Steaua Roşie, decembrie 1985 (Anul 36, nr. 284-309)

1985-12-01 / nr. 284

RAGINA 2 STEAUA ROȘIE Pămîntul — cît mai judicios gospodărit! In acest an în centrul atenţiei Specialiştilor şi personalului muncitor de la OCOTA Mureş s-au aflat în permanenţă execu­tarea lucrărilor de cadastru fun­ciar cantitativ în intravilane şi în afara acestora, introducerea cadastrului calitativ, elaborarea proiectelor destinate punerii în producţia agricolă a noi terenuri şi ameliorarea celor slab produc­tive, realizarea dispoziţiilor pri­vind organizarea teritoriului şi asolamentelor pe ferme şi unităţi agricole, identificarea unor noi surse de terenuri pentru sporirea suprafeţelor agricole şi îndeosebi, arabile, executarea investiţiilor a­­locate judeţului nostru pentru ameliorarea fondului funciar şi nu în ultimă instanţă aplicarea şi respectarea cu stricteţe a le­gislaţiei fondului funciar. Pe linia introducerii unei evi­denţe clare şi corecte a tuturor terenurilor organele de speciali­tate ale DAIA au executat în a­­cest an măsurători pe o suprafa­ţă de peste 1.350 ha în vetrele de sat şi în afara acestora, ast­fel încât 17 localităţi din comu­nele Gurghiu, Aluniş, Brîncove­­ne­şti, Bălăuşeri, Iernut şi altele lucrările respective urmează să se finalizeze în cel mai scurt timp. Pe de altă parte pentru cu­noaşterea potenţialului produc­tiv al pămîntului s-au executat ori­etnt în stadiu avansat de rea­lizare lucrări de cadastru calita­tiv pe o suprafaţă de peste 220. 000 ha terenuri agricole din 52 teritorii administrativ-comu­­nale. O importanţă deosebită a fost acordată elaborării, împreună cu inginerii şefi din unităţile agri­cole socialiste precum şi din con­siliile agroindustriale, proiectelor de organizare a teritoriului şi a­­solamentelor, acţiune care va contribui substanţial la utiliza­rea mai judicioasă a pămîntului. Prin aceste lucrări se are în ve­dere optimizarea structurii cate­goriilor de folosinţă ale terenu­rilor şi a mărimii solelor care să asigure o mecanizare corespun­zătoare, stabilirea unor asola­­mente adecvate şi a unei reţele de circulaţie judicios amplasate, realizarea lucrărilor antieroziona­­le şi de îmbunătăţiri funciare menite să conserve şi să sporeas­că fertilitatea pămîntului. Unită­ţile agricole din consiliile unice agroindustriale Band, Ruşii- Munţi, Iernut şi Fărăgău sunt ce­le mai avansate în definitivarea şi aplicarea acestor lucrări, în vederea ameliorării poten­ţialului productiv al pămîntului precum şi pentru punerea în producţia agricolă vegetală a u­­nor noi terenuri unităţilor agri­cole din judeţ li s-au alocat în acest an fonduri de investiţii în valoare de 5 milioane lei, pînă în prezent realizîndu-se practic 90 la sută din lucrările planifica­te. Aceste lucrări s-au executat îndeosebi de către cooperativele agricole din Corunca, Viişoara, Deag, Găieşti, Sărmaşu, Miercu­rea Nirajului, Tîrnăveni, Voivo­­deni şi altele, suprafeţele amena­jate şi ameliorate însumînd în total peste 500 ha. Concomitent s-a acordat o a­­tenţie sporită inventarierii unor noi surse pentru sporirea supra­feţelor agricole şi arabile din fiecare unitate. Din cele peste 1.030 ha terenuri identificate pentru transformarea în arabil cele mai mari suprafeţe sunt si­tuate în unităţile agricole din consiliile unice Luduş, Tirgu-Mu­­reş, Sighişoara, Miercurea Nira­jului, Bahnea şi altele, pentru re­punerea în valoare a terenurilor respective fiind necesare acţiuni energice şi susţinute din partea tuturor factorilor interesaţi. Uni­tăţile agricole şi alţi deţinători de terenuri din comunele Eremi­­tu, Ghindari, Miercurea Niraju­lui, Brîncoveneşti, Fărăgău, Văr­gata, Neaua, Sîngeorgiu de Pă­dure, Vînători, Saschiz, Biciu­ş, Aţintiş etc. nu s-au preocupat in­suficientă măsură pentru culti­varea tuturor terenurilor arabile stabilite prin plan, lăsînd să se înţelenească de la an la an mari suprafeţe. Un alt aspect deosebit de în­semnat pe linia gospodăririi cit mai raţionale a pămîntului l-a constituit preocuparea pentru re­­strîngerea la minimum a suprafe­ţelor afectate de amplasarea şi realizarea în judeţul nostru a di­verselor obiective de investiţii. Au fost lichidate în acelaşi timp toate restanţele la redări şi la recuperări de terenuri, iar con­travenţiile săvîrşite de către u­­nele unităţi economice şi între­prinderi au fost sancţionate po­trivit legii. Faţă de sarcinile de importan­ţă deosebită prevăzute în progra­mul judeţean de gospodărire cît mai judicioasă a pămîntului re­zultă că este necesar ca organele judeţene împreună cu comitetele şi birourile executive ale consi­liilor populare, cu toţi specialiş­tii din unităţi şi cu deţinătorii de terenuri să se acţioneze în continuare cu răspunderea cuve­nită, în mod permanent şi susţi­nut, pentru executarea întregului volum şi complex de lucrări des­tinate conservării şi sporirii ca­pacităţii productive, pentru uti­lizarea cît mai eficientă a fon-­­dului funciar. ing. LUCA RAŢA şeful Oficiului de cadastru, organizarea teritoriului şi asolamentelor Tîrgu-Mureş . SIMPOZION „Omagiu Marii Uniri de la 1918“. Acesta este genericul pe care îl poartă sinpozionul organizat de Comitetul de cul­tură şi educaţie socialistă al municipiului Tîrgu-Mureş şi Biblioteca judeţeană Mureş şi car­e va avea loc luni, 2 de­cembrie, ora 13, în sala de lec­tura a bibliotecii. Vor prezenta comunicări: dr. Grigore Ploeşteanu — „Mureşenii şi idealul unităţii naţionale“, prof. Liviu Todo­­ran — „Cartea veche româ­nească — factor de unitate şi continuitate“, dr. Ioan Pop — „însemnătatea Marii Uniri de la Alba Iulia din­ 1 Decembrie 1918“, dr. Vasile Dobrescu — „Recunoaşterea pe plan inter­naţional a Marii Uniri a tutu­ror­ românilor“. Simpozionul va fi urmat de un moment literar-muzical o­­magial susţinut de Filarmoni­ca de stat tîrgumureşeană şi studenţii Institutului de tea­tru din localitate. FILMELE săptămînii viitoare ARTA: Superpoliţistul, produc­ţie a studiourilor italiene 1980, color. Regia: Sergio Corbudli, Pa­rodie poliţistă a cărei intrigă, în care imaginarul şi iraţionalul se Împletesc, este un pretext de ga­guri. In rolul superpoliţistului: Terence Hill. Reluare. UNIREA, 2—7 decembrie: Ma­ria Stuart, film englez, color, ci­nemascop. Regia: Charles Jarrett, în rolurile principale: Vanessa Redgrave (Maria Stuart), Glenda Jackson (Elisabeta I). Un film zguduitor despre viaţa şi drama reginei Scoţiei: Maria Stuart. Re­luare: 8 decembrie: întoarcerea lui Magelan, film românesc, co- ror, semnat de regizorul Cristiana Nicolae, în distribuţie: Vladimir Găitan, Cornelia Gheorghiu, George Motoi, Radu Beligan. Im­posibila poveste de dragoste din­tre doi tineri utecişti în timpul celui de-al doilea război mon­dial. Reluare. PROGRESUL. 2—6 decembrie: Eu nu văd, tu nu vorbeşti, el nu aude, film italian, color. Un film reuşit, de regizorul Mario Came­­rini (El a regizat şi filmul memo­rabil „Un delict aproape per­fect“). O satiră a moravurilor, suspens şi aventură. Reluare. 7—8 decembrie: Nopţile Cabiriei, un film strălucit de F. Fellini des­pre o fată a străzii, realizat în 1957, în rolul Cabiriei: Giulietta Masina, în celelalte roluri: Ama­­deo Nazzari, Francois Périer, Aldo Silvani, Dorian Gray. Re­luare. SELECT, 2—3 decembrie: Se­­mion Dejnev, film sovietic, co­lor, semnat de regizorul Nicolai Gusarov. Film dedicat vieţii as­pre, pline de abnegaţie a unuia dintre cunoscuţii exploratori ruşi din secolul al XVII-lea, Semion Dejnev. In rolul lui Semion Dej­nev: Alexei Buldakov. Premieră. 4—8 decembrie: Viridiana. Un film de Louis Bunuel, realizat în anul 1960, distins cu mai multe premii internaţionale. O operă de artă de calitate deosebită şi de o mare bogăţie. Un film care acu­ză întreaga structură a societăţii spaniole contemporane. In dis­tribuţie: Silvia Pinal (Viridiana), Francisco Rabal (Jorge), Fernan­do Rey. Reluare. TINERETULUI: Ali Baba şi cei 40 de hoţi, film sovieto-indian, seriile I—II. Reluare. FLAG­AR­A, 2—5 decembrie: Nopţile Cabiriei, 6—8 decembrie: Doctoriţele, film R.D.G., color — ambele în reluare. La cinematograful PITIC sunt programate filme de desene şi animaţie. „Luna mure­şeaua a educaţiei politice şi culturii socialiste“ (Urmare din pag. 1) tineret (16—22 decembrie 1985), Zilele universităţii cul­­tural-ştiinţifice (23—31 decem­brie 1985), Festivalul judeţean al datinilor şi obiceiurilor de iarnă (27 decembrie 1985, De­da). La amplele acţiuni politico­­educative, cultural-artistice şi ştiinţifice care vor avea loc, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, ale consiliilor locale de educaţie politică şi cultură socialistă, la casele de cultură, cluburi, cămine culturale, şcoli, insti­tuţii, unităţi economico-socia­­le îşi vor da concursul insti­tuţiile de învăţămînt, artă şi cultură, de cercetare, organi­zaţiile sindicale, cooperatiste, de femei şi tineret, toţi facto­rii cu atribuţii educaţionale. Conferinţele, simpozioanele, ciclurile de expuneri pe di­verse teme ale ştiinţei, artei, culturii, ale politicii partidului şi statului nostru, cursurile u­­niversităţilor cultural-­ştiinţifi­­ce, întîlnirile cu membrii bri­găzilor ştiinţifice, cu oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ac­ţiunile politico-educative ale bibliotecilor, muzeelor, unită­ţilor cinematografice, vor fi însoţite de programe şi spec­tacole sub genericele „Slavă partidului, „Te iubesc, patria mea“, „Republică, măreaţă va­tră“, „Imn păcii“, la care îşi vor aduce contribuţia forma­ţiile artistice amatoare şi pro­fesioniste, revistele Vatra, Igaz Szo, filialele uniunilor de creație. Comunei Soimaşu i s-a conferit „Ordinul Muncii" clasa a 18-a (Urmare din pag­e) populaţiei au livrat la fondul centralizat al statului importante cantităţi de produse agroalimen­­tare, în multe din cazuri peste prevederile de plan. în aplauzele întregii asistenţe, tovarăşul loan Ungur a înmînat primarului comunei decoraţia şi brevetul înaltei distincţii. In con­tinuare, pionierii i-au felicitat pe fruntaşi. Despre rezultatele obţinute în muncă, în 1984, au vorbit: Toma Cornel, Mihai Trifu, Scolka Sza­bolcs, Teodora Şugar şi Gheor­­ghe Jucan. Prin cuvinte pornite din suflet, pătrunse de un vi­brant patriotism şi puternic an­gajament faţă de împlinirile pre­zente şi viitoare ale comunei, ale judeţului, ale ţării, vorbitorii au mulţumit conducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul ge­neral al partidului, preşedintele Republicii, pentru înalta distinc­ţie conferită Sărmaşului, expri­­mîndu-şi hotărîrea de a face mai frumoasă această mare aşe­zare a patriei. Luînd cuvîntul în cadrul adu­nării, tovarăşul Ioan Ungur a adresat cele mai calde felicitări organizaţiei comunale de partid, consiliului popular comunal, uni­tăţilor economico-sociale, tuturor locuitorilor comunei, tineri şi vîrstnici, pentru rezultatele obţi­nute în marea întrecere socialistă dintre consiliile populare comu­nale, dintre localităţile patriei. Totodată, i-a îndemnat pe săr­­măşeni ca şi pe viitor să depună aceeaşi muncă stăruitoare, ace­eaşi pricepere şi dăruire, în con­cretizarea faptică a programelor comunale, în creşterea eficienţei întregii lor munci, în consens cu cerinţele clar exprimate în docu­mentele Congresului al XIII-lea al partidului nostru, în finalul adunării cetăţeneşti a avut loc un bogat pr­ogram ar­tistic, susţinut de formaţiile ar­tistice ale Şcolii gener­ale şi ale­ căminului cultural. ★ în cadrul unor festivităţi simi­lare, au fost înmînate diplome de fruntaşi, în într­ecerea socialis­tă pe judeţ, pentru rezultatele dobîndite în 1984, comunelor: Aluniş — locul I; Cristeşti — lo­cul II; Sinci­aiu de Mureş — lo­cul III; Şăun­a şi Hodac — men­ţiuni. Energia electrică (Urmare din pag. I e­ xact!), cînd de fapt este de 1.320 kWh. Răsfoim registrul de con­sum orar. Iată ce constatăm: la ora 23 consumul a fost de 1.710 kWh (!), la ora 24 — 1.890 kWh, iar la ora 1 — 1.830 kWh. „De ce se depăşesc cotele admise?“ — întrebăm. „Eu ce pot să fac da­că secţiile depăşesc puterile a­­probate? — ne răspunde intero­gativ şi copilăreşte electricianul de serviciu. „Aţi anunţat şeful de schimb pe fabrică?“. „Nu!“. Şi în timp ce Dorel Gligor caută scuze şi justificări, în cîteva bale (aşa-zis mai dosnice) risipa de e­­nergie este la ea acasă. Iată: la confecţii metalice funcţionau nejustificat 9 corpuri de ilumi­nat, fiecare a 400 waţi, iar mun­citorii nu ştiau de unde se poa­te stinge lumina; la magazia 14 nu era nici o suflare omenească, dar „ardeau“ 6 becuri tot de 400 waţi, la atelierul de întreţinere d­-a­r însemna „pauză de odih­nă“ la o lumină exagerat de ma­re, în funcţiune aflîndu-se numai o singură maşină. Peste tot, jus­tificările nu întîrzie să ne fie servite. Toate, absolut toate sînt, insă, neîntemeiate. în loc de concluzii, considerăm că, dincolo de măsurile adoptate şi acţiunile întreprinse de toate unităţile, conducerile întreprinde­rilor, responsabilii energetici, şe­fii de schimb, maiştrii, şefii de e­­chipă trebuie să-şi asume răspun­deri mai mari în îndrumarea, or­ganizarea, supravegherea şi des­făşurarea activităţii în schimbul III. Toate cadrele de conducere (de la or­ice nivele) au obligaţia să organizeze astfel producţia in­cit să se asigure utilizarea raţio­nală, gospodărească a energiei e­­lectrice, evitarea oricărei risipe. Nu în ultimul rînd, personalul de serviciu în ţură pentru re­ţeaua energetică, trebuie foarte bine instruit, pentru ca aceştia să cunoască exact atît situaţia la orice moment, cît şi factorii la care trebuie să apeleze în caz de depăşire a cotelor. I CALENDAR Duminică 1 DECEMBRIE Soarele răsare la ora 7,32, apune la ora 16,38. Zile trecute 335, zile răma­se 30. • 1918 — Unirea Transilvaniei cu România, care a încheiat pro­cesul de făurire a statului naţio­nal unitar. • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Centrafricane. CINEMA LUNI, 2 DECEMBRIE T­I­GU-MUREŞ — Arta: Superpoli­­ţistul. Unirea: Maria Stuart. Progre­sul : Eu nu văd, tu nu vorbeşti, el nu aude. Select: Semion Dejnev. Tinere­tului: An­ Baba şi cei 40 de hoţi (am­bele serii). Flacăra: Nopţile Cabiriei. SIGHIŞOARA — Lumina: Profesorul distrat. Clubul C.F.R.: Gheţuri pe înălţimi. REGHIN — Patria: Ultimul tren din Gun Hill. TIRNAVENI — Melodia: Doi oameni in oraş. LUDUŞ — Flacăra: Toată lumea ride, cintă şi dansează. SOVATA — Doina: Dra­gostea şi revoluţia. Muncitoresc: Dreptate in lanţuri. SĂRMAŞU — Popular: Revanşa. IERNUT — Lumi­na: Masca de argint. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Raliul. FÎNTÎNELE — Patria: Sosesc păsările călătoare. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Un comisar acuză. TEATRU DUMINICA, 1 DECEMBRIE TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 15,’ secţia maghiară: Praf în ochi, de la ora 19, secţia română: Puricele în u­­reche. INSTITUTUL DE TEATRU, ora 19,’ secţia maghiară: Patima roşie (pre­mieră). TEATRUL DE PĂPUŞI, orele 9,30 şî 11, secţia maghiară: Aventurile lui Buratino. Luni, de la orele 11,30 şi 13, secţia română. Intîmplări cu ur­suleţul Winnie Pooh. TELEVIZIUNE DUMINICĂ, 1 DECEMBRIE 11,30 — Telex. 11,35 — Lumea copii­lor. Din cartea iubirii de ţară. Uniţi sub flamuri tricolore. Răspunderi pioniereşti. Desene animate. Telefil­­moteca de ghiozdan: Ştefan cel Mare — Vaslui 1475. Episodul 1 (c). 12,40 — Din cununa cîntecului românesc (c). Muzică populară. 13:00 — Album duminical (pc). Din cuprins: Moment poetic dedicat Unirii. Chemare către vis împlinit — melodii. Carte pentru minte, inimă şi literatură — repor­taj. Melodii populare. Telesport. Pa­gini din istoria filmului. Cotidianul In 600 de secunde. Secvenţa telespec­tatorului. 14,45 — „Unirea naţiunea a făcut-o“ (c). 19,00 — Telejurnal. 19,20 — 67 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. Unitatea — măreţ ideal şi împlinire istorică (c). 19,40 — Cîntarea României. Imn uni­tăţii (c). 20,40 — Teatru TV. Fraţii (c). Partea a doua: Dimineaţa peste Carpaţi. 21,50 — Telejurnal. LUNI, 2 DECEMBRIE 20,00 — Telejurnal. 20,20 — Orizont tehnico-ştiinţific. 20,35 — Tezaur fol­cloric (c). 21,00 — Roman foileton 3 Wagner (c). 21,50 — Telejurnal. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş tempera­tur­a aerului a fost de mi­nus 4 grade, iar la ora 14, de un gr­ad. TIMPUL PROBABIL: Vremea va fi rece, cu cerul variabil. Izo­lat sînt posibile ninsori slabe.. Sînt slab la moder­at din nord­­vest. Temperaturile minime vor oscila între minus 9 și minus 5 grade, iar cele maxime între zero și 2 grade.

Next