­­flate in curs de eliberare, erau 37 ha de porumb siloz și 25 ha porumb ce nu va ajunge la ma­turitate și la care se va trece la insilozare în aceste zile. Recoltează cartofii de sămînţă La cooperativa agricolă din Gorneşti a început de citeva zi­le recoltarea cartofilor de să­­­nînţă, cultivaţi pe 90 ha, lucra­rea efectuîndu-se pe primele 8 ha. Pentru început s-a trecut la recoltare cu o maşină iar din această săptămînă se va lucra cu două maşini, zilnic urmînd să se recolteze în jur la 8 ha. Concomitent se face sortarea şi livrarea cartofilor de sămînţă la Agrosem, iar a celor mai mari la C.L.F., pentru consum. Pro­ducţia este bună, în jur la 20 tone la hectar, şi se urmăreşte ca toate aceste lucrări să se­ în­cheie pină la 15 septembrie. Această unitate agricolă frunta­şă pe judeţ îşi organizează foar­te bine munca, astfel incit coo­peratorii şi mecanizatorii să fie prinşi zilnic în ritmul unor munci la zi. Organizată astfel munca, nu se înregistrează nici o încălcare de program, în cul­tura mare, la recoltări şi ară­turi, în zootehnie toată lumea ştie precis ce lucrări anume are de efectuat. De asemenea, duminică a în­ceput aici şi semănatul secarei pentru masă verde pe 25 ha după care se va trece la însă­­mînţarea a 25 ha de ierburi, pe terenul situat in imediata apro­piere a fermei zootehnice, în vederea înființării unei pajiști artificiale. I CALENDAR Miercuri 1 SEPTEMBRIE Soarele răsare la ora 6,38, apune la ora 19,53. Zile trecute 244, zile răma­se 121. • 1871 — Aprobarea statutului de organizare a Societăţii Aca­demice Române pe trei secţii: literară-filo­­logică, istorică-arheo­­logică şi ştiinţele naturii. • 1912 — Premiera filmului „Independenţa României“, cu un imens succes de public, rulînd timp de peste o lună in sala „Eforie“ din Bucureşti, adevărat record pentru vremea aceea. • 1919 — înfiinţarea Operei naţionale din Cluj, care îşi va inaugura prima stagiune la 20 mai 1920. • 1922 — Se inaugurează la Rio de Janeiro (Brazilia) prima expoziţie de produse româneşti organizată pe continentul sud­­american. • 1939 — Armatele h­itieriste atacă Polonia, dezlănţuind cel de-al doilea război mondial. • 1955 — înfiinţarea Filarmo­nicii de stat din Cluj (concertul inaugural la 4 decembrie 1955). • Sărbătoarea naţională a Ia­­mahiriei Arabe Libiene Populare Socialiste. CINEMA TÎRGU MUREŞ — Arta: O fată fe-­ ricitâ. Unirea: Emigrantul, Progresul Alo, aterizează străbunica. Selecta Comoara din Vadul Vechi. Tinerelu­lui: Bronco Billy. Flacăra: Contra­bandiștii din Santa Lucia. SIGHIȘOAr RA — Lumina: Trei oameni pericil». loși. REGHIN — Patria: Provinciala*' TlRNAVENI — Melodia: Fiul meu. LUDUȘ — Flacăra: Fuga de acasă. SO­VATA — Doina: Misterele de la cas­tel. SARMAȘU — Popular: Chemarea.’­IERNUT — Lumina: Ape limpezi. S1NGEORGIU DE PĂDURE — Popu­lar: Cum l-a însurat ţarul Petru p€ prinţul Ibrahim. FÎNT­INELE — Pa­tria: Regina din Tîrnovo. MIERCU­REA NIRAJULUI — Nirajul: Jutek. TELEVIZIUNE 16,4­0 — Telex. 16,05 — Stadion. 16,45 — Reportaj pe glob. 17,05 — Rezulta­tele tragerii Pronoexpres. 17,10 — Uni­versul femeilor. 20,00 — Telejurnal. 20,25 — Noi, gospodarii ţării. 20,45 — Telecinemateca. 12 oameni furioşi. Producţie a studiourilor americane. 22,20 — Telejurnal. CASA PRIETENIEI ROM­ÂNO-SO VI­ETI­C­E In sala de conferinţe din str. Bar­tók Bela nr. 1, miercuri, la ora 18, va fi ţinută expunerea intitulată „Patriotismul revoluţionar — coordo­nată esenţială a activităţii politico­­educative de formare a omului nou“. Va vorbi prof. Solomon Frăţila. RADIO TG.-MUREŞ în limba română. 7,00—8,00 — Intîl­­nire matinală. Actualităţi sonore. Priorităţi în economie. Am aflat, ne-a plăcut, vă semnalăm. Cu ochi de re­porter. Muzică. 18,00—20,00 — Agenda actualităţii. 18,25 — Coordonate eco­nomice: muncă, eficienţă, calitate. Producţia fizică şi recuperarea res­tanţelor, pe agenda preocupărilor zil­nice (dezbatere). Cu forţe proprii, u­­tilaje şi unităţi de producţie moder­ne (reparaj la întreprinderea meta­lurgică „Republica“ din Reghin).­ 18,45 — „Iubirea mea, pămîntul româ­nesc“ (muzică uşoară). 19,00 — Revis­ta radio de cultură şi artă. România socialistă, patrie liberă, patrie a crea­ţiei revoluţionare (comentariu) ; Gene­raţia de scriitori paşoptişti — mili­tantă pentru progres cultural; Pa­gini comentate de antologie muzicală. INSTANTANEE Sculptură în lemn Foto: CONSTANTIN MMNC

Next