Steaua Roşie, iulie 1985 (Anul 36, nr. 154-179)

1985-07-02 / nr. 154

Stadionul orăşenesc a cunos­cut atmosfera festivă, ca­racteristică evenimentelor de im­portanţă majoră în viaţa oraşu­lui: peste 4.000 de oameni ai muncii, lucrători ,pe platformele industriale, în unităţile agricole, în instituţii, tineri şi vîrstnici, şi-au dat întîlnire într-o mare adunare consacrată dezarmării şi păcii în care şi-au exprimat totala şi profunda adeziune la recentele iniţiative de pace ale României, ale preşedintelui ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ei au reînnoit hotărîrea de a face totul pentru ca această aşezare transilvană, alături de toate aşe­zările patriei, să cunoască o dez­voltare impetuoasă pe mai de­parte, au reînnoit speranţa că toţi factorii de decizie politică, toate forţele iubitoare de pace vor determina un curs real în viaţa internaţională, spre destin­dere şi pace. Despre semnificaţia acestui nou demers al României pentru colaborare liberă, pentru salv­gardarea bunului cel mai de preţ al omenirii — pacea, a vor­bit tovarăşul Gheorghe Sărăcuţ, secretarul Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului Lu­duş. „In numele tuturor comu­niştilor, al locuitorilor oraşului, ne exprimăm totala adeziune la Chemarea şi Apelul FDUS. Vrem să trăim şi să muncim într-o lu­me neameninţată de spectrul u­­cigaş al războiului, de umbra distrugătoare a bombelor în sta­re să spulbere în cîteva clipe tot ce a creat civilizaţia umană. Să se pună capăt aşa-zisului „război al stelelor!“. Vrem un Pămînt şi un Cosmos curat, pe care să le folosim în scopul îmbunătăţirii vieţii oamenilor. Vrem să trăim în condiţii de pace, de linişte, de fericire, vrem un viitor luminos pentru copiii noştri, pentru ge­neraţiile care ne vor urma. A­­vem nevoie de pace ca să ne pu­tem vedea de treburile noastre dedicate societăţii socialiste, pros­perităţii patriei. Iar pentru a­­ceastă pace vom şti să luptăm cu acea putere cu care ştim din­­totdeauna să ne apărăm glia şi viaţa“. Cuvîntul copiilor pentru o lume liberă, în care războiul să fie exclus pentru totdeauna, a fost rostit de pioniera Corina Uţiu, de la Şcoala generală nr. 1: „De ce vreţi să moară mame şi copii / cînd viaţa-n noi abia a-nmugurit / Că fără mame şi fără copii / ce rost ar avea acest Pămînt? Avem mare încredere în voi, oameni mari, avem în­credere în preşedintele ţării noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care ne veghează sta­tornic copilăria fericită şi credem că zîmbetele noastre nu se vor transforma în ţipete de groază! Oameni buni! Oameni mari! Noi, copiii,­ avem nevoie de pace, de lumină, de dragoste!“ Cuvinte care au dat expre­sie dorinţei de pace, dorinţei de a trăi şi munci într-o lume fără arme, au mai rostit tovarăşii Ioan Hasasiu, preşedintele Con­siliului orăşenesc al sindicatelor, Marcel Rusu, secretar al comite­tului U.T.C. de la Fabrica de anvelope, Dancu Frederica, din partea Comitetului orăşenesc al femeilor şi Tot Susana, preşedin­ta Comitetului orăşenesc al O.D.U.S. In încheierea adunării, cei prezenţi, în numele tuturor lo­cuitorilor acestei frumoase aşe­zări transilvane, au adoptat o telegramă adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune printre altele: „Fericiţi că aparţinem acestui minunat popor de la Dunăre şi Carpaţi, care are în persoana dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, un conducă­tor brav, înţelept şi curajos, vă asigurăm că vom lupta cu toată fermitatea, alături de întregul nostru popor, de toate forţele iubitoare de pace din întreaga lume, împotriva rachetelor nu­cleare, a armelor de nimicire în masă, pentru trecerea la demili­tarizarea Europei, a lumii, a Cos­mosului. Hotărîţi să încheiem actualul cincinal cu o sută de zile mai devreme şi să dăm ţării­ o producţie suplimentară de 390 milioane lei, vă asigurăm, încă o dată, că sîntem gata, oricînd, să apărăm cuceririle noastre re­voluţionare, să apărăm, cu pro­pria noastră viaţă, pacea şi feri­cirea patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România“. MARIA RUSU DESTIHNIRE $I COOPERARE, CU RACHETE NUCLEARE! Luduş: Vrem să trăim in pace cu toate popoarele lumii! Obiective prioritare (Urmare din pag. I) rilor de decizie şi execuţie, a or­ganizaţiei de partid şi consiliului oamenilor muncii. De asemenea, se­ impun măsuri hotărîte, în spiritul indicaţiilor date de to­varăşul Nicolae Ceauşescu în cu­­vîntarea rostită la marele forum al democraţiei muncitoreşti, re­voluţionare, în sensul încadrării în normele de consum de materii prime şi de materiale, în cheltu­ielile la 1.000 lei producţie mar­fă, la care rezultatele înscrise în bilanţul primului semestru sunt sub prevederile planului. Cu toa­te că la cheltuielile totale, com­parativ cu prima jumătate a a­­nului trecut, s-a înregistrat o re­ducere de 28 lei, e prea puţin fa­ţă de nivelul stabilit pentru a­­cest an care este de 100 de lei. Desigur, nu e uşor să înfăptu­­ieşti o astfel de sarcină, însă de­ci avem în vedere că numai ast­fel se poate atinge nivelul de e­­ficiență propus, de care la urma urmei depind creșterea bunăstă­rii noastre, asigurarea venituri­lor prevăzute de documentele Congresului al XIII-lea al par­tidului. A crescut producţia agricola (Urmare din pag. I) îmi face o deosebită plăcere să amintesc faptul că, în urma vizi­tei de lucru a stimatului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei acade­mician doctor inginer Elena Ceauşescu, făcută în judeţul şi unitatea noastră în septembrie 1983, a preţioaselor sfaturi şi în­drumări date, cooperativa noas­tră agricolă a obţinut în 1984 o producţie record de 10.300 kg porumb boabe la ha, iar pentru producţia de 61.100 kg sfeclă de zahăr pe 200 ha, în întrecerea socialistă a ocupat locul întîi pe ţară. Obţinînd producţii din ce în ce mai bune, era şi firesc să sporească şi contribuţia noastră la fondul centralizat al statului. Astfel, în 1984 noi am livrat la fondul de stat peste 1.320 tone de grîu, 1.469 tone porumb boa­be şi altele, ceea ce a însemnat o creştere a livrărilor de 10 ori fa­ţă de 1965. Paralel cu sporirea producţiei vegetale a fost modernizat şi sec­torul zootehnic, a sporit mult a­­verea obştească. Dispunem de 10 autocamioane, 50 de atelaje, 2 tftoane şi altele. In prezent, în adăposturile moderne ale unită­ţii avem 930 bovine, din care 315 vaci, de la care preliminăm să realizăm la sfîrşitul anului o producţie de 2.800 litri lapte pe vacă furajată. După cum este şi firesc, oda­tă cu dezvoltarea cooperativei a­­gricole şi cu sporirea producţii­lor a crescut şi bunăstarea coope­ratorilor. Peste 300 de săuleni şi-au făcut case noi, multe din ele cu etaj. Mai bine de 350 lo­cuitori ai comunei dispun de ra­dio şi televizor, peste 200 au te­lefon la domiciliu. Avem 700 a­­bonamente la presa centrală și locală. In comună sunt 40 auto­turisme. De asemenea, în cei 20 de ani de la Congresul al IX-lea, datorită politicii partidului şi sta­tului nostru de modernizare şi a localităţilor rurale, au fost ridi­cate edificii noi, moderne, prin­tre care: magazinul mixt, oficiul poştal, dispensarul uman şi ve­terinar, brutăria, un bloc cu 8 apartamente şi spaţii comerciale care, alături de casele frumoase ale cooperatorilor, ale tuturor lo­cuitorilor, dau o nouă înfățișare acestei așezări. ) Premieră estivală la Institutul de teatru Spectacolul de divertisment „Amalgam“ Mîine, miercuri, la ora 18, studenţii secţiei române a In­stitutului de teatru „Szent­­györgyi István“, clasele con­duse de prof. univ. Călin Flo­rian şi conf. univ. Adriana Piteşteanu, vor prezenta în premieră spectacolul de di­vertisment „Amalgam“. Cu o inepuizabilă vervă şi o bogată fantezie, trei fete (Rodica Ba­­ghiu, Mihaela Murgu, Vasilica Stamatin) şi patru băieţi (Do­rin Andone, Bogdan Caragea, Niculae Cristache, Tom­i Cris­­tin) interpretează momente comice semnate de umorişti celebri (precum Tudor Muşa­tescu, George Ranetti, Dumi­tru Solomon, Marin Sorescu, Romulus Vulpescu, Shakes­peare şi alţii), cîntă cu har melodii populare şi de muzică uşoară (dintre com­pozitori să-i amintim pe Elly Roman, Horia Moculescu, Leo­nard Bernstein, dar să men­ţionăm şi faptul că unele cîn­­tece sunt compoziţii proprii a­­le lui Bogdan Caragea şi Do­rin Andone), dansează cu gra­ţie şi dezinvoltură (coregrafia: Tom­i Cristin). In regia Adria­nei Piteşteanu şi în scenogra­fia semnată de Judit Papp, sub îndrumarea muzicală a Clarei Alecsandrescu (la pian Eusebiu Apostolache), ei au realizat un spectacol cu ade­vărat tineresc, de o debordan­tă veselie, prin care demon­strează calităţi artistice mul­tiple, pasiune şi profesiona­lism, precum şi o cuceritoare poftă de joc şi de joacă, toa­te acestea făcînd ca „Amal­gamul“ lor să fie un specta­col cu adevărat încântător. El va fi repetat vineri, 5 iulie, tot la ora 18, urmînd a fi reluat apoi în toamnă, du­pă întoarcerea interpreţilor lui din binemeritata vacanţă de vară. * STEAUA ROȘIE PAGINA 3 ---------------VIAŢA DE PARTID ---------------­Punerea în valoare a potenţialului creativ al colectivului Prin acţiunile şi iniţiativele întreprinse, comitetul de partid de la I.R.A. Tîrgu-Mureş a de­terminat în anul acesta o mai largă şi eficientă mobilizare a capacităţii creatoare a întregului personal muncitor pentru pune­rea în valoare a potenţialului de producţie de care dispune între­prinderea. Permanent, preocupă­rile organizaţiilor de partid din secţii şi ateliere au fost şi sunt îndrumate cu precădere în di­recţia creşterii contribuţiei co­muniştilor la amplificarea efortu­lui întregului colectiv la recupe­rarea şi realizarea integrală a sarcinilor de producţie, sporirea mai accentuată a productivităţii muncii, ridicarea nivelului teh­nic şi calitativ al produselor, a­­similarea de noi produse şi teh­nologii, reducerea necontenită a consumului de materii prime, materiale, energie electrică şi combustibil. Dispunînd de un puternic po­tenţial tehnic şi organizatoric a­­tît în cadrul unor servicii func­ţionale, cît şi în secţii şi atelie­re, comitetul de partid, împreu­nă cu consiliul oamenilor muncii au întreprins mai multe dezba­teri comune în organizaţiile de partid şi sindicate, cu specialiştii din întreprindere pe probleme cum ar fi: lărgirea şi diversifi­carea procesului de recuperare şi recondiţionare a unor piese şi repere necesare reparării auto­buzelor şi camioanelor, perfec­ţionării fluxurilor şi tehnologiilor pentru fabricarea de containere de diferite capacităţi, conceperea şi aplicarea de tehnologii pentru turnarea unor piese din cupru etc. In acest sens, din iniţiativa unor comunişti şi a unor orga­nizaţii de bază s-au format co­lective din muncitori cu înaltă calificare, din maiştri, tehni­cieni şi ingineri care şi-au pus în valoare ideile şi experienţa în privinţa folosirii mai intense a capacităţilor de producţie, ex­tinderea mecanizării şi automa­tizării unor operaţii şi faze de lucru, completarea liniilor teh­nologice, mai ales în secţia pen­tru containere, cu noi maşini şi dispozitive de înalt randament, concepute şi realizate chiar în cadrul şi de către unele formaţii de lucru. In sectorul de reparat, montat şi rodat motoarele „Ra­­ba“, din iniţiativa unor comu­nişti s-a trecut la recondiţiona­­rea cuzineţilor. In acelaşi timp s-a propus ca de la o uzină din Braşov să se aducă cuzineţii în stare bună iar prelucrarea lor se face acum în secţia de profil din întreprindere. Lipsa laminatelor din cupru pentru rotoarele elec­tromotoarelor de la Saviem a de­terminat nu odată încetinirea rit­mului de lucru în procesul de re­paraţii ale autovehiculelor. Cîţiva comunişti din secţia a IlI-a au conceput şi realizat un laminor a­­le cărui caracteristici tehnice co­respund întru totul necesităţilor producţiei de laminate din cu­pru. Experienţa din anul trecut în privinţa fabricării de containere a trebuit extinsă nu atît prin a­­similarea de noi tipuri din acest produs, ci, mai cu seamă, în pri­vinţa perfecţionării fluxurilor de fabricaţie şi a unor tehnologii. Tocmai de aceea, comitetul de partid a supus dezbaterii proble­matica perfecţionării producţiei şi a muncii, a introducerii de noi tehnologii în secţia containe­re nu numai în organizaţia de partid de aici, ci, în aceeaşi mă­sură, şi în organizaţiile de bază din secţiile S.D.V., întreţinere, prelucrări mecanice şi din altele. In felul acesta s-au avansat mul­te propuneri din partea munci­torilor, maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor privind perfecţio­narea şi introducerea de noi teh­nologii în secţia containere. Şi în cazul acesta s-a acţionat din iniţiativa unor comunişti, care conduc formaţii de lucru. Aseme­nea formaţii, cum sunt cele con­duse de Vasile Bartha, Teodor Ciula şi altele, cu sprijinul efec­tiv al unor maiştri şi ingineri, au realizat o mare diversitate de dispozitive, gabarite, aparate şi maşini automate de sudură. Re­marcabile prin complexitatea şi calitatea lor sunt şi instalaţiile din boxele pentru vopsit contai­nere, concepute şi realizate de formaţii de lucru de la secţiile S.D.V. şi întreţinere. S-ar putea da şi alte exemple care să ateste modul în care or­ganele de conducere colectivă de la I.R.A., comuniştii, prin exem­plele lor de muncă, reuşesc să pună în valoare potenţialul teh­nic şi de creaţie de care dispune întregul colectiv. In stilul de muncă al comitetului de partid s-a încetăţenit modalitatea ca fiecare cadru de conducere să fie receptiv şi să informeze prompt atunci cînd se fac pro­puneri în privinţa introducerii progresului tehnic, ceea ce per­mite găsirea unor soluţii pentru rezolvarea optimă a unor proble­me cu care se confruntă oamenii muncii din secţii şi ateliere în­tr-o perioadă sau alta. Acţionînd sub semnul angajă­rii totale a forţelor proprii, or­ganizaţiile de partid de la I.R.A. reuşesc să antreneze şi să im­plice întregul personal muncitor în soluţionarea operativă, compe­tentă, cu ridicată eficienţă a pro­blemelor care să asigure îndepli­nirea sarcinilor de plan la nive­lul anului 1985. C. CROITORU Sărbătorirea Zilei învăţătorului (Urmare din pag I­­vilizaţie în formarea şi dezvol­tarea multilaterală a personalită­ţii umane în condiţiile progresu­lui general material şi spiritual al întregii vieţi a României so­cialiste, progres remarcabil, po­sibil datorită condiţiilor deosebi­te de muncă şi viaţă asigurate tuturor categoriilor de cetăţeni de partidul şi statul nostru, a­­tenţiei şi grijii permanente ma­nifestate pentru învăţămîntul românesc de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele României so­cialiste. In continuare, tovarăşul Ioan Ungur a transmis tuturor cadrelor didactice din judeţul Mu­reş calde felicitări din partea Comitetului judeţean de partid, dorindu-le sănătate, putere de muncă şi noi împliniri în nobila misiune încredinţată de partid. Au luat apoi cuvîntul tovarăşul Ştefan Benţa, din partea Consi­liului judeţean al educaţiei şi în­­văţămîntului, Maria Sînpetrean, secretar de partid la Şcoala ge­nerală nr. 1 din Tîrgu-Mureş, Lucreţia Puşcaş, director adjunct la Grupul şcolar Electromureş, Doina Bancu, profesoară la Li­ceul „Al. Papiu Ilarian“, Soo Dio­nisie, director al Liceului indus­trial de chimie, Ecaterina Comi­şel, inspector general în Minis­terul Educaţiei şi Invăţămîntu­­lui. A fost prezentată apoi lista celor 64 de educatoare, învăţă­tori şi profesori care au fost declaraţi, în acest an şcolar, e­­videnţiaţi în muncă. Cuvinte fru­moase de mulţumire şi felicitare au fost transmise, prin interme­diul cuvîntului tovarăşului Ioan Matepiuc, directorul Casei per­sonalului didactic, celor 88 de cadre didactice care au ieşit la pensie în acest an. A urmat un impresionant ceremonial pionie­resc în cadrul căruia cadrele di­dactice din judeţul Mureş au pri­mit salutul Organizaţiei pionie­rilor şi şoimilor patriei. La încheierea primei părţi a manifestării, cei prezenţi au a­­doptat textul unei telegrame a­­dresate Comitetului Central al P.C.R., personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al partidului. In finalul adunării festive, şoimi ai patriei, pionieri şi ca­dre didactice au prezentat un deosebit de re­uşit şi emoţionant program cultural-artistic.

Next