Steaua Roşie, martie 1984 (Anul 35, nr. 51-77)

1984-03-01 / nr. 51

ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Răspunderea personală­­ coordonată a muncii şi răspunderii colective I­a Consfătuirea de lucru pe problemele muncii organizatorice şi politico-educative din august anul trecut de la Mangalia, secre­tarul general al partidului, sublinia că, „cu cit sunt mai puternice conducerea şi răspunderea colectivă, cu atît trebuie să crească şi mai mult răspunderea fiecăruia pentru felul în care îşi îndeplineş­te însărcinările încredinţate de colectivul în care-şi desfăşoară activitatea. Aşa cum răspunderea personală nu diminuează ci, dim­potrivă, trebuie să ducă la întărirea muncii şi răspunderii colec­tive“. In fond ideea de răspundere personală şi colectivă, de ordi­ne şi disciplină străbate întregul sistem de acte normative menit să aşeze, să dezvolte şi să consolideze ansamblul relaţiilor dintre oameni, al principiului îndeplinirii de către toţi a tuturor îndatori­rilor pe care le au. Evident, drumul cultivării şi imprimării răs­punderii la fiecare loc de muncă e uneori complex şi anevoios. El necesită perseverenţă, exigenţă şi fermitate, eforturi susţinute în­­activitatea politico-educativă. Aşa cum o vor demonstra şi argu­menta exemplele şi experienţele ce urmează. Atelierul de prelucrări meca­nice al întreprinderii „Electro­­mureş“. Stăm de vorbă cu co­munistul Ioan Păcurar, maistru, conducătorul unei formaţii de lucru, compusă din aproape 80 de oameni, de profesie strungari (unii dintre ei sunt şi policalifi­­caţi), în marea majoritate tineri, „întreprinderea în care lucrăm, toate întreprinderile din ţara noastră sunt rodul răspunderii, al spiritului revoluţionar al societă­ţii noastre. Noi, cei mai tineri am preluat acest spirit de la oa­menii ce ne-au pregătit şi avem datoria să-l promovăm cu fermi­tate în tot ceea ce întreprindem pe tărâm politic, economic şi so­cial. Cum se manifestă răspun­derea în muncă în atelierul nos­tru? Prin multiple fapte de mun­că şi de viaţă ale tinerilor cu care lucrez, în ultimii ani, ma­rea lor majoritate, prin pasiu­nea şi ambiţia de a se autode- ANCHETA NOASTRĂ păşi şi autoperfecţiona au făcut un adevărat salt calitativ în pregătirea lor profesională. Din­­tr-un asemenea efort şi dintr-o asemenea răspundere colectivă şi personală au decurs rînd pe rind alte şi alte înfăptuiri: rea­lizarea şi depăşirea normelor, creşterea nivelului calitativ al produselor şi eliminarea rebutu­rilor, întărirea spiritului de e­­conomii etc. Pot spune că răs­punderea personală a devenit şi se dezvoltă ca un sentiment to­nic care se dovedeşte a fi o ade­vărată forţă a întregului colec­tiv. Aceasta denotă că tinerii muncitori au înţeles sensul şi importanţa relaţiei dintre ei şi întreprindere, cum trebuie să-şi manifeste ataşamentul faţă de locul de producţie, de colegii cu care lucrează. Fiecare înţelege de ce este necesară propria lui răspundere şi a celorlalţi, de ce este necesară propria iniţiativă şi iniţiativa celorlalţi, de ce es­te necesară experienţa şi com­bativitatea lui şi a celorlalţi. Şi, înţelege, la fel, de ce este nece­sară o tot mai intensă activitate politică pentru progresul între­prinderii, al nostru, al tuturor“. Adevărata răspundere, în sen­sul superior al cuvîntului, pe ca­re o promovează principiile noastre etice, impune dăruire, abnegaţie, curajul de a învinge greutăţile inerente, grija deose­bită faţă de avutul obştesc. Sub­liniind această idee, Ioan Che­­buţiu, şeful Autobazei mixte din Tîrnăveni — om care lucrează şi conduce de două decenii uni­tatea de transport — o­argu-C. CROITORII (Continuare în pag. a 3-a) Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. — „Este nece­sar să luăm măsuri hotărîte cu privire la recuperarea, recondi­­ţionarea şi refolosirea materiale­lor, a subansamblelor şi piese­lor. Aceasta ocupă un loc foarte important — în unele sectoare pînă la 50 la sută şi chiar peste 50 la sută din necesarul de ma­terii prime. Deci, nu este o pro­blemă care poate fi tratată cu uşurinţă, ci este o problemă e­­senţială“. Valoarea pieselor redate circuitului economic va fi de 7,6 milioane lei La întreprinderea de trans­porturi auto Mureş, această ac­tivitate este tratată cu seriozi­tate şi competenţă în spiritul indicaţiilor date de secretarul general al partidului. De altfel, recuperarea şi recondiţionarea pieselor de schimb şi anvelope­lor are o bună şi valoroasă tra­diţie în rîndul colectivului de la secţia de întreţinere şi reparaţii auto. De la tovarăşul Ioan Con­­ţiu, şeful acestei secţii am aflat că în anul trecut, aici s-au re­cuperat şi recondiţionat piese de schimb şi subansamble în valoa­re de circa 4,6 milioane lei, va­loare care a degrevat serios cos­turile de aprovizionare şi repa­raţii nemaisocotind economiile importante de metal înregistrate. In anul 1984 recuperarea şi re­condiţionarea pieselor, suban­samblelor şi ansamblelor uzate a devenit una din activităţile de bază ale secţiei. S-a întocmit un program riguros în acest sens a cărui valoare este de 7,6 milioa­ne lei, cu trei milioane mai mult decit în anul precedent. Vor fi recondiţionate şi reintro­duse în circuitul economic sa­sie, combine, radiatoare, arbori cotiţi, cilindri-motor, carcase pentru cutii de viteză, arbori secundari de cutii de viteză, e­­lectromotoare şi rotoare pentru electromotoare şi multe alte pie­se. 80 la sută din recondiţionări sunt pentru familia de autoca­mioane Roman-Diesel care de fapt formează marea majoritate a parcului de care dispune în­treprinderea. în activitatea de recondiţionare lucrează cei mai buni meseriaşi, lăcătuşi mecanici IOAN HUSAR (Continuare in pag. a 3-a) rii nmiun­hiii • La nivel de judeţ, can­tina cu cele mai bune rezul­tate obţinute în cursul anu­lui 1983 a fost desemnată cea care fiinţează pe lingă între­prinderea „Electromureş“ din Tîrgu-Mureş. Succesul se da­­toreşte atît colectivului can­­tinei-restaurant cit şi condu­cerii întreprinderii, comitetu­lui de cantina şi cel al sindi­catului, care se implică cu dăruire şi răspundere în în­treaga activitate de dezvolta­re a bazei materiale, de apro­vizionare, îmbunătăţire şi di­versificare a artei culinare. Pe locurile II şi III s-au si­tuat cantinele-restaurant de la T.C.M. Mureş, Combinatul de îngrăşăminte chimice. Rea­lizări semnificative au înre­gistrat şi cantinele Combina­tului chimic din Tirnăv­ai, IMATEX Tîrgu-Mureş şi I.M. „Republica“ Reghin. • Cărţi în librării: Laurea­ţii premiului Nobel pentru li­teratură, cu principalele date biografice şi bibliografice ale laureaţilor de la 1901 pînă în 1982; Mai multe voci, o sin­gură lume; Şcoala ardeleană, vol. II; Românii la 1859, vol. I—II; Comandanţi militari. Dicţionar; Dicţionar al nume­lor de familie româneşti; Li­­viu Rebreanu — Jurnal. • Membrii Filialei Mureş a A.E.R. sunt invitaţi la sediul acesteia, str. Primăriei nr. 1, Tîrgu-Mureş, pentru a intra în posesia coliţei filatelice „Colaborarea culturală euro­peană“. Cu excepţia dumini­cilor, coliţa poate fi obţinu­tă zilnic între orele 10—12, iar marţea, joia, vinerea şi între orele 17—19. • Cantina-restaurant de la C.I.C. Tîrgu-Mureş a deschis un bufet de incintă pentru e­­levii Liceului industriaal de chimie. • „Teoria angrenării, pro­iectarea şi danturarea roţilor dinţate“ este tema prelegerii pe care dr. ing. Dionisie Hol­lands, decan la Institutul de învăţămint superior, o va sus­ţine mîine, ora 11, in sala „Casei tehnicii“ de la Casa de cultură a sindicatelor din Tîrgu-Mureş. Privim cum mîini sfioase, de copii sau bătrini, de tineri sau virstnici, anină cu delicateţe pe reverul celor dragi, gin­gaşul simbol al anotimpului ce vine. Deşi repetabil, gestul curat, plin de alese sentimente de respect, de dragoste şi sti­mă pentru mamele, surorile, prietenele, colegele, ori tovară­şele noastre de muncă, poartă in sine afecţiune şi­ este mai mult decit un simbol. Gingaşul mărţişor, cu şnurul său alb şi roşu, ce se to­­­pleteşte ca o cunună a trăiniciei legămîntului nostru solemn, este semnul aducerilor aminte, este in fapt eterna trăire de o clipă a iniiiului de martie, al intiiului de anotimp al ghio­celului ce-şi ridică potirul de sub zăpadă. Să-l oferim cu toată afecţiunea sufletului nostru, cu toată generozitatea! _________________ GH. BÂRBULESCU | Anul XXXV­­­K Nr. 51 (8.051)­­ II Joi, li 1 martie 1981 , Vi 4 pagini II 50 de bani // La complexul de sere de la bern­ut cultura tomatelor, bine îngri­jită, se află într-un stadiu avansat de dezvoltare vi­tezile Irataşului Pe dealurile Batoşului şi Uilei, in imensa livadă de o mie de hectare în această zi de început de mărţişor, de primăvară calendaristică, e forfotă mare. Se lucrează la fertilizări, la tăieri, la ridicarea de noi con­strucţii. Inginerul Tiberiu Sbâr­­cea, directorul unităţii con­cretizează in cifre şi fapte, cantităţi, tot ce se face zilnic şi se va realiza in perspecti­vă. La fertilizările ce se fac cu pum­n, în livadă se lucrea­ză cu 8 tractoare care trans­portă zilnic peste 320 de tone. In iarnă au fost duse 7.000 de tone şi, pînă la mijlocul a­­cestei luni, se va ajunge la peste 11.000 de tone. Cu o al­tă formaţie de 8 atelaje şi 5 M.I.G. se lucrează la trans­portul îngrăşămintelor natu­rale. Au fost aplicate 2.800 de tone şi, pînă la 1 aprilie, se va ajunge la peste 6.000 de tone. Printre mecanizatorii cu cele mai bune realizări se înscriu Schleg Ioan, loan Ru­­su, Biro Iosif, loan Căliman şi alţii. La zi este şi marea acţiune de efectuare a tăierilor de fructificare a pomilor. In ce­le 6 ferme­ pomicole, partici­pă 187 de oameni specializaţi în munca pomicolă, din care 50 de mecanizatori. Din cei peste o jumătate milion de pomi, tăierile au fost făcute la mai bine de 365.000. Totul este de bună calitate. Şi, aşa trebuie procedat deoarece, a­­nul acesta, I.A.S. Botoş are în plan realizarea a peste 10.000 de tone de fructe. Intens se acţionează şi la aplicarea îngrăşămintelor chi­mice atît în livadă cit şi la cultura mare şi fineţe. Au fost împrăştiate cu mijloace­le adecvate circa 300 de tone. S-a trecut şi la decolmatarea canalelor. Vremea fiind favorabilă, in livezi s-a trecut şi la ridica­rea de noi construcţii. Printre ele, 2 cantine in ferme şi al­te 320 lacuri in cămine pen­tru elevi şi alţi oameni ai muncii ce vor participa la culesul fructelor. Dar ceea ce bucură cel mai mult colectivul de munci­tori şi specialişti de la I.A.S. Batoş este faza de proiect şi apoi de realizare a unui ma­re siloz de 5.000 de tone pen­tru fructe. Deci, in livezile Bătosului primăvara se simte, este in actualitate. REMUS CÂMPEAN TELEX « TELEX _ TELEX « TELEX « TELEX « TELEX Un aparat pe bază de ultrasunete care permite localiza­rea diferitelor leziuni ale creierului a fost pus la punct de un grup de medici de la Universitatea din Chicago și de la clinica „Ochsner“ din New Orleans. Noul instrument de explorare, denumit „Scanning“, permite localizarea în cîteva minute a tumorilor, cheagurilor de sînge, abceselor sau a oricăror altor leziuni de pe creier, indiferent de profunzimea lor, uşurînd în acest fel intervenţia medicilor pentru vindecarea pacienţilor.

Next