Steaua Roşie, iulie 1984 (Anul 35, nr. 155-180)
1984-07-01 / nr. 155
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE «ZILELE MUZICALE TIRGUMUREŞENE» Să ne cunoaştem valorile proprii Este destul de dificil să scrii despre un recital de chitară clasică. Şi aceasta nu numai pentru că manifestările de acest fel sunt relativ rare, dar mai ales pentru faptul că la noi lipseşte un cadru instituţionalizat pentru studiul acestui instrument de mare tradiţie. In acest context am aşteptat cu atît mai mare interes acest recital ce cuprindea piese din repertoriul clasic, de mare circulaţie: J.S. Bach, F. Sor, A. Ruiz- Pipo, J. Albeniz, Castelnuovo-Tedesco, Villa-Lobos etc. Din păcate interpretul acestui recital Alessio Monti (Italia) ne-a dezamăgit în toate piesele programului său, fără excepţie. Acest tînăr chitarist ne-a demonstrat că posedă şi unele calităţi real muzicale: o dozare expresivă a nuanţelor şi intensităţii un fin simţ al culorii. Cu totul insuficient însă, căci Alessio Monti are în primul rînd serioase probleme de tehnică instrumentală şi mai apoi — deşi italian — nu posedă acel temperament exploziv, acea forţă de expresie nervoasă, pasionată, atît de necesare şi specifice acestui instrument născut sub soarele Mediteranei. Un elementar simţ al decenţei muzicale ne opreşte să continuăm o analiză ce ar aduce mult prea puţine elemente pozitive. Vom spune doar că Alessio Monti nu este încă un interpret matur, iar prestaţia sa nu a fost la înălţimea podiumului de concert al acestui festival. Nu putem încheia fără a observa faptul că în ciuda unui context ingrat faţă de acest instrument, la noi există cel puţin doi sau trei interpreţi ce ar fi dat o satisfacţie superioară faţă de acest recital. Deci, să ne cunoaştem mai bine valorile proprii! In întîmpinarea celei de-a 40-a aniversări a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi a celui de-al Xlli-lea Congres al P.C.R. ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, BAZA DE CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE TIRGU-MUREŞ ANUNŢA SIMPOZIONUL REALIZĂRI SI PERSPECTIVE ALE CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE IN JUDEŢUL MUREŞ care va avea loc la Tirgu-Mureş in 3 iulie 1984, ora 9, la Cabinetul judeţean de partid, str. Bolyai nr. 30. SPECTACOLUL ARTIŞTILOR AMATORI DE LA „ELECTROMUREŞ“ In cinstea marilor evenimente politice şi istorice ale anului, şi a fruntaşilor în producţie de la întreprinderea „Electromureş“ Tîrgu-Mureş, luni, la ora 17:30, pe scena teatrului de vară din centrul oraşului va avea loc un spectacol cultural-muzical-artistic, îşi dau concursul: corul filarmonicii şi Ansamblul folcloric „Transilvania“, formaţia de dansuri, brigada artistică, fanfara, soliştii vocali de muzică populară şi muzică folk, momente vesele, orchestra de muzică uşoară „Lyra“ ale comitetului sindicatului de la întreprinderea „Electromureş“, în caz de vreme nefavorabilă, spectacolul se va desfăşura în sala mare a Palatului culturii, de la ora 18:30. Spectacolul Teatrului „Nottara“ din Bucureşti cu „Insomnie“, de Adrian Cohotaru, programat pentru marţi, 3 iulie, la ora 17, se anulează din motive tehnice. Se va reprezenta numai spectacolul de la ora 20. Biletele vândute pentru ora 17 pot fi înapoiate la agenţie. O adevărată Penultima seară a festivalului ne-a oferit un concert în întregime vocal-simfonic, înscriind în program piesa compozitorului Dan Buciu (Bucureşti) „Iarba pămîmtului“ — poem din ciclul „Pace pămîntului“ pentru soprană şi orchestră — şi ultimul opus mozartian, Requiem. Intr-un anumit fel, prin efortul depus, prin executarea Requiem-ului acest concert a constituit o adevărată performanţă. Piesa lui Dan Buciu ne-a relevat un discurs al sopranei construit cu fineţe şi expresivitate, alături de partida flautului obligat, într-un permanent dialog ce tindea să pună în evidenţă plasticitatea textului. In ce priveşte partea orchestrală, realizată cel mai ades într-o scriitură heterofonică, în cadrul a ceea ce s-ar putea numi „noua tonalitate“, am constatat anumite neclarităţi în planul formal. Prestaţia sopranei Irina Săndulescu — ce nu era, în mod evident, la prima execu performanţă ţie a acestei piese — a urmărit cu precădere relevarea valenţelor poetice implicite ale textului cu sensibilitate şi discreţie în expresia muzicală. Prin ea însăşi prezentarea Requiem-ului este un adevărat eveniment ce se produce foarte rar pe podiumurile noastre de concert. Alături de o execuţie în general bună a corului şi orchestrei filarmonicii, am remarcat aportul deosebit al cvartetului solist (Elvira Cîrje — soprană, Edit Simon — mezzosoprană, Mihai Zamfir — tenor şi Ionel Pantea ( bas) care, chiar dacă nu a realizat o interpretare a partiturii solistice, a evoluat la un nivel calitativ net superior celorlalţi executanţi. In special s-a impus adecvarea deosebită a frazării Editei Simon alături de timbrul de mare nobleţe al lui Ionel Pantea, interpreţi cu o mare experienţă în realizarea acestei inegalabile partituri. In ceea ce priveşte aspectul global al interpretării am remarcat un oarecare dezechilibru, prin aportul prea masiv al orgii (care chiar dacă esenţial, rămîne în economia orchestraţiei un instrument obligat!) precum şi fluctuaţia prea frecventă a tempo-ului ce nu a găsit cel mai just raport în succesiunea părţilor. Conducerea muzicală, realizată de dirijorul Szalman Lorant în binecunoscuta sa manieră „eroică“, a fost în general eficientă, în ciuda unor imperfecţiuni ale realizării Requiem-ului, această scenă a festivalului va rămîne însă memorabilă pentru majoritatea ascultătorilor prezenţi în sală PAVEL PUŞCAŞ VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş s-au înregistrat 14 grade, iar la ora 14 au fost 22 de grade. Timpul probabil. Vremea va fi instabilă, cu cerul temporar noros. Se vor semnala averse de ploaie, însoţite şi de descărcări electrice. Vintul va sufla slab la moderat din sud-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 10 şi 13 grade, iar maximele între 20 şi 23 de grade. Pe alocuri, cantităţile de apă pot depăşi 20 1/nv. Astăzi pescarii amatori in concurs .■be auae — şi nu sânt poveşti pescăreşti! — că sezonul de pescuit din anul acesta este deosebit de ... productiv. Se pare că în sportul cu undiţa mureşenii sunt pe cale să stabilească recorduri ale ultimilor ani, mai săraci în „capturi capitale“ şi în ... juvelnice pline. Se prind frecvent eleni de pînă la 2 kg, s-au prins, pînă și din întimplare, mrene capitale, s-a capturat, sub barajul nou, de lingă cartierul Ady, cu scule delicate, un somn de 20 de kg, a fost scoasă pe la „Șapte plopi“, o știucă de 12 kg ... » Pentru pescarii amatori sînt însă, în acest an, şi alte posibilităţi de afirmare. Azi, între orele 9 şi 13,00, lingă pasarela din dreptul cartierului Aleea Carpaţi, deci din sus de podurile peste Mureş (vechiul şi noul pod) va avea loc faza municipală a concursului de pescuit staţionar pentru trei categorii de sportivi: seniori, juniori între 14 şi 18 ani şi juniori mici, pînă la 14 ani. Duminica viitoare, 8 iulie, este programată faza judeţeană, urmind ca cei calificaţi să poată participala faza pe ţară de la Bacău — seniorii, şi la cea de la Zalău — juniorii, în 15 iulie. Sunt aşteptaţi la concurs cît mai mulţi pescari amatori de toate vîrstele, înscrierile se pot face la faţa locului pînă la ora începerii concursului. De asemenea, pe lingă filiala din Tîrgu-Mureş a A.J.V.P.S. s-a înfiinţat un club de casting unde se poate înscrie, la filială, orice iubitor al sportului cu undiţa. Au început pregătirile pentru primele concursuri ale anului şi pentru formarea sportivilor care să ne reprezinte la competiţii internaţionale. Cum la orice plecare într-o partidă de pescuit şi deci nici la cele cu caracter de competiţie nu se urează, prin tradiţie pescărească, nici „noroc“, nici „succes“ şi nici măcar „baftă“, urarea pentru azi să fie: „cu mai mulţi pescari amatori pe cheiurile din Aleea Carpaţi!“ Festivitatea de închidere a anului universitar la Institutul de teatru din Tirgu-Mureş Ieri, in sala Studio a Institutului de teatru „Szentgyörgyi István“ din Tirgu-Mureş a avut loc festivitatea de absolvire a promoţiei de actori 1984. Anul acesta, anul aniversării a 40 de ani de la înfăptuirea revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, anul Congresului al XIII-lea al P.C.R., patrusprezece tineri actori părăsesc institutul, pentru a sluji arta pe scenele ţării. Adunarea festivă a fost deschisă de lectorul universitar Mihai Rogoşcă secretarul organizaţiei de bază P.C.R. de la Institutul de teatru. A luat cuvîntul apoi profesorul universitar Csorba Andrei, rectorul institutului. Salutînd pe cei prezenţi în sală, rectorul, printre altele a spus: „Să nu uităm, dragi tovarăşe şi tovarăşi, că teatrele şi ţara acceptă actori-cetăţeni, artişti ce se dedică cu trup şi suflet nobilei îndatoriri de a contribui la plămădirea omului nou“. Au vorbit apoi cei doi şefi de promoţie Pislaru Anamaria şi Nagy István, studenta Mihu Mariana, preşedinta Consiliului A.S.C. şi Gidofalvi Ildikó, preşedinte al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă. Într-o puternică atmosferă de entuziasm, absolvenţii au adoptat textul unei telegrame adresate tovarăşului Nicolae, Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Republicii Socialiste România. Laureaţii Topului „M“ Sub acest generic va avea loc marţi, 3 iulie 1984, de la ora 19, un spectacol folcloric extraordinar, la Sala sporturilor din municipiul Tîrgu-Mureş. In legătură cu această manifestare, Dumitru Buzoianu, redactor muzical la Studioul teritorial de radioteleviziune Tîrgu- Mureş, ne-a relatat următoarele: Din programul Studioului nostru, emisiunea de muzică populară românească Top „M“ a dobîndit o mare audienţă la public. Ea este realizată pe baza scrisorilor primite de la radioascultători, care îşi exprimă opţiunile faţă de interpreţii preferaţi şi cîntecele îndrăgite. Răspunzînd dorinţei unui mare număr de iubitori ai muzicii populare, am organizat la Tîrgu- Mureş, pentru data amintită mai sus, spectacolul Laureaţii Topului „M", în care vor apare acei interpreţi pentru care am primit în anul curent cele mai multe scrisori de la ascultători. Ei reprezintă mai multe zone etno-folclorice: Maramureş-Oaş, Sălaj, Someş, Năsăud, Sibiu-Făgăraş, Cîmpia Transilvaniei şi se numesc: Nicolae Sabău, Sava Negrean-Brudaşcu, Valeria Peter- Predescu, Mărioara Precup, Dumitru Giurcă-Notar, Gheorghe Mureşan — solişti vocali, precum şi instrumentiştii Alexandru Cozac, Gheorghe Ilea şi Septimiu Maior. Aceşti cunoscuţi interpreţi vor evolua cu acompaniamentul unei renumite formaţii instrumentale — orchestra populară a Ansamblului artistic „Mureşul“. Programul spectacolului este îmbogăţit şi cu două suite de dansuri populare româneşti din zona Mureşului superior şi de pe Tîrnava Mare, în interpretarea colectivului de dansatori ai ansamblului. -------- - M. C. CALENDAR Duminică 1 IULIE Soarele răsare la ora 5,34; apune la ora 21,03. Zile trecute 183; zile rămase 183. • Sărbătoarea naţională a Republicii Burundi. • Sărbătoarea naţională a Canadei. • Sărbătoarea naţională a Republicii Ruandeze. CINEMA DUMINICA, 1 IULIE TIRGU-MUREŞ _ Arta: Tota î Tora ! Tora ! Unirea: Ziua sacrificiului. Progresul: Galax. Select: Rubedeniile. Flacăra: întoarcerea Vlaşinilor. SIGHIŞOARA - Lumina: Vreau să ştiu de ce am aripi. Clubul C.F.R.: Au Baba şi cei 40 de hoţi (ambele serii). REGHIN — Patria: Avertismentul (ambele serii). TÎRNAVENI — Melodia: Un surîs in plină vară. LUDUȘ — Flacăra : De dragul tău Anca. SOVATA — Doina: Afacerea Pigot. Muncitoresc: Serbările galante. SARMAȘU — Popular: Afacerea Pigot. IERNUT — Lumina: Ringul. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Un suris în plină vară. FINTÎNELE — Patria: întunericul alb. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Competiţia. LUNI. 2 IULIE TIRGU-MUREŞ — Arta: Legenda călăreţului singuratic. Unirea: întoarcerea Vlaşinilor. Progresul: Duelul. Select: Valurile Dunării. Flacăra: Cobra se întoarce. SIGHIŞOARA — Lumina: Rubedeniile. Clubul C.F.R.: An Baba şi cei 40 de hoţi (ambele serii). REGHIN — Patria: Carnaval (ambele serii). SOVATA _ Doina: Melodii la Costineşti. Muncitoresc: Serbările galante. TÎRNAVENI — Melodia: Tatăl reginei. LUDUŞ — Flacăra. S-a intimplat lingă Rostov . SARMAŞU Popular: Un nou Ghilgameş. IERNUT — Lumina: Bucătăreasa. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Deducţiile colonelului Zorin. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Din copilăria mea. FÎNTÎNELE — Patria: Viitoarea tinereţii. TEATRU DUMINICA, 1 IULIE TEATRUL NATIONAL, ora ÎS,30, secția maghiară, Dădaca. TELEVIZIUNE DUMINICA. 1 IULIE 8,30 — Pe urmele lui August 23. 9,00 — Almanahul familiei. 9,30 — De strajă patriei. 10.00 •— Viata satului (p.c.). 11,15 • — Muzică pentru toti. 11.45 — Lumea copiilor. 12,40 — Telefilmoteca de ghiozdan. Pistruiatul. Episodul 6 (c). 13.00 — Telex. 13.05 — Album duminical (p.p.). Ilustrate de vacanţă — umor şi muzică. Desene animate. Cîntece de voie bună. De Ziua pionierilor şi a învăţătorului. Melodii de Ion Cristinoiu interpretate de Aura Urziceanu. Muzica in imagini. Formaţii artistice în ,,Cîntarea României“. Popas pe valea Jiului — reportaj. Telesport. Pe litoral... — muzică uşoară. Secvenţa telespectatorului. 17.55 — Imagini din Burundi. 18.10 — Legendă. Film (c). 18.30 — Privelişti canadiene. Documentar. 18.50 — 1.001 de seri. 19.00 — Telejurnal (p.c.). Sub semnul anului jubiliar. 19.20 — Copiii României trăiesc un vis de aur. Spectacol festiv (c.). 20.05 — Film artistic. Tatăl risipitor (c). 21.30 — Varietăţi muzical-distractive (c). 21,50 — Telejurnal (p.c.). LUNI, 2 IULIE 20.00 — Telejurnal (p.c.). 20.20 — Actualitatea în economie. 20.35 — Copiii — vigoarea şi tinereţea naţiunii. 20.45 — Puterea acestui pămint. Emisiune de muzică şi versuri. 20.55 — învăţămînt — anul 40 21.15 — Tezaur folcloric (c). 21.45 — La zi în 600 de secunde. 21.55 —Orizont tehnico-ştiinţific. 22.20 — Telejurnal (P.c.). RADIO TÎRGU-MUREŞ DUMINICA, 1 IULIE * In limba română. 18.00—20.00 — Confluenţe cultural-artistice: August 1944 —* August 1984. O etapă de puternică afirmare a creaţiei literare româneşti — dezbatere la revista ,,Astra“ din Braşov. ..Zilele muzicale tîrgumureşene“ — bilanţul festivalului. Top M — muzică populară. LUNI. 2 IULIE în limba română. 6.00—7.00 — Radiointîlnire matinală. Pe agenda consiliului popular: autoaprovizionarea — interviu. 18.00—20.00 — Din vatra satului: Anul 40 al libertăţii noastre la Sălişte, judeţul Sibiu — radioreportaj: Dăm viată Hotăririi-apel a Plenarei Consiliului National al Agriculturii. Pentru producţii record în 1984, secerişul încheiat la timp g raid în judeţul Mureş. Din cintecele noi ale satului.