Steaua Roşie, septembrie 1983 (Anul 34, nr. 206-231)

1983-09-01 / nr. 206

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE La Suseni şi Petelea Şcolile îşi aşteaptă copiii Aşa cum este firesc, acum, în zilele premergătoare începerii u­­nui nou an şcolar, în toate lo­calităţile judeţului preocuparea conducerilor de şcoli şi a consi­liilor populare se îndreaptă spre asigurarea condiţiilor optime pentru începerea noului an de învâţămînt. Pe prim plan se si­tuează, bineînţeles, problemele legate de „haina“ instituţiilor şco­lare, reparaţiile curente, zugrăve­lile, curăţenia generală, înnoirea sau împrospătarea materialului didactic, aranjarea laboratoarelor şi cabinetelor, a sălilor de cla­să, acestea fiind primele activi­tăţi ale cadrelor didactice, activi­tăţi de reciclare a „stării de ac­ţiune“ ce se va instala începînd cu prima oră de curs. La Şcoala generală Suseni ca­drele didactice de serviciu sunt prezente în instituţie. Ne înso­ţeşte profesoara Olivia Nechiti, comandant instructor al unităţii de pionieri şi indispesabila tanti Letiţia, femeia de serviciu, afla­tă în plină activitate. în şcoală au fost zugrăvite o parte din să­lile de curs unde această opera­ţie era necesară, au fost revop­­site de asemenea brîiele de pe coridoare şi din sălile de clasă, absolut toate teracotele au fost desfăcute şi reasamblate, la etaj geamurile sunt curăţate şi perde­lele au fost montate la geamuri. Mobilierul a fost spălat, parche­tul este curat, sălile de clasă şi laboratoarele aşteptînd interven­ţia cadrelor didactice pentru re­­amenajare, lucru ce va fi făcut în perioada de la 1 la 15 septem­brie. în localul grădiniţei, educa­toarea Eger Barbara ne arată un interior proaspăt renovat, în ca­binetul de biologie mesele aşteap­tă noile scaune pe care şcoala intenţionează să le cumpere cu banii cîştigaţi din creşterea vier­milor de mătase. Manualele sunt primite în majoritate, iar în ma­gazie, lemnele sunt tăiate şi sti­vuite, pregătite pentru perioada rece. La Petelea, tovarăşul prof. Schertzer Andreiu, directorul şcolii, ne asigură că înfăţişarea proaspătă a şcolii a fost defini­tivată înainte de 23 August; de asemenea, lucrările de renovare a gardului sunt realizate în regie proprie. La grădiniţă s-au repa­rat teracotele, s-au construit noi trotuare şi un grup sanitar. în aceste zile, pe agenda de lucru este curăţenia şi amenajarea să­lilor de clasă, a laboratoarelor şi cabinetelor. Există o problemă nerezolvată, clădirea şcolii fiind foarte veche, un perete susţină­tor a binevoit să crape în trei lo­curi şi manifestă tendinţe de în­depărtare de structura de rezis­tenţă. Un specialist de la judeţ nu s-a pronunţat încă definitiv, dar oamenii din Petelea îşi fac probleme. De fapt ei au strîns, prin contribuţie, suma de 500.000 lei pentru o nouă şcoală şi sunt în aşteptarea deciziei organelor judeţene de resort. Pînă atunci, însă, peretele crăpat şi înclinat îi preocupă. DORU MUREŞAN Momentul începerii semănatului (Urmare din pag. I) 150 ha fertilizate cu complexe, restul suprafeţei e liberă, iar pe măsura asigurării motorinei se a­­ră şi se discuieşte. De asemenea, 77 ha au fost îngrăşate cu 7.000 t îngrăşăminte naturale. Mecani­zatorii de pe cele 150 tractoare programate la arat, în timp de două zile, ar putea să pună la dispoziţia mecanizatorilor întrea­ga suprafaţă destinată orzului pentru pregătirea patului germi­nativ şi semănat şi ar putea apoi continua arăturile pentru cultura griului, pentru care pînă în pre­zent s-a făcut foarte puţin. Doar 100 ha au fost arate şi discuite şi 300 ha dezmiriştite. Avînd însă în vedere faptul că suprafeţele cu cartofi şi porumb se vor elibe­ra mai de timpuriu decît altă dată, se ivesc noi posibilităţi de pregătire a terenului din timp, de încadrare a semănatului în e­­poca optimă. Dar aşa după cum am mai spus, aceasta depinde a­­cum în cea mai mare parte de rezolvarea problemei carburanţi­lor, care, pe măsura asigurării lor, trebuie folosiţi cu precădere şi cu foarte mare grijă şi răs­pundere la aceste lucrări. în două unităţi din acest con­siliu, Gorneşti şi Voivodeni, s-a trecut de mai bine de o săptă­­mînă la recoltarea cartofilor, ca­re decurge în condiţii bune, iar de ieri în trei unităţi, Gorneşti, Dumbrăvioara şi Petrilaea, urma să se înceapă şi culesul porum­bului. Totul se realizează ma­nual, iar transportul se asigură cu atelajele C.A.P. Buna organi­zare a muncii la toate aceste lu­crări trebuie să-și spună cuvîn­­tul de la bun început, pentru a evita orice pierdere sau sustra­gere. Ne-am interesat pentru dumneavoastră Piese auto pentru Dacia 1.100 în numărul din 15 iunie a.c. al ziarului „Steaua roşie“ a apărut un material informativ cu privire la piesele auto pentru autoturis­mele din import. La aproxima­tiv o lună de la publicarea res­pectivului articol, cetăţeanul Ilie Şandru din Reghin, strada Subcetate nr. 88, în numele de­ţinătorilor de autoturisme Dacia 1.100, ne-a rugat să ne interesăm despre piesele de schimb existen­te la magazinul specializat din Tirgu-Mureş. — Tovarăşă Maria Păcurar, sun­teţi vînzătoare specializată în piese de schimb pentru autotu­risme Dacia la „Auto-moto“. Vă rog să ne spuneţi, ce piese pu­teţi oferi spre cumpărare pose­sorilor de autoturisme Dacia 1.100 ? — Doar ce se vede în raftul din sala de vînzare. — Adică ? — Fuzetă pentru roată, braţ inferior direcţie, radiator pen­tru apă, curea de ventilator, bur­duf pentru planetare, braţe şi lame pentru ştergător­ de parbriz, întrerupător ştergător de parbriz, limitator de frînă, rulmenţi pen­tru roată faţă lateral, volan di­recţie, bucşe stabilizatoare pentru bară, simering pentru cutia de viteză (schimbător viteză), bloc semnalizator de lumini, capace pentru roţi. Alte piese de schimb cu rol important în buna func­ţionare a maşinii nu deţinem la ora actuală. — Ce perspective se întrevăd în continuare ? — Greu de prevăzut. De patru ani de zile n-a mai fost înche­iat nici un contract în legătură cu comercializarea pieselor pen­tru Dacia 1.100. DORIN BORDA Critica de interpretare Un critic aproape total ignorat de presa tîrgumureşeană este Silvia Urdea. Recentul ei studiu critic dedicat operei lui Anton Holban (Anton Holban sau inte­rogaţia ca destin, 232 p.), apărut în prestigioasa serie „Universitas“ a Editurii Minerva, n-a prea fost observat, deși el nu doar afirmă, ci impune un critic. Nu se poate spune că opera de prozator a lui Anton Helban a fost neglijată de critica noastră interbelică ori ac­tuală. Inventarul opiniilor for­mulate pe marginea ei, realizat de Silvia Urdea, este cit se poate de concludent. Greutatea era de a găsi piste noi de investigaţie, unghiuri noi de abordare critică şi de a formula judecăţi de va­loare proprii, originale. Silvia Urdea trece cu brio peste aceste impedimente, reuşind să ne ofe­re o imagine puternic retuşată a prozatorului şi să ni-l aducă mai aproape. Spre pildă, ea des­coperă o seamă de puncte de con­tact între opera lui Heiban şi problematica existenţialistă a o­­mului. Nu e vorba de vreo influ­enţă directă sau de vreun trans­plant tematic, ci de o evoluţie paralelă, izvorîtă la prozatorul nostru dintr-o experienţă biogra­fică şi o structură psihică apă­sate de forţele de ruptură con­centrate în personaj, asupra că­rora se apleacă o conştiinţă acut reflexivă. Aşa se face că Silvia Urdea descoperă cîteva enclave existenţialiste în opera prozato­rului român, precum: „obsesia scrutării infinitului lăuntric“, „sentimentul existenţei-chin al vieţii interioare“, „excesul de raţionalitate“, „drama voinţei de personalitate“, „pulverizarea per- Cronică literară sonajului“ „tema vieţii ca drum spre moarte“ etc. Intr-o ultimă parte a studiului său, Silvia Urdea încearcă să schiţeze profilul de scriitor al lui Anton Holban, nu înainte de a-şi răspunde la întrebarea dacă există un „stil Holban“. Şi răs­punsul este afirmativ. Acest „stil“, înţeles ca substanţă a ope­rei, ar avea ca dominante arta cu „garanţii de adevăr“, bazată pe „cea mai strictă cercetare a vie­ţii“, caracterul elaborat al „auten­ticităţii“, disocierea între eul em­piric şi cel artistic, obiectivarea subiectivităţii, cerebralizarea scri­sului, autobiografismul cu per­spectivă estetică etc. Demonstra­ţiile autoarei sunt convingătoare, asocierile şi disocierile conclu­dente, iar întreg demersul critic are o eleganţă şi un echilibru ce-i dau un farmec aparte. Ar­gumentaţia este condusă cu tact, fără iritări, punctul de vedere fie şi polemic, este afirmat cu aplomb, dar decent, dicţia ideilor este precisă. Din articolele de critică publi­cate pînă acum prin presa litera­ră şi de cultură, Silvia Urdea putea să-şi alcătuiască un volum eterogen, dar ea a ţinut să debu­teze editorial cu o carte, ceea ce înseamnă că e vorba de un grad sporit de conştiinţă critică, de responsabilitate profesională şi de angajare estetică. Silvia Ur­dea este un veritabil critic de proză. Se ştie că volumele de poezii se citesc uşor şi repede, pe cînd cu romanele e mai greu. De aceea critici de proză avem incomparabil mai puţini decit de poezie. Dacă Silvia Urdea ar a­­vea o rubrică săptămînală ori lu­nară la o revistă oarecare, ne-am putea aştepta de la ea la o sin­teză asupra prozei româneşti con­temporane, pentru care are toate calităţile. Dar şi fără colaborarea la reviste ea trebuie să-şi pună în valoare această vocaţie. Experienţa cu acest remarcabil studiu poate fi pilduitoare. SERAFIM OLTCU Experienţa C.A.P. Band în sporirea producţiei Cooperativa agricolă din Band a cunoscut din 1975 şi pînă în prezent realizări de seamă în creşterea producţiilor vegetale şi animale, realizări care au avut la bază în primul rînd activita­tea responsabilă a oamenilor con­vinşi că bunăstarea lor este ne­mijlocit legată de eficienţa şi re­zultatele muncii lor. în cadrul zootehniei, sectorul taurin, care se dezvoltă pe baza nucleului de Băl­ţaţă românească, are o ponde­re însemnată, iar în toată aceas­tă perioadă prin asigurarea fac­torilor de îngrijire, reproducţie şi furajare producţia medie de lapte a crescut de la 974 1 în 1975 la 3.760 1 în 1982, în ultimii ani obţinîndu-se constant producţii de peste 3.400 1 lapte pe vacă furajată. Aceste producţii au dus la creşterea rentabilităţii secto­rului taurin, in prezent întreg co­lectivul depunind eforturi deose­bite pentru depăşirea producţiei de 4.000­­ lapte, producţia zilnică pe vacă furajată fiind în medie de 13,7 t. Lucrătorii din acest sector au înţeles în urma rezultatelor ob­ţinute, a experienţei dobîndite, că principala sursă de sporire a ve­niturilor este creşterea tineretu­lui taurin şi exploatarea vacilor cu lapte în cele mai bune con­diţii. La obţinerea unor producţii mari, cit şi la stabilizarea lucră­torilor din acest sector a contri­buit şi sistemul de retribuire a oamenilor în acord global, pe u­­nitate de produs, începînd din 1976, legînd întreaga muncă de calitatea şi cantitatea de lapte, de natalitatea şi creşterea în zootehnice greutate realizate, urmărind în acelaşi timp asigurarea furajelor la nivelul producţiilor planifica­te. Stabilizarea îngrijitorilor a dus şi la creşterea producţiei da­torită calificării continue a aces­tora, în zootehnie lucrînd nume­roşi oameni cu o vechime de peste 15 ani şi cu o bogată expe­rienţă profesională. O atenţie deosebită se acordă şi creşterii tineretului taurin, îm­bunătăţirii natalităţii (85—88 la sută), reducerii pierderilor, cit şi selecţiei prin reţinerea în pro­ducţie a tuturor viţelelor pînă la prima fătare. Anual se refor­mează 18—20 la sută din vaci, din care 8 la sută o reprezintă reforma selectivă. Maternitatea şi profilactoriul, funcţionează du­pă principiul totul plin — totul gol, iar viţeilor nou născuţi, cres­cuţi în profilactoriu şi creşe, li se asigură condiţii de microcli­mat şi furajare bune, precum şi o asistenţă sanitar-veterinară promptă. Aşa după cum se ştie, furaja­rea animalelor şi asigurarea unei baze corespunzătoare sunt ele­mente esenţiale în obţinerea u­­nor producţii mari. Deşi suprafa­ţa de care dispunem pentru pro­ducerea furajelor nu este prea mare, prin măsurile pe care le-am luat, obţinem an de an can­tităţi tot mai mari de furaje la l­ectar. Am amplasat aceste su­prafeţe în apropierea fermelor zootehnice, în trupuri compacte, pe terenuri cu o bună fertilitate unde putem aplica o mecanizare corectă. Din experienţa noastră considerăm că cele mai rentabile culturi furajere sunt leguminoa­sele, gramineele, rădăcinoasele (gulii) şi porumbul siloz, care dau cele mai mari cantităţi de unităţi nutritive şi albumină div­­estibilă la hectar. La vaci raţia furajeră e calculată pentru o producţie medie de 12,5—13­­ lapte, iar cele cu producţii mai mari primesc supliment de con­centrare în raport cu producţia. In perioada de stabulaţie echili­brarea raţiilor se face prin can­tităţi mari de fînuri, în special de lucernă şi trifoi, şi suculente pe care le producem an de an, raţiile stabilindu-se diferenţiat în funcţie de producţia şi greutatea animalului, în urma activităţii responsabile a lucrătorilor din zootehnie, a specialiştilor, a experienţei acu­mulate şi aplicate în practica de zi cu zi, în ultimii trei ani am livrat peste plan anual la fondul de stat peste 1.000 hl lapte de va­că, fapt ce a dus la creşterea re­tribuţiei cooperatorilor, la obţi­nerea în anul trecut, spre exem­plu, a unui beneficiu de peste 1,7 milioane lei. Şi în acest an rezultatele de pînă acum sunt bu­ne, pe primul semestru reuşind să depăşim producţia totală pla­nificată cu 1.233 hl, iar produc­ţia marfă cu 1.970 hl lapte. SZEKERES ARPAD preşedintele C.A.P. Band CALENDAR Joi 1 SEPTEMBRIE Soarele răsare la ora 6,37; apune la ora 19,53. Zile trecute 214; zile răma­se 121. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Adio, dar cămin cu tine. Unirea: Ana şi hoţul (de la ora 11) şi Fantoma lui Barbă Neagră (de la orele 14, 16, 18 şi 20). Progresul: Yeti, omul zăpe­zilor. Select : Competiţia. Flacăra : Pintea. SIGHIŞOARA — Lumina: B.D. in alertă. REGHIN — Patria: Eu, iu şi Ovidiu. SOVATA — Doina: Esca­pada. Muncitoresc: Pe căi nelegale. TIHNA VENI — Melodia: Zorr( tum­bele serii). LUDUȘ — Flacăra: La capătul liniei. Haiducul năzdrăvan. IERNUT — Lumina: Comoara. SAR­­MAȘU — Popular: Sindromul (ambe­le serii). SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Rămin cu tine. FINTINE­­LE — Patria: Pilot de formula 1. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Emigrantul. TELEVIZIUNE 11,00 — Telex. 11,05 — Universul fe­meilor. 11,55 — Film artistic: „Cinci lalele“ (color). 12,35 — Ecran de va­canţă (color). 13,00 — închiderea pro­gramului. 16,00 — Ecran de vacanţă: „Arabela“ — episodul 1o (color). 16,30 — Studioul tineretului. 17,40 — Itine­rar libian. 18,00 —­ închiderea progra­mului. 20,00 — Telejurnal (color par­ţial). 20,20 — Actualitatea economică. 20,35 — Melodii populare instrumen­tale. 20,45 — Spirit militant, revolu­ţionar. 21,00 — Tinereţe, hai pe şan­tiere. Muzică patriotică şi revoluţio­nară. 21,15 — Cinci miliarde de oa­meni (color). 21.40 — Festivalul de muzică uşoară Mamaia 1983. Gala fi­nală. Premiile concursului de inter­pretare. 22.30 — Telejurnal (color par­ţial). RADIO TIRGU-MUREŞ In limba română: 6,00—7,00 — Ra­­dioîntîlnire matinală. Actualităţi so­nore. Onorarea obligaţiilor către fon­dul centralizat al statului, în prag de bilanţ — reportaj pe Tîrnava Ma­re. De la ascultători, pentru ascultă­tori. Muzică: 18,00—20,00 — Onoare muncii, şi fruntaşilor ei. Cântece şi jocuri din Transilvania, în lumina documentelor consfătuirii de lucru de la Mangalia. Indicaţiile şi orientări­le date de secretarul general al par­tidului, călăuză de zi cu zi in în­făptuirea obiectivelor Congresului al XH-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului — dezbatere. Cuvintul par­tidului însufleţit prin faptele noas­tre — reportaj cu tineri fruntaşi in întrecerea socialistă. Tradiţie şi con­tinuitate: brigăzile de muncă patrio­tică tîrgumureşene — reportaj. PRONOEXPRES Tragerea din 31 august 1983. Extragerea I: 9, 11, 39, 10, 1. 14. Extragerea a II-a: 4, 40, 37, 34, 43, 24. Fond de cîștiguri: 1.047.680 lei. INSTANTANEE — A hi cer­ut sezonul, băieţi ’ Fotó: CONSTANTIN MIHU

Next