Steaua Roşie, noiembrie 1984 (Anul 35, nr. 259-284)

1984-11-01 / nr. 259

A­GINA 2 STEAUA ROSIE Practica agricolă — o frumoasă tradiţie a şcolii mureşene Puternic mobilizaţi de cuvîn­­tarea secretarului general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostită la marea adu­nare populară din municipiul Ti­mişoara, elevii şi toţi slujitorii şcolii mureşene şi-au început no­ul an şcolar printr-o fundamen­tală lecţie de muncă şi dăruire. Tradiţia frumoasă a şcolii mure­şene a făcut ca şi în această­­toamnă, în care roadele pămîn­­tului cereau să fie strînse şi pu­se la adăpost, să mobilizăm pes­te 60.000 de elevi pentru recol­tarea produselor agricole şi peste 15.000 de elevi la alte lucrări specifice acestui anotimp. Desi­gur, ajutorul pe care pionierii, elevii mai mari din licee şi şcoli profesionale, îndrumaţi şi coor­donaţi de cadrele didactice, îl a­­cordă lucrătorilor din agricultură este deosebit de preţios, dar ceea ce este la fel de important şi merită o subliniere aparte este marele cîştig moral şi formativ-­ educativ de care beneficiază ti­neretul aflat pe băncile şcolii în urma activităţii desfăşurate în a­­gricultură, a contactului cu mun­ca specifică unui domeniu de maximă importanţă pentru eco­nomia naţională. Marea lecţie a implicării nemijlocite în efortul uriaş pe care toţi locuitorii sate­lor îl depun în vederea strânge­rii la timp şi fără pierderi a întregii recolte se traduce în plan educativ prin înţelegerea directă a faptului că numai munca poa­te oferi adevăratele satisfacţii ale împlinirii umane şi — în plus —, că agricultura, marile ei perspec­tive de dezvoltare şi moderniza­re, în deplin acord cu exigenţe­le noii revoluţii agrare, reprezin­tă un cîmp larg de manifestare a iniţiativei tinereşti, un dome­niu în care există rezerve ine­puizabile pentru desărvîrşirea profesională a tuturor celor ce şi-au legat sau îşi vor lega des­tinul de munca în acest sector de activitate, în taberele .. judeţene de la I.A.S. Sîncrai, Albeşti, Batoş, Si­ghişoara, Reghin, Seuca, Zau, precum şi în cele locale, efortul elevilor se concretizează pînă a­­cum în 13.557 tone fructe recol­tate, 1.176 tone legume, 1.463 to­ne struguri, 6.893 tone cartofi, 17.714 tone rădăcinoase, 3.348 to­ne sfeclă de zahăr, 3.725 tone po­rumb, 50 tone fructe de pădure, 127 tone hamei, precum şi în al­te lucrări pe o suprafaţă de 597 ha, valoarea totală a lucrărilor fiind de peste 6 milioane lei. Dintre unităţile şcolare care s-au distins în mod deosebit prin ca­litatea şi cantitatea lucrărilor e­­fectuate remarcăm: liceele indus­triale nr. 5 şi 2 Tîrgu-Mureş, li­ceele agroindustrial şi nr. 1 Si­ghişoara, Liceul agroindustrial Miercurea Nirajului, Liceul sil­vic Gurghiu, Liceul industrial Luduş, precum şi şcolile genera­le Fîntînele, nr. 1 şi 4 Tîrnă­­veni, nr. 15 şi 5 Tîrgu-Mureş. Experienţa acestei toamne ca­pricioase, rezultatele obţinute pî­nă acum de elevi, aportul cadre­lor didactice, ne dau chezăşia obţinerii unor succese de seamă în campania agricolă din toam­na acestui an, precum şi convin­gerea că experienţa dobîndită ne va ajuta în mai buna organizare a acestei activităţi în anii urmă­tori şi obţinerea unor rezultate superioare. DEŞI ŞEULEAN ION inspector şcolar Elevi ai şcolilor din Tîrgu-Mureş la strînsul merelor în zona Batoş Literatura Există o mică superstiţie pe care nimeni nu este dispus s-o combată. O literatură nu se clă­deşte numai din cărţi geniale, ci şi din cărţi de nivel mediu, cărţi agreabile, care nu te cutremură, dar te reconfortează prin faptul că ai citit-o cînd te aflai într-o situaţie specială şi ţi-a rămas în minte în datele ei esenţiale. Ci­neva mi-a recomandat o aseme­nea carte. Viraj pe două roţi de Petru Idriceanu, apărută la Edi­tura Albatros, 1984. O carte de schiţe şi povestiri. O citesc pe prima (Patruzeci şi patru) şi spre sfîrşit, la p. 10, dau de o mărtu­risire a autorului: „Pentru cei care aşteaptă în gări, în sălile de aşteptare, la rind, sau aşa în ge­neral, am adunat în paginile ce urmează cîteva întîmplări, trăi­te, auzite sau imaginate, în spe­ranţa că aşteptarea va fi, pentru cine le va parcurge... mai u­­şoară“. M-a cucerit sinceritatea şi lipsa de mari ambiţii a autoru­lui şi am citit cartea în întregi­me. Am găsit în ea situaţii obiş­nuite, caractere şi tipuri lipsite de spectaculozitate, dar prinse cu un remarcabil spirit de observa­ţie. Autorul este incontestabil un moralist de bună calitate şi în­ţelege să ia atitudine faţă de o seamă de excrescenţe morale mai grave sau mai puţin grave, fixîndu-te într-un panopticum propriu pentru hazul cititorului. In multe din paginile lui Petru „aşteptării“... Idriceanu am simţit ceva din „momentele“ lui Conu’ Iancu, a­­tit prin caracteristicul situaţiei, cit şi prin autenticitatea limba­jului şi a dialogului. în cele mai multe cazuri autorul e „grefie­rul“ personajelor sale, dar un grefier ironic, subtil, care notea­ză totul ca să se distreze apoi de ridicolul situaţiei, al caracte­rului, dar mai ales al faunei de indivizi care merg cumva ală­turea cu drumul. Povestirile şi schiţele debutează abrupt, fără pregătiri prisositoare, iar acţiu­nea galopează către intrigă şi fi­nalul în poantă. Totul e de bun gust, antrenant, fără epatări. O C­ARTEA remarcabilă carte de petrecere a vremii în mod plăcut și, de ce să n-o spun, util. SERAFIM DUICU ...sportivă de masă Lucrarea profesorului tîrgumu­­reşean Valeriu Fărcaş: „Activi­tatea sportivă de masă“ se în­scrie în ansamblul preocupărilor societăţii noastre de perfecţiona­re a sistemului educaţional în condiţiil­e unui ritm alert de e­­voluţie. Finalităţile şcolii, ca instituţie specializată de educaţie, se core­lează tot mai mult cu influenţe­le exercitate prin formele şi căi­le nonşcolare. Intre acestea un loc important îl ocupă activitatea sportivă de masă, fapt evidenţiat şi demonstrat, cu argumente teo­retice şi practice, în lucrarea la care ne referim. Meritul incontestabil al lucră­rii constă în aceea că evidenţia­ză o gamă largă de acţiuni con­crete în care pot fi antrenaţi toţi oamenii societăţii, diferenţiate însă în funcţie de vîrstă (copii, tineri, adulţi), în funcţie de ca­drul şi domeniul socio-profesio­­nal al participanţilor: în rîndul tineretului şcolar, în întreprin­deri şi instituţii, în mediul ru­ral, in armată, în rîndul femei­lor, în cartiere, parcuri şi sta­ţiuni balneoclimaterice. Se impune sublinierea că toa­te aceste forme sunt tratate din­­tr-o dublă perspectivă, teoretică şi practică. Analiza teoretică vi­zează consecinţele anatomo-mor­­fologice şi psihologice ale prac­ticării activităţilor sportive de masă, întemeiate pe baza con­sultării literaturii de specialitate, cit şi a unor cercetări proprii, interesante şi relevante pentru argumentarea eficienţei lor, în timp ce perspectiva practică se concretizează în prezentarea unor modalităţi concrete de realizare în practică a diverselor activităţi sportive. Bogatul arsenal de e­­xerciţii şi jocuri pe care auto­rul ni le prezintă, cu indicaţii metodice riguroase vor fi de un real folos pentru practicieni, pen­tru cei chemaţi să iniţieze şi or­ganizeze asemenea activităţi: profesori, antrenori, responsabili sportivi, organe de conducere din întreprinderi şi instituţii etc. Cum e şi firesc, un loc aparte în lucrare îl ocupă activităţile sportive de masă în rîndul tine­retului şcolar. De data aceasta autorul ne înfăţişează interacţiu­nea dintre cele prevăzute şi rea­lizate în cadrul orelor de educa­ţie fizică şi formele activităţii sportive de masă, evitîndu-se su­prapunerile şi paralelismul, con­­ferindu-le în cele din urmă o funcţie complementară indispen­sabilă. Exerciţiile şi jocurile prezentate, diferenţiate pe ci­cluri de învăţămînt, vor fi de un real folos pentru organizarea ac­tivităţilor sportive din şcoală, conf. dr. IOAN NICOLA VĂZUTE si AUZITE ______________ * UNA FORMIDABILA La puțin timp după încheierea trimestrului II al acestui an, o lucrătoare a sectorului abonaţi de la I.R.E. se prezintă la familia M.S. din strada Banat, Tîrgu-Mu­reș, pentru a încasa suma afe­rentă consumului de energie e­­lectrică. Toate bune pînă aici, gazda casei arătîndu-se bucuroa­să că nu trebuie să facă un drum pînă la amintita întreprindere. Insă bucuria îi dispare repede a­­tunci cînd aude cît are de plătit: 498 lei. Nedumerire, firească ne­dumerire, susţinută cu argumen­ta şi contraargumente. „Nu-i ni­mic, data viitoare plătiţi 170 de lei şi ceva“ — zice lucrătoarea de la I.R.E.. „Adică, cum, de unde ştiţi dumneavoastră cîtă e­­nergie electrică voi consuma?“ — „sare“ în ... replică gazda. Soco­­telile rămîn neîncheiate. Soţia lui M.S. se prezintă la sectorul abonaţi. Se recalculează. De la 498 lei se ajunge la 197,50 lei. Nu lipsesc scuzele. „Ştiţi, a gre­şit calculatorul electronic“. As­­ta-i formidabilă ! O SUGESTIE Multe faţade ale clădirilor din centrul municipiului Tîrgu-Mureş au fost refăcute, înfăţişîndu-se privirii în culori pastelate. Mă­sura reînnoirii este mai mult de­cit salutară, ea impunîndu-se cu respect în conştiinţa oricărui om cu dezvoltat simţ al esteticului. Alte faţade sînt în lucru. Iată, de pildă, „obrazul“ clădirii ce a­­dăposteşte şi magazinul „Plafar", este acum orange. Încă schela n-a fost demontată şi pînă ce mai stă în „picioare“ n-ar fi rău dacă scocul ar fi curăţat de iarba crescută în el. Ar fi păcat să se prelingă apa de ploaie pe pere­tele proaspăt vopsit. Aceasta este sugestia adresată meşterilor de la cooperativa „Constructorul“. STRICT AUTENTICA Noapte caldă de vară, cu lună plină. Liniştea îi stăpîna nopţii. Oamenii îs purtaţi pe tărîmuri de vise. Ici-colo cite o lumină răzbate prin geam. Deodată li­niştea este „­spartă“ de zgomote. Un chefliu „uitat“ pe drumuri batea zdravăn în uşa dispensaru­lui medical din strada Braşovu­lui nr. 4, Tîrgu-Mureş. Dăi şi dăi. O, cîtă incrîncenare pe bietul de el. Sculaţi din somn, oamenii îl întreabă: „Ce faci acolo, omu­le ? Ce vrei ?“. Privire abia mi­jită de sub pleoape. O întoarcere scurtă şi dojenitoare. „Cum ce fac şi ce vreau. Am plătit ho­telul şi nu vor să-mi deschidă. E bine ?“ „Nu e bine. Nu vezi că ai încurcat borcanele“ — i se răspunde. De văzut, sigur n-a vă­zut. împleticindu-se, chefliul a luat-o din loc, numai el știe un­de, bolborosind. Poate își făcea autocritica. CONSFĂTUIRE MEDICALA Zilele trecute, la Luduş, s-au desfăşurat lucrările unei consfă­tuiri medicale cu tema „Aportul cadrelor medii sanitare în urgen­ţe medico-chirurgicale“. Manifes­tarea se înscrie în cadrul celor dedicate Congresului al XlII-lea al partidului. Au participat re­prezentanţi ai U.S.S.M. — Filiala Mureş, medici specialişti şi cadre medii sanitare din judeţ şi din oraşul gazdă. Dintre temele abordate au re­ţinut atenţia, cu deosebire, cele cuprinse în comunicările: „Atitu­dinea cadrelor medii faţă de o­­mul grav bolnav"1 — de Aurelia Tudor, de la Clinica de chirurgie nr. 1 Tîrgu-Mureş; „Contribuţia personalului mediu în acordarea primului ajutor — situaţia ur­genţelor medico-chirurgicale în 1982—1983“ — Kobotnicz Marga­reta, de la Spitalul orăşenesc Reghin; „Rolul cadrelor medii în asistenţa de urgenţă a traumati­zaţilor“ — de Ioana Opreanu şi Ana Şuta, de la Spitalul orăşe­nesc Luduş; „Rehidratarea hidro­­electrolitică şi acido-bazică a su­garului“ — de Matilda Paratei, de la Spitalul orăşenesc Luduş. Interesante puncte de vedere au adus în discuţie şi ceilalţi participanţi, fiind prezentate un număr de 17 comunicări. Lucrările consfătuirii au con­stituit un valoros schimb de ex­perienţă, de deplină angajare a tuturor cadrelor medicale pentru înfăptuirea politicii sanitare a partidului şi statului nostru. CRISTINA PIPER corespondent DE ICI, DE COLO • Opinăm pentru întocmirea notelor de plată şi celor care prînzesc la restaurantul „Mure­şul“ din Luduş, ca şi pentru în­tocmirea listei de meniuri. E doar unitate de categoria I. Os­pătară care ne-a servit în ziua de 9 septembrie a.c. să nu fi ştiut ce „inventar“ trebuie să posede în exerciţiul funcţiunii ? • Dialog în doi: „Află că i-am fentat pe cei de la C.F.R.“ „Nu zău, cum i-ai fentat ?“ „Mi-am luat bilet dus-întors pînă la Tuşnad“. „Şi ?“ „I-am păcălit. Nu m-am întors cu ei“. Ne­cre­dibilă • Prin unele unităţi co­merciale tîrgumureşene poţi ci­ti: „Nu avem Carpaţi fără“ sau „Nu avem Carpaţi fără filtru“ Un soi de „reclamă“ comercială fără justificare şi pornită dintr-o dulce comoditate. Rubrică realizată de DORIN BORDA CALENDAR Joi 1 NOIEMBRIE Soarele răsare la ora 6,52; apune la ora 17,05. Zile trecute 306; zile răma­se 60. • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Algeriene Democratice şi Populare. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Cobra se întoarce. Unirea: Secretul lui Bachus. Progresul: Legenda călăreţului sin­guratic. Select: Titanic vals. Tinere­tului: Vocea cutremurătoare a vieţii. Planice. Flacăra: Detaşament cu misiu­ne specială. SIGHIŞOARA — Lumina: Febra aurului. REGHIN — Patria: Astă-seară dansăm în familie. TÎR­­NAVENI — Melodia: Prea cald pen­tru luna mai. LUDUȘ — Flacăra: în­toarcerea Vlașinilor. SOVATA _L Doi­na: Salutări cordiale de pe Terra. Muncitoresc: Ulzana, căpetenia apași­lor. S­ARMAS­U — Popular: Incredi­bilele aventuri ale unor italieni în Rusia. IERNUT — Lumina: Acţiunea Zuzuc. FÎNTÎNELE — Patria: Aven­turile lui Babuşcă. MIERCUREA NI­RAJULUI — Nirajul. Am fost vecini. TELEVIZIUNE 15.00 — Telex. 15.05 — Omul și să­nătatea. 15.20 — Algeria. Documentar. 15.35 — Studioul tineretului. 20.00 — Telejurnal (d.c.). 20.20 — Ţara În­treacă întimpină Congresul al XIII- lea al Partidului Comunist Român. 20.35 — Cu vise noi înnobilăm urcuşul. Poem muzical-literar. 21.00 — Şan­tierul, înaltă şcoală a muncii şi edu­caţiei revoluţionare. 21.20 — Film se­rial pentru tineret. Eroii nu au vîr­stă 22.00 — Revista literar-artis­tică TV *22.20 — Telejurnal (p.c.). RADIO TÎRGU-MUREŞ In limba română. 6.00—7.00 — Ară­turile adinei de toamnă, pe toa­te suprafeţele planificate — raid. 18.00—20.00 — Unitatea şi frăţia, temelii ale realităţii româneşti : Roadele muncii înfrăţite — radiore­­portaj din Covasna. Pe undele tine­reţii , în întîmpinarea Congresului al XIi-lea al partidului uteciştii rapor­tează fante exemplare — panoramic Interj­udeţean. La înălţimea acestui timp eroic, mureşeni pe şantierele naţionale ale tineretului — reportaj: Discoteca pentru tineret. PRONOEXPRES La tragerea din 31 octombrie a.c. au fost extrase numerele: Extragerea I — 2, 33, 16, 39, 8, 30 Extragerea a II-a — 10 4, 44, 45, 36, 3 Fond de cîștiguri: 919.814 lei, din care 71.099 lei report la ca­tegoria I. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă, la Tîrgu-Mureş s-au înregistrat 6 grade, iar la ora 14 au fost 11 grade. Timpul probabil. Vremea va fi în general frumoasă şi în încăl­zire uşoară. Cerul va fi variabil, mai mul senin noaptea şi dimi­neaţa. Vîntul va sufla slab. Tem­peraturile minime vor fi cuprin­se între 3 şi 5 grade, iar maxi­mele între 14 şi 16 grade. Noap­tea şi dimineaţa frecvent se va produce ceaţă. INSTANTANEE E vremea... teascurilor , Foto: IOSIF TRI­F

Next