Steaua Roşie, decembrie 1983 (Anul 34, nr. 284-310)
1983-12-01 / nr. 284
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE 65 DE ANI DE LA FIURIREA STATULUI NAȚIONAL UNITAR ROMÂN UNIREA — măreaţă cucerire istorică a poporului Unitatea socialistă — la temelia progresului patriei (Urmare din pag. 1) aşezîndu-se pe un postament trainic, durabil, de nebiruit. Fiind rezultatul luptei revoluţionare conduse de partid, unitatea poporului nostru este, totodată, factorul stimulator al progresului ascendent generat de concordanţa intereselor fundamentale ale tuturor forţelor sociale care compun naţiunea socialistă. Ideea unităţii poporului, al cărei nucleu îl constituie unitatea de acţiune a clasei muncitoare, străbate ca un fir roşu politica partidului nostru, constituind pentru prezent şi viitor chezăşia adevăratei independenţe şi suveranităţi naţionale. Ca în întreaga viaţă economică şi social-politică a ţării, şi în acest domeniu perioada inaugurată cu peste 18 ani in urmă de Congresul al IX-lea al partidului — perioadă de cind in fruntea partidului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu — s-a dovedit cea mai fertilă în realizări, tot ceea ce s-a înfăptuit în acest răstimp stînd sub semnul înalt al aspiraţiei de a cimenta necontenit unitatea socialistă a poporului nostru. Pe măsura dezvoltării în ritm înalt a forţelor de producţie şi perfecţionării relaţiilor de producţie şi sociale, a adîncirii democraţiei socialiste, a ridicării conştiinţei maselor de oameni ai muncii, se întăreşte tot mai mult unitatea întregului popor în jurul Partidului Comunist Român, unitate care exprimă adeziunea poporului nostru la politica partidului. O importanţă principală pentru înţelegerea esenţei şi rolului unităţii poporului în dezvoltarea societăţii socialiste o are luarea în considerare a structurii sociale a României, care în prezent este alcătuită din clase, şi categorii de oameni animaţi de interese fundamentale comune, clasele exploatatoare fiind lichidate. „Societatea socialistă românească, se arată în Programul partidului, este alcătuită actualmente din clase şi categorii sociale care participă activ la munca productivă , în sfera creaţiei materiale sau spirituale — acţionează în strînsă colaborare şi unitate, sunt vital interesate în creşterea şi modernizarea continuă a forţelor de producţie, în perfecţionarea relaţiilor socialiste, în făurirea socialismului şi comunismului în România“. Unitatea socialistă a poporului s-a închegat şi s-a dezvoltat în jurul clasei muncitoare, clasa cea mai înaintată a societăţii, căreia îi revine meritul istoric de a fi reuşit prin activitatea sa plină de abnegaţie, să strîngă în jurul său, sub conducerea partidului comunist, toate forţele creatoare ale poporului, să le mobilizeze pentru cauza socialismului. Toate etapele procesului istoric de realizare a unităţii socialiste a poporului sunt indisolubil legate de politica şi activitatea Partidului Comunist Român pentru înfăptuirea revoluţiei şi construirea noii orînduiri, pentru educarea socialistă a maselor, de exercitarea rolului său de forţă politică conducătoare a procesului de transformare revoluţionară a societăţii. Realizarea unităţii socialiste a poporului, fiind un proces dialectic, ea presupune o preocupare permanentă pentru dezvoltarea şi perfecţionarea relaţiilor de colaborare şi întrajutorare reciprocă, pentru armonizarea intereselor diferitelor categorii de oameni ai muncii,pentru rezolvarea diferitelor contradicţii şi fenomene negative care pot apărea în procesul dezvoltării acestei coeziuni, a societăţii în general. ÎNTĂRIREA CONTINUA A COEZIUNII SOCIETĂŢII ROMANEŞTI în vederea întăririi continue a unităţii poporului. Partidul Comunist Român dezvăluie tendinţele obiective fundamentale, cerinţele dezvoltării istorice, asigură îndrumarea, organizarea şi conducerea unitară a eforturilor tuturor oamenilor muncii spre înfăptuirea acestor tendinţe de unitate la baza căreia stă colaborarea diverselor clase şi categorii sociale care-şi întemeiază existenţa pe muncă, pe unitatea de năzuinţe a întregului popor. Partidul nostru veghează permanent la aplicarea fermă în viaţă a principiilor marxist-leniniste în problema naţională, la respectarea deplinei egalităţi în drepturi şi crearea condiţiilor menite să asigure participarea activă a tuturor cetăţenilor fără deosebire de naţionalitate la conducerea destinelor patriei noastre socialiste, politica justă naţională constituind o parte inseparabilă a făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a înaintării spre comunism. Reflectarea comunităţii de interese şi aspiraţii în planul conştiinţei sociale a condus la armonizarea intereselor spirituale, la existenţa unor concepţii şi convingeri politice şi ideologice unitare. Formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste, afirmarea ideologiei marxist-leniniste ca ideologie dominantă în societatea noastră, sunt de natură să cimenteze tot mai puternic unitatea şi coeziunea tuturor oamenilor muncii. Aşadar, cuprinzînd toate nivelurile vieţii sociale, unitatea socialistă a poporului se afirmă simultan ca unitate politică, economică, socială şi ideologică, devine tot mai trainică, sporeşte continuu rolul ei de forţă motrice a înaintării societăţii spre comunism. întărirea coeziunii societăţii româneşti este reflectată de Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste — organism politic larg reprezentativ, înmănunchind sub conducerea partidului toate clasele şi categoriile sociale fără deosebire de naţionalitate. Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste se manifestă ca un adevărat forum naţional în care masele populare îşi spun liber şideschis părerea asupra mersului construcţiei socialiste, participă, la perfecţionarea organizării activităţii sociale, la conducerea societăţii. Organizaţiile de masă şi obşteşti, toate forţele sociale din ţara noastră, unite în cadrul Frontului, participă activ la dezbaterea şi fundamentarea măsurilor iniţiate de partid, pentru continua dezvoltare a economiei şi a celorlalte domenii ale construcţiei socialiste, la înfăptuirea politicii partidului, la cimentarea unităţii socialiste a poporului român. Sesiune festivă Muzeul judeţean de istorie şi Biblioteca judeţeană Mureş, organizează, azi, 1 decembrie, o sesiune omagială înscrisă în „Decada muzeelor“, prima manifestare din „Luna mureşeană a culturii şi educaţiei socialiste“ închinată aniversării Marii Uniri, intitulată „Cartea — factor de continuitate, conştiinţă şi unitate naţională“. La ora 10, la sediul Muzeului, str. Horea nr. 24, se va deschide expoziţia omagială „Cartea — mesager al unităţii naţionale“ în ambianţa căreia un grup de studenţi de la Institutul de teatru din Tîrgu-Mureş, sub îndrumarea asist. univ. Ion Moisescu, vor susţine o evocare literar-artistică. In continuare, la sala mică a Palatului culturii vor fi audiate comunicările: „Tiparul românesc — temei al unităţii spirituale a tuturor românilor“ (prof. Dimitrie Poptămaş), „Lucrări străine din secolul al XVIII-lea cu referiri la epoca lui Dimitrie Cantemir“ (prof. Ana Maria Oltean), „Consemnări manuscrise cu caracter istoric în paginile vechilor tipărituri româneşti" (prof. Elena Mihu), „Mărturii referitoare la români în periodicele străine din colecţia Telekiana“ (prof. Ambrus Maria-Hedvig şi prof. Ovidiu Mesaroş), „Cărţi româneşti din patrimoniul naţional tipărite la Buda, în colecţiile Bibliotecii judeţene, fondul Teleki-Bolyai“ (prof. Carmen Munteanu), „O tipăritură blăjeană mai puţin cunoscută: Ioannes Damascenus — Opera Philosophica (1763)“ (prof. Spielmann Mihály), „Ion Chinezu şi actul istoric al Unirii de la 1 Decembrie 1918“ (Valeriu Niţu — cercetător) şi „Cartea şi idealul de unitate naţională a românilor“ (prof. Iulius Moldovan). Sesiunea va fi condusă de prof. Mariana Ploeşteanu, directorul Muzeului, care va rosti şi cuvîntul de deschidere. Omagiu eroilor în preziua împlinirii a 65 de ani de la memorabilul act istoric din Întîiul Decembrie 1918, la Monumentul ostaşului român, ca şi la Monumentul eroilor de la Oarba de Mureş, au avut loc solemnităţi în cadrul cărora au fost depuse coroane de flori, momente de vibrant patriotism întru cinstirea memoriei eroilor neamului. ... 30 noiembrie 1983, ora 9. Piaţa Trandafirilor din Tîrgu- Mureş, împodobită cu drapele tricolore şi roşii. La Monumentul ostaşului român stau de strajă militari în termen, luptători din gărzile patriotice, membri ai detaşamentelor de pregătire militară a tineretului, pionieri. Aici, la solemnitatea ce a avut loc, au fost prezenţi tovarăşii Simion Cotoi, Benkö Ioan, Maria Bradea, Nicolae Lobonţiu, Gáspár Susana, secretari ai Comitetului judeţean de partid, Szotyori Ernest, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Ironim Buda, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului. De asemenea, la solemnitate au participat ofiţeri superiori, conducători de întreprinderi şi instituţii, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni ai muncii, militari în termen constituiţi într-o gardă de onoare, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România şi, apoi, în memoria eroilor neamului care s-au jertfit pentru eliberarea naţională şi socială a patriei, s-a păstrat un moment de reculegere. Pe fondul muzical al Imnului eroilor s-au depus coroane de flori din partea Comitetului judeţean de partid şi Consiliului popular judeţean, Comitetului municipal de partid şi Consiliului popular municipal, Garnizoanei Ministeru ,lui Apărării Naţionale, Inspectoratului judeţean al Ministerului de Interne, consiliilor judeţean şi municipal ale sindicatelor, comitetelor judeţean şi municipal ale Uniunii Tineretului Comunist, Combinatului de îngrăşăminte chimice şi I.P.L. „23 August“. In finalul solemnităţii de la Tîrgu-Mureş asistenţa a primit defilarea gărzii de onoare. ENERGIA - O PROBLEMĂ VITALĂ ACOMEI NAŢIONALE, A FIECĂRUIA DINTRE NOI în întreprinderile judeţului se acţionează ferm pentru reducerea consumurilor energetice Este un fapt cu deosebite valenţe pozitive că în fiecare unitate economică din judeţul nostru oamenii muncii, de la director şi pînă la personalul de serviciu, acţionează cu toată puterea şi priceperea pentru respectarea riguroasă a măsurilor din programul stabilit de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de Consiliul de Stat şi Guvern privind reducerea fermă a consumurilor de energie şi combustibili. In ultimele zile, la dispeceratul întreprinderii de reţele electrice Mureş s-a consemnat o vă dită preocupare a conducerilor unităţilor industriale de a se încadra în repartiţiile de energie alocate. Se remarcă, după cum am putut constata la faţa locului, adoptarea unor măsuri imediate pentru a asigura continuarea neîntreruptă a activităţii productive. La Electromureş, „Nicovala“, întreprinderea de sticlărie şi faianţă, întreprinderea de geamuri activitatea schimburilor a fost reorganizată, ponderea revenind schimbului I (pînă la orele 17) şi schimbului II, de la orele 22. Dar, tot atît de important este de subliniat că în aceste condiţii sarcinile de plan se realizează întocmai, fără a afecta calitatea produselor şi tehnologia. In multe alte unităţi ale industriei constructoare de maşini, de pildă, I.M. „Republica“, Metalotehnica, IMATEX, „Nicovala“ — s-au luat măsuri pentru asigurarea funcţionării la capacitatea integrală a maşinilor şi utilajelor, pentru evitarea mersului în gol, ridicîndu-se substanţial randamentul acestora; programul de funcţionare a utilajelor mari consumatoare a fost coordonat cu cerinţele sistemului energetic în orele de vîrf de sarcină; s-a îmbunătăţit notabil predarea-preluarea schimburilor din mers în sectoarele cu „foc continuu“. Se acţionează într-un ritm accelerat pentru punerea în valoare a rezervelor pe care Ie oferă reproiectarea produselor şi alegerea variantelor celor mai eficiente, cu consumuri de energie cit mai reduse. Toate aceste măsuri şi acţiuni demonstrează capacitatea cadrelor tehnico-inginereşti, a oamenilor muncii din unităţile judeţului de a găsi cărţi soluţii optime în situaţia creată, manifestînd preocupări sporite pentru închiderea tuturor canalelor de risipă. In momentul de faţă se cer însă continuate, în toate întreprinderile, acţiunile pentru reducerea în proporţia stabilită — 50 la sută — a consumurilor netehnologice. O experienţă bună am putut consemna la IMATEX, unde s-au deconectat corpurile de iluminat din birouri şi din alte încăperi anexe, fiind redus cu 60 la sută numărul becurilor şi tuburilor fluorescente; s-a redus consumul instalaţiilor de climatizare şi la perdelele de aer la intrarea în hale. Iluminatul în cursul zilei a fost complet eliminat — cu execepţia turnătoriei, unde funcţionează numai în orele strict necesare; au fost curăţate luminatoarele de pe acoperişul halelor, stabilindu-se, ca o regulă general-obligatorie, ca în timpul pauzelor de masă consumul de energie să fie interzis. Prin măsurile întreprinse se preconizează economisirea lunară a cel puţin 25.000 kWh, echivalent cu mai mult de jumătate din consumul netehnologic al întrepinderii.