Steaua Roşie, februarie 1984 (Anul 35, nr. 26-50)
1984-02-01 / nr. 26
PAGINA : STEAUA ROȘIE Educaţie, învăţămînt, producţie România socialistă, aşa cum se prezintă astăzi, ca un tablou amplu, complex şi înfloritor, în care industria, agricultura, învăţămîntul, ştiinţa şi cultura au cunoscut o dezvoltare fără precedent, este opera întregului nostru popor, a întregului nostru partid, în fruntea cărora se află un conducător înţelept , cutezător tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întreaga sa activitate neobosită pusă în slujba intereselor vitale ale poporului român, este pentru noi toţi un înalt exemplu de pasiune şi cutezanţă revoluţionară, de fierbinte patriotism. Este bine ştiut că în anii construcţiei socialiste, în pas cu puternica dezvoltare economicosocială a ţării, s-a făurit un nou sistem de învăţămînt, o nouă şcoală românească, adevărat izvor de cultură şi civilizaţie pentru întregul popor. Dispunem astăzi de un sistem de instrucţie şi educaţie avansat, bine organizat pe toate nivelurile sale, corelat cu cerinţele actuale şi de viitor ale pregătirii cadrelor pentru toate sectoarele de activitate. Egalitatea în drepturi, accesul la învăţătură al tuturor tinerilor, fără deosebire de naţionalitate, adîncul democratism al învăţămîntului nostru, conţinutul lui axat pe cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, condiţiile materiale create de statul şi poporul nostru tineretului studios, demonstrează saltul uriaş înregistrat de învăţămîntul românesc în ultimele două decenii. Pentru că este în toate acestea marele, inestimabilul merit al secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, de-a lungul întregii perioade de cînd se află la cîrma destinelor noastre se ocupă cu clarviziune şi perseverenţă de dezvoltarea şi modernizarea învăţămîntului românesc. La baza a tot ce avem noi astăzi mai bun în domeniul pregătirii cadrelor se află tezele şi orientările de o înaltă valoare teoretică şi practică, gîndite, concepute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La temelia şcolii a fost pus principiul politehnizării, îmbinarea strînsă a muncii, învăţămîntului şi cercetării ca factori primordiali pentru formarea omului nou şi pentru însăşi construcţia socialismului şi comunismului. Munca, instruirea practică, productivă a căpătat locul său firesc în pregătirea forţei de muncă. Mutaţii profunde s-au produs, atît în conţinutul cît şi în structura învăţămîntului românesc, menite să realizeze corelaţia firească între disciplinele fundamentale şi pregătirea practică, între toate treptele de învăţămînt, începînd de la preşcolar la cel universitar, în special învăţămîntul liceal a cunoscut transformări revoluţionare, el fiind conceput, atît în organizarea sa pe tipuri şi profiluri, cît şi în conţinut, în strînsă corelare cu stadiul de dezvoltare econo- mico-socială a ţării, cu necesităţile pregătirii calitativ superioare a forţei de muncă. Nu există domeniu al educaţiei tinerei generaţii şi al pregătirii profesionale a cadrelor în care ideile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, îndrumările sale preţioase să nu însemne orientări teoretice şi practice cu profundă înrîurire în activitatea concretă din învăţămînt, în formarea tineretului pentru muncă şi viaţă, cultivarea limbii şi literaturii române, cunoaşterea istoriei poporului român, însuşirea ştiinţelor fundamentale, matematică, fizică, chimie, biologie, studiul ştiinţelor sociale, educarea comunistă revoluţionară, formarea tinerilor ca oameni noi, multilateral dezvoltaţi, constructori conştienţi şi devotaţi ai socialismului şi comunismului, în această măreaţă operă de ctitorire a unei noi şcoli româneşti alături de secretarul general al partidului şi preşedintele ţării s-a aflat permanent tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu. Ca om de stat şi savant de renume mondial, tovarăşa Elena Ceauşescu a contribuit activ la ridicarea pe noi culmi a şcolii şi cercetării ştiinţifice româneşti, a învăţămîntului de toate gradele, constituind un exemplu remarcabil pentru toţi oamenii şcolii, pentru toţi educatorii comunişti. Rod al grijii statornice cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu se ocupă de destinele şcolii româneşti, de modernizarea şi perfecţionarea acesteia pe întreg cuprinsul patriei, învăţămîntul din judeţul Mureş oferă măsura deplină a autenticităţii şi caracterului ştiinţific şi realist al concepţiei originale a partidului şi statului nostru privitoare la dezvoltarea învăţămîntului. Cadrele didactice din judeţul Mureş şi-au orientat activitatea pentru a răspunde imperativelor învăţămîntului modern, pentru o nouă calitate ceea ce determină implicarea lor în procesul de perfecţionare ştiinţifică, ideologicopolitică şi profesională cu caracter continuu, participarea lor la cercetare şi proiectare, conlucrarea strînsă cu organizaţiile de copii şi tineret, cu familia, în sporirea contribuţiei lor la ridicarea nivelului de cultură, a conştiinţei socialiste. ŞTEFAN BENŢA inspector şcolar general Laureaţi ai Festivalului naţional „CINTAREA ROMÂNIEI“ Fascinaţia dansului de pe cîmpie Cîmpia Transilvaniei, este bine cunoscut, constituie o adevărată comoară a creaţiei populare, zonă etnofolclorică cu o personalitate distinctă, inconfundabilă. Creaţia muzical-coregrafică scoate mereu la iveală formaţii şi talente care incintă in permanenţă, pe scenele ţării şi ale lumii, cu frumuseţea dansului, talentul şi măiestria dansatorilor. Specificul acestei zone etnofolclorice se manifestă şi prin exprimarea jocului în formaţii — bărbăteşti, de femei, mixte sau solistic. Una dintre aceste renumite formaţii de dansuri bărbăteşti este şi cea a Casei de cultură din Luduş, formaţie cunoscută pe plan naţional, de două ori distinsă cu premiul I pe ţară şi titlul de laureată la Festivalul naţional „Cintarea României“, ediţiile I şi a IV-a. Ioan Bărdăşan, instructorul formaţiei şi unul dintre dansatorii de frunte şi longevitate a acesteia, nu a lui, susţine un adevăr de netăgăduit: dansul fecioresc de pe cîmpie este frumos, foarte frumos, iar interpretarea lui cere măiestrie, măiestria înseamnă perfecţiune de bijutier, iar perfecţiunea însumează zeci şi sute de ceasuri de repetiţii. Cel ce se încumetă la acest fapt este minat de talent, de pasiune, de dragoste pentru dans, o dragoste ancestrală, care vine din adincurile de viaţă ale acestui popor şi acestui pămînt. Patima mea pentru joc se împleteşte cu existenţa acestei formaţii, dar eu sunt dansator mai de demult, din 1962 cînd am început Roata din Chimitelnic, formaţie cu care am avut premiul I pe ţară vreo nouă ani la rînd, la diferite festivaluri. Am dus frumuseţea dansului nostru şi peste fruntariile ţării în Bulgaria şi Ungaria. O vreme am fost la Singer; eu de fapt sunt sîngerean. Din 1975 m-am stabilit la Luduş, iar in 1977 formaţia noastră a luat premiul I la Festivalul naţional „Cintarea României". Invitată şi participantă la numeroase manifestări interjudeţene de gen — Festivalul dansului fecioresc din Transilvania, Festivalul de folclor de la Strunga, „Trandafir de la Moldova“ etc. — formaţia de dansuri bărbăteşti a Casei de cultură din Luduş a fost prezentă cu numeroase spectacole la toate marile manifestări locale, judeţene, la spectacole de gală la nivelul ţării. Şi există in această formaţie o adevărată emulaţie, o tradiţie a ştafetei celor vîrstnici către cei tineri, toţi muncitori în întreprinderi ale oraşului. Celor „vechi“ li se cuvin laudele celor dinţii succese: fraţii loan şi Laurean Luca, Ion Matei, Vaier Lucaci, Traian Lechinţan, Alexandru Lechinţan, Gheorghe Bucur, Alexandru Ober, urmează generaţia de mijloc — Grigore Boldea, Ioraş Nicolae, Tănase Stoica, Ştefan Rîceanu, Ioan Moldovan, Petru Varodi ş apoi cei mai tineri — Vaier Cucean, Gheorghe Oaneş, Martin Vereş, Sorin Hădărean, Romeo Radu, care îşi au partea lor de merit la premiul I şi titlul de laureaţi la cea de-a IV-a ediţie a Festivalului naţional „Cintarea României“. Intre toţi dansatorii Ioan Bărdăşan, bărbat de vîrstă mijlocie, lucrător la Consiliul popular orăşenesc Luduş, constituie totuşi sufletul şi liantul întregii formaţii. Ne-o confirmă şi recunoaşterea acestui fapt de către cele mai competente foruri de specialitate. In 1964 Ioan Bărdăşan primea distincţia „Meritul cultural“ clasa a V-a, iar în 1983 Diploma specială pentru succese deosebite obţinute în munca cultural-educativă şi artistică de masă desfăşurată în cadrul Festivalului naţional „Ciitarea României“. Aceeaşi diplomă a fost conferită şi tovarăşului Mircea Şerban, instructor de specialitate la Casa de cultură din Luduş, care are desigur şi încărcătura contribuţiei de preţ a instituţiei pentru crearea celor mai bune condiţii de activitate formaţiei de dansuri bărbăteşti. COSMINA ARBORE Formaţia de dansuri bărbăteşti a Casei de cultură Luduş la Festivalul dansului fecioresc din Transilvania, Cluj-Napoca 1980 Cinema „ARTA“ Sfaada dtaiMHxxa Străvechiul conflict dintre dragoste şi datorie, atît de răspîndit în artă de la clasicismul francez încoace, l-a inspirat, iată, şi pe cineastul american Peter Hyans, care, regizor şi scenarist în acelaşi timp, a imaginat un subiect plasat în anii celui de-al doilea război mondial. La Londra, în 1943, un locotenent american face cunoştinţă, întîmplător, cu o infirmieră britanică. Şi se îndrăgosteşte de ea. Ei se întîlnesc din două-n două săptămîni, cînd el are cite o zi de permisie, pe strada Hanovra, de unde pleacă nn frumoase şi romantice excursii. Femeia îl iubeşte la rîndul ei, dar refuză să-i spună cum o cheamă şi cine este, pentru că e căsătorită şi are şi o fetiţă. Şi pentru că, de fapt, îşi iubeşte şi soţul. E posibil acest lucru? Fireşte. Şi Hyans ne dă şi explicaţia. Paul Sellinger (soţul) e un om distins şi plăcut, dar a cărui existenţă, este — sau pare, cel puţin — banală. El e doar profesor la şcoala unde sînt pregătiţi agenţii secreţi, nu e el însuşi un enigmatic şi temerar spion. El doar îi învaţă pe alţii cum să devină eroi, nu săvîrşeşte el însuşi fapte măreţe. în schimb, David Halloran (americanul) e pilot pe un bombardier, el înfruntă aproape noapte de noapte moartea, iar în atmosfera aceea de război, cînd se trăia ardent, cînd sentimentele se manifestau puternic şi rapid, cînd unitatea de măsură a calităţilor umane era alta, era firesc ca ea, care trăia lingă un om de birou, dar vedea şi înţelegea la spital ce înseamnă încleştarea directă cu duşmanul, să fie impresionată şi tulburată de viaţa palpitantă a unui om de acţiune, de care ajunge să se lege sufleteşte, fără să se rupă însă (cel puţin nu definitiv) de bunul şi blîndul ei soţ. Acesta, fără să ştie nimic de dragostea ei pentru Halloran, de zbuciumul din sufletul ei, simte că e pe cale să o piardă! Şi vrea să-i demonstreze — şi să-şi demonstreze sieşi — că poate fi şi el executantul unei misiuni secrete foarte grele, foarte periculoase şi de mare răspundere, întîmplarea face să execute această misiune alături de Halloran, care descoperă că Sellinger e soţul misterioasei lui iubite şi că e un om de excepţie, extrem de înzestrat, cu „stofă de erou“, un om adevărat, alături de care Margaret (acum îi află şi numele) poate fi cu adevărat fericită. Şi după ce misiunea s-a încheiat cu succes, Halloran se desparte de Maggy tocmai pentru că o iubeşte foarte mult. Asta e tăria şi frumuseţea caracterului său. După cum frumuseţea şi tăria caracterului ei este că înţelege şi acceptă acest lucru. Şi astfel, cei doi eroi îşi sacrifică dragostea, pentru că aşa le-o cere datoria, şi cinstea, şi răspunderea omenească. Filmul lui Hyans este o frumoasă şi emoţionată poveste de dragoste. Regizorul alternează mereu, cu multă fineţe, dovedindu-se un bun psiholog, dar şi un abil calculator al efectului cinematografic, iubirea aceasta nebună, trăită cu frenezie de cei doi eroi stăpîniţi parcă de acelaşi sentiment de teama că nu vor apuca ziua de mîine, cu dragostea calmă, aşezată pe buze solide (dar care se pot dovedi oricînd şubrede) dintre cei doi soţi. Iar povestea sentimentală (care ocolește cu grijă exagerările melodramatice) are drept permanent contra-punct scene de război, culminînd cu lunga secvență a misiunii lui Paul, lucrată după bunele reguli ale filmului de aventuri, încordat, palpitant, cu suspense. Iar textul e impregnat, pe tot parcursul, cu replici de un umor de bună calitate, regizorul mînuind cu aceeaşi abilitate lirismul, tensiunea şi verva spirituală. O actriţă frumoasă şi sensibilă (Lesley-Anne Down), un june actor american în plină ascensiune (Harrison Ford) şi un monstru sacru al ecranului englez (Cristopher Plummer) formează trioul de ași al acestui film. ZENO FODOR CALENDAR Miercuri 1 FEBRUARIE Soarele răsare la ora 7,35; apune la ora 17,24. Zile trecute 32, zile rămase 334. • 1868 — S-a născut pictorul român Ștefan Luchian (m. 1916). CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Strada Hanovra. Unirea: Capcană neobişnuită. Progresul: Trompetistul. Select: Pălărie tare şi nas de cartof (de la orele 11. 14.30. 16.30) . Cîntecul e viaţa mea (de la orele 18.30. 20.30). Flacăra: Lanţul amintirilor (ambele serii). SIGHIŞOARA — Lumina: împușcat în spate. Clubul C.F.R.: Scurt popas. REGHIN — Patria: Tatăl reginei. TIRNAVENI — Melodia: Yeti, omul zăpezilor. LUDUȘ — Flacăra: Carnaval (ambele serii). SOVATA — Doina: Boner fiul. Muncitoresc: Capcană pentru fată. SARMASU — Popular: împuşcat în spate. IERNUT — Lumina: Ancheta a stabilit. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Noaptea e scurtă. FINTINELE — Patria: Iubire fără soare. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: întoarcerea pe front. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, orele 15 şi 17, secţia maghiară: Cafeneaua amintirilor (abonamente K şi G) , ora 19,30, secţia română: O sărbătoare princiară (în sala mică). TEATRUL DE PĂPUŞI, orele 9.30, 11 şi 13, secţia maghiară: Punguţa cu doi bani; de la ora 15, secţia română: Cartea cu Apolodor. TELEVIZIUNE 15,00 — Telex. 15,05 — Universul femeilor. 15.30 — Emisiune în limba maghiară (p.c.). 16,30 — închiderea programului. 20.00 — Telejurnal (p.c.). 20.20 — Actualitatea în economie. 20,35 — Amintiri muzicale. 20.50 — Lumea contemporană şi confruntările de idei. 21,10 — Videoteca internaţională (c). Promenade romantice (III). Un cîntec din Porto Rico. Insule în pustiu — Tunisia. Vedete internaţionale. 21.40 — „Lacul“ — un film de Mihu Vulcănescu după poezia cu acelaşi titlu de Mihai Eminescu. 21,50 — Telejurnal (p.c.). 22,00 — închiderea programului. RADIO TÎRGU-MUREŞ In limba română. 6,00—7,00 — Radioîntîlnire matinală: Experienţa bună, mult adună — Animalele de povară, în curţile bunilor gospodari — reportaj din Zetea, judeţul Harghita. 18,00—20,00 — Actualitatea ilustrată: Comori ale cîntecului popular. Viitorul, începe cu noi. Micii hocheişti harghiteni în competiţiile .,Daciadei“ — reportaj; „Dialogul notelor“ — secvenţă radiofonică. Ancheta radio: Producţia fizică şi exportul realizate ritmic — în unităţi mureşene. VREMEA Timpul probabil: Vremea va fi în general închisă, cu cerul mai mult noros. Izolat va ninge slab. Vîntul va sufla slab la moderat din sud-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 4 la minus 2 grade, iar cele maxime între zero şi 2 grade. Dimineaţa, local ceaţă. INSTANTANEE Contact: „pulsează“ energia microhidrocentralei Seştina Foto: C. SZÁSZ