Steaua Roşie, iulie 1983 (Anul 34, nr. 154-180)

1983-07-01 / nr. 154

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român (Urmare din pag. I) Totodată, s-a hotărît constitui­rea de comandamente în fiecare judeţ, oraş, comună şi unităţi a­­gricole, car­e vor organiza şi răs­punde de îndeplinirea, pe plan lo­cal, a prevederilor programu­lui. Subliniind că realizarea unui program de o asemenea amploa­re şi complexitate a devenit po­sibilă ca urmare a puternicei dezvoltări industriale înregistra­te de România în ultimul dece­niu, a creşterii generale a forţei economice a ţării, plenara şi-a exprimat convingerea că între­gul nostru popor, strîns unit în cadrul F.D.U.S., sub conducerea partidului, îşi va mobiliza ener­giile creatoare pentru înfăptui­rea exemplară a lucrărilor stabi­lite în vederea creşterii poten­ţialului productiv al pămîntului, care să asigure obţinerea în ori­ce condiţii a unor producţii si­gure şi stabile — obiectiv eco­nomic de interes naţional, com­ponent de bază al noii revoluţii agrare în patria noastră. Plenara a hotărît ca Programul să fie supus spre dezbatere şi a­­probare Marii Adunări Naţio­nale. 4. Dezbătînd Informarea cu privire la întîlnirea de la Mosco­va a conducătorilor de partid şi de stat din unele ţări socialiste europene, plenara şi-a manifes­tat deplina aprobare şi a dat o deosebită apreciere activităţii principiale desfăşurate de tova­răşul Nicolae Ceauşescu în ca­drul Intîlnirii, activitate care co­respunde pe deplin orientărilor şi hotărîrilor stabilite de Congresul al XII-lea şi Conferinţa Naţio­nală ale partidului, servind în cel mai înalt grad interesele fun­damentale ale poporului român, cauza păcii, destinderii, colaboră­rii şi înţelegerii internaţionale. Comitetul Central a subliniat cu profundă satisfacţie că întrea­ga activitate a tovarăşului Nicolae Ceauşescu pe plan intern şi internaţional constituie un înalt exemplu de slujire cu ab­negaţie şi pasiune revoluţionară a asipraţiilor de pace şi progres ale naţiunii noastre socialiste, de profundă răspundere faţă de des­tinele lumii contemporane. Plenara a relevat modul stră­lucit în care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat, şi de a­­ceastă dată, poziţia constructivă a ţării noastre faţă de proble­mele majore, complexe, ce con­fruntă omenirea. Comitetul Cen­tral a fost întru totul de acord cu importantele aprecieri ale se­cr­etarului general al partidului privind agravarea relaţiilor in­ternaţionale, noua escaladare a încordării, care se­ reflectă, în pri­mul rînd, în creşterea fără pre­cedent a cursei înarmărilor, tre­cerea la elaborarea de planuri pentru producerea de armamente nucleare cu putere tot mai mare de distrugere şi folosirea Cosmo­sului în scopuri militare, în am­plificarea pregătirilor de ampla­sare a rachetelor nucleare ame­ricane cu rază medie de acţiune în unele ţări din Europa, care fac parte din N.A.T.O., în mili­tarizarea vieţii economice, politi­ce şi sociale în unele state. S-a menţionat, totodată, că perpetua­rea unor conflicte militare în diferite părţi ale globului, inten­sificarea politicii de presiune şi amestec în treburile interne ale altor state creează, la rîndul lor, mari pericole la adresa păcii, li­bertăţii şi independenţei popoa­relor. S-a arătat, de asemenea, că situaţia economică mondială rămîne pe mai departe foarte gravă, starea ţărilor în curs de dezvoltare înrăutăţindu-se con­tinuu. Toate acestea au dus la o deosebită accentuare a contra­dicţiilor dintre diferite state şi grupări de state, dintre socialism şi imperialism, dintre ţările bo­gate şi ţările sărace. Plenara a relevat faptul că s-a intensificat lupta maselor popu­lare, a celor mai diferite cercuri şi categorii sociale, a oamenilor de ştiinţă, a unor largi forţe po­litice şi parlamentare, a popoa­relor de pretutindeni, care cer cu fermitate oprirea cursei înar­mărilor, trecerea la dezarmare, în primul rînd la dezarmare nu­cleară, asigurarea dreptului fun­damental al popoarelor la viaţă, în condiţii de pace, libertate şi independenţă. Plenara a subliniat că, aşa cum a apreciat secretarul gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a ajuns la un moment hotărîtor pentru des­tinele păcii, pentru înseşi desti­nele omenirii, care impune uni­rea tuturor forţelor pentru opri­rea cursei înarmărilor, îndeosebi a înarmărilor nucleare, pentru a­­sigurarea unei păci trainice pe planeta noastră. Plenara consideră că asigura­rea păcii reprezintă problema fundamentală a zilelor noastre şi că este necesar să se facă to­tul pentru înfăptuirea acestui deziderat vital al popoarelor, al întregii omeniri. Reafirmând poziţia României socialiste, plenara a relevat că ţara noastră s-a pronunţat şi se pronunţă cu consecvenţă pentru oprirea amplasării noilor rachete nucleare, pentru reducerea şi re­tragerea celor existente, pentru realizarea unui acord privind e­­liminarea totală a armelor nu­cleare cu rază medie de acţiune, ca o primă etapă pe calea elibe­rării continentului de orice tip de armament nuclear. Totodată, s-a subliniat că tre­buie făcut totul pentru încheie­rea cu succes, în vara acestui an, a reuniunii de la Madrid, ast­fel încît ea să ducă la convoca­rea, într-un timp scurt, a confe­rinţei pentru dezarmare şi în­credere în Europa. A fost relie­fată necesitatea intensificării e­­forturilor pentru realizarea unor zone fără arme nucleare în Bal­cani, în nordul Europei şi în alte regiuni ale continentului, ca un prim pas pe calea edificării u­­nei Europe fără arme nucleare. Plenara a apreciat că Declara­ţia comună a ţărilor participante la întîlnirea de la Moscova con­stituie o bază reală de propuneri în vederea opririi actualului curs periculos din Europa, angajării de negocieri efective cu statele N­A.T.O., pentru preîntâmpinarea războiului nuclear, pentru dezar­mare, în special pentru dezarma­re nucleară, pentru salvgardarea păcii şi securităţii, exprimînd do­rinţa ţărilor participante la întîl­­nire de a coopera pe baze de de­plină egalitate şi respect reci­proc, în interesul progresului şi bunăstării lor, al cauzei înţelege­rii, securităţii şi colaborării în Europa şi în întreaga lume. Aprobînd în unanimitate acti­vitatea delgaţiei române, a tova­răşului Nicolae Ceauşescu la în­tîlnirea de la Moscova, plenara a reafirmat cu putere hotărîrea Partidului Comunist Român, a guvernului şi întregului popor român de a întări solidaritatea cu ţările socialiste,­cu toate sta­tele, cu forţele progresiste de pretutindeni în lupta pentru pre­întâmpinarea războiului, a unei catastrofe nucleare, pentru opri­rea cursei înarmărilor şi realiza­rea dezarmării, pentru asigurarea dreptului fundamental al oame­nilor, al naţiunilor, la pace, la existenţă liberă şi demnă. In încheierea lucrărilor plena­rei, a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân. Cuvîntarea conducătorului par­tidului nostru a fost urmărită cu deosebit interes, cu deplină sa­tisfacţie şi aprobare, fiind sub­liniată în repetate rînduri cu vii şi puternice aplauze. Faţa nouă a Bulevardului I Decembrie 1918 din Tîrgu-Mureş foto: SZÁSZ CAROL Culturi succesive de legume Dacă astă-primăvară gospodă­riile populaţiei au manifestat un interes deosebit faţă de cultiva­rea legumelor în curţi şi gră­dini, dovadă fiind stadiul bun de dezvoltare a tuturor sortimente­lor, şi acum în vară populaţia de la oraşe şi sate este preocupată de semănatul culturilor legumi­cole în cultură succesivă. Acest interes se poate vedea şi din afluxul de cumpărători ce se perindă zilnic la magazinul de profil din Tîrgu-Mureş. Gestionara Szabó Tereza ne informa că zilnic vinde pînă la 500 plicuri cu seminţe de mor­covi, 300­­ castraveţi, mari can­tităţi de pătrunjel, ridichi, sala­tă, ceapă şi altele. Faptul că rafturile magazinu­lui tîrgumureşean sunt pline cu peste o sută de sortimente de legume, o gamă variată de se­minţe de flori, de lolium şi alte­le, dovedesc că Centrul de se­minţe de legume din Tîrgu-Mu­reş manifestă un interes deose­bit faţă de aprovizionarea rit­mică a unităţilor agricole şi gos­podăriilor populaţiei cu seminţe de calitate în tot cursul anului. E. NAZNEANU 35 de ani de la înfiinţarea şantierelor naţionale ale tineretului Intr-o atmosferă emoţionantă, ieri a avut loc la Palatul cul­turii din Tîrgu-Mureş adunarea festivă ocazionată de sărbători­rea a 35 de ani de la înfiinţa­rea primelor şantiere naţionale ale tineretului. Au participat Nicolae Lobonţiu, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., Sorin Bucur, adjunct de şef de secţie la C.C. al U.T.C., reprezentanţi ai organelor de partid şi de stat, membri ai co­mitetelor judeţean, municipale şi orăşeneşti de partid şi U.T.C., invitaţi din întreprinderi şi in­stituţii economice, brigadieri ve­terani, tineri brigadieri eviden­ţiaţi pe actualele şantiere naţio­nale ale tineretului. Solem­nitatea a fost deschisă de Şte­fan Tacşa, prim-secretar al Co­mitetului judeţean Mureş al U.T.C. In această atmosferă săr­bătorească participanţii au avut prilejul de a reasculta prin cu­vintele rostite de tovarăşul Ni­colae Lobonţiu, Axente Tomuţă, fost brigadier la Salva Vişeu, Marius Ţinteanu, fost coman­dant al brigăzii de elevi de la Canalul Dunăre-Marea­ Neagră, Traian Paşcaliu, maistru in­structor la Liceul agroindustrial Sighişoara, fost brigadier pe şan­tierul naţional Canalul Dunăre- Marea Neagră, Virgil Vlad, elev la Liceul industrial nr. 3 Tîrgu- Mureş, fost comandant elev al brigăzii de tineret de la şantie­rul Canalul Dunăre-Marea Nea­gră, Antal Endre, fost brigadier la Salva Vişeu, Petru Ticşorean, militar în termen, întîmplări, fapte de muncă în care eroii — brigadierii de ieri şi de azi — îşi văd în ele un scop, o reali­zare. Dealtfel, tineretul prin or­ganizaţia sa revoluţionară îşi face în permanenţă cunoscută hotărîrea de a participa la ope­ra de construcţie a ţării. In a­­celaşi cadru festiv au fost înmâ­nate Diploma de onoare a Co­mitetului judeţean U.T.C. şi in­signa jubiliară a C.C. al U.T.C. brigadierilor veterani şi tinerilor brigadieri evidenţiaţi în munca patriotică. De asemenea, a fost înmuiată Diploma C.C. al U.T.C. şi insigna jubiliară a C.C. al U.T.C. unor organizaţii de tine­ret din judeţ, fruntaşe în activi­tatea de muncă patriotică. Spectacolul literar-muzical-co­­regrafic prezentat de corul Filar­monicii, formaţia de dans tematic a U.J.C.M. şi cenaclul muzical-li­­terar din Reghin s-a constituit într-un omagiu adus brigadieri­lor. „Hei rup!“ — imnul acestor oameni ai şantierelor a însufle­ţit întreaga sală. Plenara Comitetului judeţean Mureş al U.T.C. Ieri, la Tîrgu-Mureş, a avut loc plenara Comitetului judeţean Mureş al U.T.C., la care au par­ticipat Sorin Bucur, adjunct de şef de secţie la C.C. al U.T.C., membrii Comitetului judeţean U.T.C., secretari U.T.C. din mari unităţi economice, secretari ai organizaţiilor U.T.C. din şcoli, directorii liceelor din judeţ. In cadrul plenarei a fost ana­lizată activitatea organizaţiilor U.T.C. din şcoli şi a fost adop­tat un plan de măsuri privind îmbunătăţirea continuă a practi­cii instructiv-educative a elevi­lor, formarea tinerilor pentru muncă și viață. O nouă premieră mureşeană A fost pusă în funcţiune secţia de napolitane din Luduş La Fabrica de zahăr din Lu­duş s-a finalizat o investiţie ce constituie, prin profilul său, o premieră mureşeană, secţia de napolitane. Relatări ne furnizea­ză tovarăşul Dumitru Turcu, di­rectorul întreprinderii.­­ După efectuarea în condiţii corespunzătoare a probelor meca­nice la instalaţiile tehnologice, comisia de recepţie a avizat pu­nerea în funcţiune a noii capaci­tăţi, astfel că, din ziua de 29 iu­nie secţia de napolitane va pro­duce, parţial, desigur, urmînd ca pe parcurs să atingă capacita­tea proiectată. — Ce capacitate va avea şi ca­re este gradul de dotare ? — In final, secţia va produce anual 3.000 tone napolitane. Do­resc să arăt că întreaga dotare — maşini, utilaje, echipamente — este de fabricaţie românească, e­­liminîndu-se complet importul. — Despre pregătirea cadrelor ce ne puteţi spune ?. __ — Ne-am ocupat îndeaproape şi din timp de pregătirea cadre­lor, în majoritate femei, astfel că am început fabricaţia cu un prim nomenclator de 4 sorti­mente. Odată cu creşterea gra­dului de atingere a parametri­lor nominali vom asigura per­sonalul muncitor la nivelul ne­cesar. — Cum apreciaţi calitatea noi­lor napolitane ? — Judecătorii de drept ai ca­lităţii sínt, desigur, consumato­rii. Aprecierea noastră este că napolitanele sínt de bună cali­tate, produse pe baza unor reţe­te judicios elaborate, dar, cum spuneam, ultimul cuvînt îl vor avea beneficiarii noştri. în cu­­rînd cele 4 sortimente se vor a­­fla în unităţile specializate ale comerţului, iar noi sperăm să fie apreciată atenţia deosebită pe ca­re o acordăm calităţii. M. BARDAŞANU

Next