Steaua Roşie, iulie 1985 (Anul 36, nr. 154-179)
1985-07-02 / nr. 154
Stadionul orăşenesc a cunoscut atmosfera festivă, caracteristică evenimentelor de importanţă majoră în viaţa oraşului: peste 4.000 de oameni ai muncii, lucrători ,pe platformele industriale, în unităţile agricole, în instituţii, tineri şi vîrstnici, şi-au dat întîlnire într-o mare adunare consacrată dezarmării şi păcii în care şi-au exprimat totala şi profunda adeziune la recentele iniţiative de pace ale României, ale preşedintelui ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ei au reînnoit hotărîrea de a face totul pentru ca această aşezare transilvană, alături de toate aşezările patriei, să cunoască o dezvoltare impetuoasă pe mai departe, au reînnoit speranţa că toţi factorii de decizie politică, toate forţele iubitoare de pace vor determina un curs real în viaţa internaţională, spre destindere şi pace. Despre semnificaţia acestui nou demers al României pentru colaborare liberă, pentru salvgardarea bunului cel mai de preţ al omenirii — pacea, a vorbit tovarăşul Gheorghe Sărăcuţ, secretarul Comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului Luduş. „In numele tuturor comuniştilor, al locuitorilor oraşului, ne exprimăm totala adeziune la Chemarea şi Apelul FDUS. Vrem să trăim şi să muncim într-o lume neameninţată de spectrul ucigaş al războiului, de umbra distrugătoare a bombelor în stare să spulbere în cîteva clipe tot ce a creat civilizaţia umană. Să se pună capăt aşa-zisului „război al stelelor!“. Vrem un Pămînt şi un Cosmos curat, pe care să le folosim în scopul îmbunătăţirii vieţii oamenilor. Vrem să trăim în condiţii de pace, de linişte, de fericire, vrem un viitor luminos pentru copiii noştri, pentru generaţiile care ne vor urma. Avem nevoie de pace ca să ne putem vedea de treburile noastre dedicate societăţii socialiste, prosperităţii patriei. Iar pentru această pace vom şti să luptăm cu acea putere cu care ştim dintotdeauna să ne apărăm glia şi viaţa“. Cuvîntul copiilor pentru o lume liberă, în care războiul să fie exclus pentru totdeauna, a fost rostit de pioniera Corina Uţiu, de la Şcoala generală nr. 1: „De ce vreţi să moară mame şi copii / cînd viaţa-n noi abia a-nmugurit / Că fără mame şi fără copii / ce rost ar avea acest Pămînt? Avem mare încredere în voi, oameni mari, avem încredere în preşedintele ţării noastre, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care ne veghează statornic copilăria fericită şi credem că zîmbetele noastre nu se vor transforma în ţipete de groază! Oameni buni! Oameni mari! Noi, copiii, avem nevoie de pace, de lumină, de dragoste!“ Cuvinte care au dat expresie dorinţei de pace, dorinţei de a trăi şi munci într-o lume fără arme, au mai rostit tovarăşii Ioan Hasasiu, preşedintele Consiliului orăşenesc al sindicatelor, Marcel Rusu, secretar al comitetului U.T.C. de la Fabrica de anvelope, Dancu Frederica, din partea Comitetului orăşenesc al femeilor şi Tot Susana, preşedinta Comitetului orăşenesc al O.D.U.S. In încheierea adunării, cei prezenţi, în numele tuturor locuitorilor acestei frumoase aşezări transilvane, au adoptat o telegramă adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune printre altele: „Fericiţi că aparţinem acestui minunat popor de la Dunăre şi Carpaţi, care are în persoana dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, un conducător brav, înţelept şi curajos, vă asigurăm că vom lupta cu toată fermitatea, alături de întregul nostru popor, de toate forţele iubitoare de pace din întreaga lume, împotriva rachetelor nucleare, a armelor de nimicire în masă, pentru trecerea la demilitarizarea Europei, a lumii, a Cosmosului. Hotărîţi să încheiem actualul cincinal cu o sută de zile mai devreme şi să dăm ţării o producţie suplimentară de 390 milioane lei, vă asigurăm, încă o dată, că sîntem gata, oricînd, să apărăm cuceririle noastre revoluţionare, să apărăm, cu propria noastră viaţă, pacea şi fericirea patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România“. MARIA RUSU DESTIHNIRE $I COOPERARE, CU RACHETE NUCLEARE! Luduş: Vrem să trăim in pace cu toate popoarele lumii! Obiective prioritare (Urmare din pag. I) rilor de decizie şi execuţie, a organizaţiei de partid şi consiliului oamenilor muncii. De asemenea, se impun măsuri hotărîte, în spiritul indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la marele forum al democraţiei muncitoreşti, revoluţionare, în sensul încadrării în normele de consum de materii prime şi de materiale, în cheltuielile la 1.000 lei producţie marfă, la care rezultatele înscrise în bilanţul primului semestru sunt sub prevederile planului. Cu toate că la cheltuielile totale, comparativ cu prima jumătate a anului trecut, s-a înregistrat o reducere de 28 lei, e prea puţin faţă de nivelul stabilit pentru acest an care este de 100 de lei. Desigur, nu e uşor să înfăptuieşti o astfel de sarcină, însă deci avem în vedere că numai astfel se poate atinge nivelul de eficiență propus, de care la urma urmei depind creșterea bunăstării noastre, asigurarea veniturilor prevăzute de documentele Congresului al XIII-lea al partidului. A crescut producţia agricola (Urmare din pag. I) îmi face o deosebită plăcere să amintesc faptul că, în urma vizitei de lucru a stimatului nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, făcută în judeţul şi unitatea noastră în septembrie 1983, a preţioaselor sfaturi şi îndrumări date, cooperativa noastră agricolă a obţinut în 1984 o producţie record de 10.300 kg porumb boabe la ha, iar pentru producţia de 61.100 kg sfeclă de zahăr pe 200 ha, în întrecerea socialistă a ocupat locul întîi pe ţară. Obţinînd producţii din ce în ce mai bune, era şi firesc să sporească şi contribuţia noastră la fondul centralizat al statului. Astfel, în 1984 noi am livrat la fondul de stat peste 1.320 tone de grîu, 1.469 tone porumb boabe şi altele, ceea ce a însemnat o creştere a livrărilor de 10 ori faţă de 1965. Paralel cu sporirea producţiei vegetale a fost modernizat şi sectorul zootehnic, a sporit mult averea obştească. Dispunem de 10 autocamioane, 50 de atelaje, 2 tftoane şi altele. In prezent, în adăposturile moderne ale unităţii avem 930 bovine, din care 315 vaci, de la care preliminăm să realizăm la sfîrşitul anului o producţie de 2.800 litri lapte pe vacă furajată. După cum este şi firesc, odată cu dezvoltarea cooperativei agricole şi cu sporirea producţiilor a crescut şi bunăstarea cooperatorilor. Peste 300 de săuleni şi-au făcut case noi, multe din ele cu etaj. Mai bine de 350 locuitori ai comunei dispun de radio şi televizor, peste 200 au telefon la domiciliu. Avem 700 abonamente la presa centrală și locală. In comună sunt 40 autoturisme. De asemenea, în cei 20 de ani de la Congresul al IX-lea, datorită politicii partidului şi statului nostru de modernizare şi a localităţilor rurale, au fost ridicate edificii noi, moderne, printre care: magazinul mixt, oficiul poştal, dispensarul uman şi veterinar, brutăria, un bloc cu 8 apartamente şi spaţii comerciale care, alături de casele frumoase ale cooperatorilor, ale tuturor locuitorilor, dau o nouă înfățișare acestei așezări. ) Premieră estivală la Institutul de teatru Spectacolul de divertisment „Amalgam“ Mîine, miercuri, la ora 18, studenţii secţiei române a Institutului de teatru „Szentgyörgyi István“, clasele conduse de prof. univ. Călin Florian şi conf. univ. Adriana Piteşteanu, vor prezenta în premieră spectacolul de divertisment „Amalgam“. Cu o inepuizabilă vervă şi o bogată fantezie, trei fete (Rodica Baghiu, Mihaela Murgu, Vasilica Stamatin) şi patru băieţi (Dorin Andone, Bogdan Caragea, Niculae Cristache, Tomi Cristin) interpretează momente comice semnate de umorişti celebri (precum Tudor Muşatescu, George Ranetti, Dumitru Solomon, Marin Sorescu, Romulus Vulpescu, Shakespeare şi alţii), cîntă cu har melodii populare şi de muzică uşoară (dintre compozitori să-i amintim pe Elly Roman, Horia Moculescu, Leonard Bernstein, dar să menţionăm şi faptul că unele cîntece sunt compoziţii proprii ale lui Bogdan Caragea şi Dorin Andone), dansează cu graţie şi dezinvoltură (coregrafia: Tomi Cristin). In regia Adrianei Piteşteanu şi în scenografia semnată de Judit Papp, sub îndrumarea muzicală a Clarei Alecsandrescu (la pian Eusebiu Apostolache), ei au realizat un spectacol cu adevărat tineresc, de o debordantă veselie, prin care demonstrează calităţi artistice multiple, pasiune şi profesionalism, precum şi o cuceritoare poftă de joc şi de joacă, toate acestea făcînd ca „Amalgamul“ lor să fie un spectacol cu adevărat încântător. El va fi repetat vineri, 5 iulie, tot la ora 18, urmînd a fi reluat apoi în toamnă, după întoarcerea interpreţilor lui din binemeritata vacanţă de vară. * STEAUA ROȘIE PAGINA 3 ---------------VIAŢA DE PARTID ---------------Punerea în valoare a potenţialului creativ al colectivului Prin acţiunile şi iniţiativele întreprinse, comitetul de partid de la I.R.A. Tîrgu-Mureş a determinat în anul acesta o mai largă şi eficientă mobilizare a capacităţii creatoare a întregului personal muncitor pentru punerea în valoare a potenţialului de producţie de care dispune întreprinderea. Permanent, preocupările organizaţiilor de partid din secţii şi ateliere au fost şi sunt îndrumate cu precădere în direcţia creşterii contribuţiei comuniştilor la amplificarea efortului întregului colectiv la recuperarea şi realizarea integrală a sarcinilor de producţie, sporirea mai accentuată a productivităţii muncii, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, asimilarea de noi produse şi tehnologii, reducerea necontenită a consumului de materii prime, materiale, energie electrică şi combustibil. Dispunînd de un puternic potenţial tehnic şi organizatoric atît în cadrul unor servicii funcţionale, cît şi în secţii şi ateliere, comitetul de partid, împreună cu consiliul oamenilor muncii au întreprins mai multe dezbateri comune în organizaţiile de partid şi sindicate, cu specialiştii din întreprindere pe probleme cum ar fi: lărgirea şi diversificarea procesului de recuperare şi recondiţionare a unor piese şi repere necesare reparării autobuzelor şi camioanelor, perfecţionării fluxurilor şi tehnologiilor pentru fabricarea de containere de diferite capacităţi, conceperea şi aplicarea de tehnologii pentru turnarea unor piese din cupru etc. In acest sens, din iniţiativa unor comunişti şi a unor organizaţii de bază s-au format colective din muncitori cu înaltă calificare, din maiştri, tehnicieni şi ingineri care şi-au pus în valoare ideile şi experienţa în privinţa folosirii mai intense a capacităţilor de producţie, extinderea mecanizării şi automatizării unor operaţii şi faze de lucru, completarea liniilor tehnologice, mai ales în secţia pentru containere, cu noi maşini şi dispozitive de înalt randament, concepute şi realizate chiar în cadrul şi de către unele formaţii de lucru. In sectorul de reparat, montat şi rodat motoarele „Raba“, din iniţiativa unor comunişti s-a trecut la recondiţionarea cuzineţilor. In acelaşi timp s-a propus ca de la o uzină din Braşov să se aducă cuzineţii în stare bună iar prelucrarea lor se face acum în secţia de profil din întreprindere. Lipsa laminatelor din cupru pentru rotoarele electromotoarelor de la Saviem a determinat nu odată încetinirea ritmului de lucru în procesul de reparaţii ale autovehiculelor. Cîţiva comunişti din secţia a IlI-a au conceput şi realizat un laminor ale cărui caracteristici tehnice corespund întru totul necesităţilor producţiei de laminate din cupru. Experienţa din anul trecut în privinţa fabricării de containere a trebuit extinsă nu atît prin asimilarea de noi tipuri din acest produs, ci, mai cu seamă, în privinţa perfecţionării fluxurilor de fabricaţie şi a unor tehnologii. Tocmai de aceea, comitetul de partid a supus dezbaterii problematica perfecţionării producţiei şi a muncii, a introducerii de noi tehnologii în secţia containere nu numai în organizaţia de partid de aici, ci, în aceeaşi măsură, şi în organizaţiile de bază din secţiile S.D.V., întreţinere, prelucrări mecanice şi din altele. In felul acesta s-au avansat multe propuneri din partea muncitorilor, maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor privind perfecţionarea şi introducerea de noi tehnologii în secţia containere. Şi în cazul acesta s-a acţionat din iniţiativa unor comunişti, care conduc formaţii de lucru. Asemenea formaţii, cum sunt cele conduse de Vasile Bartha, Teodor Ciula şi altele, cu sprijinul efectiv al unor maiştri şi ingineri, au realizat o mare diversitate de dispozitive, gabarite, aparate şi maşini automate de sudură. Remarcabile prin complexitatea şi calitatea lor sunt şi instalaţiile din boxele pentru vopsit containere, concepute şi realizate de formaţii de lucru de la secţiile S.D.V. şi întreţinere. S-ar putea da şi alte exemple care să ateste modul în care organele de conducere colectivă de la I.R.A., comuniştii, prin exemplele lor de muncă, reuşesc să pună în valoare potenţialul tehnic şi de creaţie de care dispune întregul colectiv. In stilul de muncă al comitetului de partid s-a încetăţenit modalitatea ca fiecare cadru de conducere să fie receptiv şi să informeze prompt atunci cînd se fac propuneri în privinţa introducerii progresului tehnic, ceea ce permite găsirea unor soluţii pentru rezolvarea optimă a unor probleme cu care se confruntă oamenii muncii din secţii şi ateliere într-o perioadă sau alta. Acţionînd sub semnul angajării totale a forţelor proprii, organizaţiile de partid de la I.R.A. reuşesc să antreneze şi să implice întregul personal muncitor în soluţionarea operativă, competentă, cu ridicată eficienţă a problemelor care să asigure îndeplinirea sarcinilor de plan la nivelul anului 1985. C. CROITORU Sărbătorirea Zilei învăţătorului (Urmare din pag Ivilizaţie în formarea şi dezvoltarea multilaterală a personalităţii umane în condiţiile progresului general material şi spiritual al întregii vieţi a României socialiste, progres remarcabil, posibil datorită condiţiilor deosebite de muncă şi viaţă asigurate tuturor categoriilor de cetăţeni de partidul şi statul nostru, atenţiei şi grijii permanente manifestate pentru învăţămîntul românesc de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele României socialiste. In continuare, tovarăşul Ioan Ungur a transmis tuturor cadrelor didactice din judeţul Mureş calde felicitări din partea Comitetului judeţean de partid, dorindu-le sănătate, putere de muncă şi noi împliniri în nobila misiune încredinţată de partid. Au luat apoi cuvîntul tovarăşul Ştefan Benţa, din partea Consiliului judeţean al educaţiei şi învăţămîntului, Maria Sînpetrean, secretar de partid la Şcoala generală nr. 1 din Tîrgu-Mureş, Lucreţia Puşcaş, director adjunct la Grupul şcolar Electromureş, Doina Bancu, profesoară la Liceul „Al. Papiu Ilarian“, Soo Dionisie, director al Liceului industrial de chimie, Ecaterina Comişel, inspector general în Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului. A fost prezentată apoi lista celor 64 de educatoare, învăţători şi profesori care au fost declaraţi, în acest an şcolar, evidenţiaţi în muncă. Cuvinte frumoase de mulţumire şi felicitare au fost transmise, prin intermediul cuvîntului tovarăşului Ioan Matepiuc, directorul Casei personalului didactic, celor 88 de cadre didactice care au ieşit la pensie în acest an. A urmat un impresionant ceremonial pionieresc în cadrul căruia cadrele didactice din judeţul Mureş au primit salutul Organizaţiei pionierilor şi şoimilor patriei. La încheierea primei părţi a manifestării, cei prezenţi au adoptat textul unei telegrame adresate Comitetului Central al P.C.R., personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului. In finalul adunării festive, şoimi ai patriei, pionieri şi cadre didactice au prezentat un deosebit de reuşit şi emoţionant program cultural-artistic.