Steaua Roşie, decembrie 1985 (Anul 36, nr. 284-309)
1985-12-01 / nr. 284
RAGINA 2 STEAUA ROȘIE Pămîntul — cît mai judicios gospodărit! In acest an în centrul atenţiei Specialiştilor şi personalului muncitor de la OCOTA Mureş s-au aflat în permanenţă executarea lucrărilor de cadastru funciar cantitativ în intravilane şi în afara acestora, introducerea cadastrului calitativ, elaborarea proiectelor destinate punerii în producţia agricolă a noi terenuri şi ameliorarea celor slab productive, realizarea dispoziţiilor privind organizarea teritoriului şi asolamentelor pe ferme şi unităţi agricole, identificarea unor noi surse de terenuri pentru sporirea suprafeţelor agricole şi îndeosebi, arabile, executarea investiţiilor alocate judeţului nostru pentru ameliorarea fondului funciar şi nu în ultimă instanţă aplicarea şi respectarea cu stricteţe a legislaţiei fondului funciar. Pe linia introducerii unei evidenţe clare şi corecte a tuturor terenurilor organele de specialitate ale DAIA au executat în acest an măsurători pe o suprafaţă de peste 1.350 ha în vetrele de sat şi în afara acestora, astfel încât 17 localităţi din comunele Gurghiu, Aluniş, Brîncoveneşti, Bălăuşeri, Iernut şi altele lucrările respective urmează să se finalizeze în cel mai scurt timp. Pe de altă parte pentru cunoaşterea potenţialului productiv al pămîntului s-au executat orietnt în stadiu avansat de realizare lucrări de cadastru calitativ pe o suprafaţă de peste 220. 000 ha terenuri agricole din 52 teritorii administrativ-comunale. O importanţă deosebită a fost acordată elaborării, împreună cu inginerii şefi din unităţile agricole socialiste precum şi din consiliile agroindustriale, proiectelor de organizare a teritoriului şi asolamentelor, acţiune care va contribui substanţial la utilizarea mai judicioasă a pămîntului. Prin aceste lucrări se are în vedere optimizarea structurii categoriilor de folosinţă ale terenurilor şi a mărimii solelor care să asigure o mecanizare corespunzătoare, stabilirea unor asolamente adecvate şi a unei reţele de circulaţie judicios amplasate, realizarea lucrărilor antierozionale şi de îmbunătăţiri funciare menite să conserve şi să sporească fertilitatea pămîntului. Unităţile agricole din consiliile unice agroindustriale Band, Ruşii- Munţi, Iernut şi Fărăgău sunt cele mai avansate în definitivarea şi aplicarea acestor lucrări, în vederea ameliorării potenţialului productiv al pămîntului precum şi pentru punerea în producţia agricolă vegetală a unor noi terenuri unităţilor agricole din judeţ li s-au alocat în acest an fonduri de investiţii în valoare de 5 milioane lei, pînă în prezent realizîndu-se practic 90 la sută din lucrările planificate. Aceste lucrări s-au executat îndeosebi de către cooperativele agricole din Corunca, Viişoara, Deag, Găieşti, Sărmaşu, Miercurea Nirajului, Tîrnăveni, Voivodeni şi altele, suprafeţele amenajate şi ameliorate însumînd în total peste 500 ha. Concomitent s-a acordat o atenţie sporită inventarierii unor noi surse pentru sporirea suprafeţelor agricole şi arabile din fiecare unitate. Din cele peste 1.030 ha terenuri identificate pentru transformarea în arabil cele mai mari suprafeţe sunt situate în unităţile agricole din consiliile unice Luduş, Tirgu-Mureş, Sighişoara, Miercurea Nirajului, Bahnea şi altele, pentru repunerea în valoare a terenurilor respective fiind necesare acţiuni energice şi susţinute din partea tuturor factorilor interesaţi. Unităţile agricole şi alţi deţinători de terenuri din comunele Eremitu, Ghindari, Miercurea Nirajului, Brîncoveneşti, Fărăgău, Vărgata, Neaua, Sîngeorgiu de Pădure, Vînători, Saschiz, Biciuş, Aţintiş etc. nu s-au preocupat insuficientă măsură pentru cultivarea tuturor terenurilor arabile stabilite prin plan, lăsînd să se înţelenească de la an la an mari suprafeţe. Un alt aspect deosebit de însemnat pe linia gospodăririi cit mai raţionale a pămîntului l-a constituit preocuparea pentru restrîngerea la minimum a suprafeţelor afectate de amplasarea şi realizarea în judeţul nostru a diverselor obiective de investiţii. Au fost lichidate în acelaşi timp toate restanţele la redări şi la recuperări de terenuri, iar contravenţiile săvîrşite de către unele unităţi economice şi întreprinderi au fost sancţionate potrivit legii. Faţă de sarcinile de importanţă deosebită prevăzute în programul judeţean de gospodărire cît mai judicioasă a pămîntului rezultă că este necesar ca organele judeţene împreună cu comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, cu toţi specialiştii din unităţi şi cu deţinătorii de terenuri să se acţioneze în continuare cu răspunderea cuvenită, în mod permanent şi susţinut, pentru executarea întregului volum şi complex de lucrări destinate conservării şi sporirii capacităţii productive, pentru utilizarea cît mai eficientă a fon-dului funciar. ing. LUCA RAŢA şeful Oficiului de cadastru, organizarea teritoriului şi asolamentelor Tîrgu-Mureş . SIMPOZION „Omagiu Marii Uniri de la 1918“. Acesta este genericul pe care îl poartă sinpozionul organizat de Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Tîrgu-Mureş şi Biblioteca judeţeană Mureş şi care va avea loc luni, 2 decembrie, ora 13, în sala de lectura a bibliotecii. Vor prezenta comunicări: dr. Grigore Ploeşteanu — „Mureşenii şi idealul unităţii naţionale“, prof. Liviu Todoran — „Cartea veche românească — factor de unitate şi continuitate“, dr. Ioan Pop — „însemnătatea Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918“, dr. Vasile Dobrescu — „Recunoaşterea pe plan internaţional a Marii Uniri a tuturor românilor“. Simpozionul va fi urmat de un moment literar-muzical omagial susţinut de Filarmonica de stat tîrgumureşeană şi studenţii Institutului de teatru din localitate. FILMELE săptămînii viitoare ARTA: Superpoliţistul, producţie a studiourilor italiene 1980, color. Regia: Sergio Corbudli, Parodie poliţistă a cărei intrigă, în care imaginarul şi iraţionalul se Împletesc, este un pretext de gaguri. In rolul superpoliţistului: Terence Hill. Reluare. UNIREA, 2—7 decembrie: Maria Stuart, film englez, color, cinemascop. Regia: Charles Jarrett, în rolurile principale: Vanessa Redgrave (Maria Stuart), Glenda Jackson (Elisabeta I). Un film zguduitor despre viaţa şi drama reginei Scoţiei: Maria Stuart. Reluare: 8 decembrie: întoarcerea lui Magelan, film românesc, co- ror, semnat de regizorul Cristiana Nicolae, în distribuţie: Vladimir Găitan, Cornelia Gheorghiu, George Motoi, Radu Beligan. Imposibila poveste de dragoste dintre doi tineri utecişti în timpul celui de-al doilea război mondial. Reluare. PROGRESUL. 2—6 decembrie: Eu nu văd, tu nu vorbeşti, el nu aude, film italian, color. Un film reuşit, de regizorul Mario Camerini (El a regizat şi filmul memorabil „Un delict aproape perfect“). O satiră a moravurilor, suspens şi aventură. Reluare. 7—8 decembrie: Nopţile Cabiriei, un film strălucit de F. Fellini despre o fată a străzii, realizat în 1957, în rolul Cabiriei: Giulietta Masina, în celelalte roluri: Amadeo Nazzari, Francois Périer, Aldo Silvani, Dorian Gray. Reluare. SELECT, 2—3 decembrie: Semion Dejnev, film sovietic, color, semnat de regizorul Nicolai Gusarov. Film dedicat vieţii aspre, pline de abnegaţie a unuia dintre cunoscuţii exploratori ruşi din secolul al XVII-lea, Semion Dejnev. In rolul lui Semion Dejnev: Alexei Buldakov. Premieră. 4—8 decembrie: Viridiana. Un film de Louis Bunuel, realizat în anul 1960, distins cu mai multe premii internaţionale. O operă de artă de calitate deosebită şi de o mare bogăţie. Un film care acuză întreaga structură a societăţii spaniole contemporane. In distribuţie: Silvia Pinal (Viridiana), Francisco Rabal (Jorge), Fernando Rey. Reluare. TINERETULUI: Ali Baba şi cei 40 de hoţi, film sovieto-indian, seriile I—II. Reluare. FLAGARA, 2—5 decembrie: Nopţile Cabiriei, 6—8 decembrie: Doctoriţele, film R.D.G., color — ambele în reluare. La cinematograful PITIC sunt programate filme de desene şi animaţie. „Luna mureşeaua a educaţiei politice şi culturii socialiste“ (Urmare din pag. 1) tineret (16—22 decembrie 1985), Zilele universităţii cultural-ştiinţifice (23—31 decembrie 1985), Festivalul judeţean al datinilor şi obiceiurilor de iarnă (27 decembrie 1985, Deda). La amplele acţiuni politicoeducative, cultural-artistice şi ştiinţifice care vor avea loc, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, ale consiliilor locale de educaţie politică şi cultură socialistă, la casele de cultură, cluburi, cămine culturale, şcoli, instituţii, unităţi economico-sociale îşi vor da concursul instituţiile de învăţămînt, artă şi cultură, de cercetare, organizaţiile sindicale, cooperatiste, de femei şi tineret, toţi factorii cu atribuţii educaţionale. Conferinţele, simpozioanele, ciclurile de expuneri pe diverse teme ale ştiinţei, artei, culturii, ale politicii partidului şi statului nostru, cursurile universităţilor cultural-ştiinţifice, întîlnirile cu membrii brigăzilor ştiinţifice, cu oameni de ştiinţă, artă şi cultură, acţiunile politico-educative ale bibliotecilor, muzeelor, unităţilor cinematografice, vor fi însoţite de programe şi spectacole sub genericele „Slavă partidului, „Te iubesc, patria mea“, „Republică, măreaţă vatră“, „Imn păcii“, la care îşi vor aduce contribuţia formaţiile artistice amatoare şi profesioniste, revistele Vatra, Igaz Szo, filialele uniunilor de creație. Comunei Soimaşu i s-a conferit „Ordinul Muncii" clasa a 18-a (Urmare din page) populaţiei au livrat la fondul centralizat al statului importante cantităţi de produse agroalimentare, în multe din cazuri peste prevederile de plan. în aplauzele întregii asistenţe, tovarăşul loan Ungur a înmînat primarului comunei decoraţia şi brevetul înaltei distincţii. In continuare, pionierii i-au felicitat pe fruntaşi. Despre rezultatele obţinute în muncă, în 1984, au vorbit: Toma Cornel, Mihai Trifu, Scolka Szabolcs, Teodora Şugar şi Gheorghe Jucan. Prin cuvinte pornite din suflet, pătrunse de un vibrant patriotism şi puternic angajament faţă de împlinirile prezente şi viitoare ale comunei, ale judeţului, ale ţării, vorbitorii au mulţumit conducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, pentru înalta distincţie conferită Sărmaşului, exprimîndu-şi hotărîrea de a face mai frumoasă această mare aşezare a patriei. Luînd cuvîntul în cadrul adunării, tovarăşul Ioan Ungur a adresat cele mai calde felicitări organizaţiei comunale de partid, consiliului popular comunal, unităţilor economico-sociale, tuturor locuitorilor comunei, tineri şi vîrstnici, pentru rezultatele obţinute în marea întrecere socialistă dintre consiliile populare comunale, dintre localităţile patriei. Totodată, i-a îndemnat pe sărmăşeni ca şi pe viitor să depună aceeaşi muncă stăruitoare, aceeaşi pricepere şi dăruire, în concretizarea faptică a programelor comunale, în creşterea eficienţei întregii lor munci, în consens cu cerinţele clar exprimate în documentele Congresului al XIII-lea al partidului nostru, în finalul adunării cetăţeneşti a avut loc un bogat program artistic, susţinut de formaţiile artistice ale Şcolii generale şi ale căminului cultural. ★ în cadrul unor festivităţi similare, au fost înmînate diplome de fruntaşi, în întrecerea socialistă pe judeţ, pentru rezultatele dobîndite în 1984, comunelor: Aluniş — locul I; Cristeşti — locul II; Sinciaiu de Mureş — locul III; Şăuna şi Hodac — menţiuni. Energia electrică (Urmare din pag. I e xact!), cînd de fapt este de 1.320 kWh. Răsfoim registrul de consum orar. Iată ce constatăm: la ora 23 consumul a fost de 1.710 kWh (!), la ora 24 — 1.890 kWh, iar la ora 1 — 1.830 kWh. „De ce se depăşesc cotele admise?“ — întrebăm. „Eu ce pot să fac dacă secţiile depăşesc puterile aprobate? — ne răspunde interogativ şi copilăreşte electricianul de serviciu. „Aţi anunţat şeful de schimb pe fabrică?“. „Nu!“. Şi în timp ce Dorel Gligor caută scuze şi justificări, în cîteva bale (aşa-zis mai dosnice) risipa de energie este la ea acasă. Iată: la confecţii metalice funcţionau nejustificat 9 corpuri de iluminat, fiecare a 400 waţi, iar muncitorii nu ştiau de unde se poate stinge lumina; la magazia 14 nu era nici o suflare omenească, dar „ardeau“ 6 becuri tot de 400 waţi, la atelierul de întreţinere d-ar însemna „pauză de odihnă“ la o lumină exagerat de mare, în funcţiune aflîndu-se numai o singură maşină. Peste tot, justificările nu întîrzie să ne fie servite. Toate, absolut toate sînt, insă, neîntemeiate. în loc de concluzii, considerăm că, dincolo de măsurile adoptate şi acţiunile întreprinse de toate unităţile, conducerile întreprinderilor, responsabilii energetici, şefii de schimb, maiştrii, şefii de echipă trebuie să-şi asume răspunderi mai mari în îndrumarea, organizarea, supravegherea şi desfăşurarea activităţii în schimbul III. Toate cadrele de conducere (de la orice nivele) au obligaţia să organizeze astfel producţia incit să se asigure utilizarea raţională, gospodărească a energiei electrice, evitarea oricărei risipe. Nu în ultimul rînd, personalul de serviciu în ţură pentru reţeaua energetică, trebuie foarte bine instruit, pentru ca aceştia să cunoască exact atît situaţia la orice moment, cît şi factorii la care trebuie să apeleze în caz de depăşire a cotelor. I CALENDAR Duminică 1 DECEMBRIE Soarele răsare la ora 7,32, apune la ora 16,38. Zile trecute 335, zile rămase 30. • 1918 — Unirea Transilvaniei cu România, care a încheiat procesul de făurire a statului naţional unitar. • Sărbătoarea naţională a Republicii Centrafricane. CINEMA LUNI, 2 DECEMBRIE TIGU-MUREŞ — Arta: Superpoliţistul. Unirea: Maria Stuart. Progresul : Eu nu văd, tu nu vorbeşti, el nu aude. Select: Semion Dejnev. Tineretului: An Baba şi cei 40 de hoţi (ambele serii). Flacăra: Nopţile Cabiriei. SIGHIŞOARA — Lumina: Profesorul distrat. Clubul C.F.R.: Gheţuri pe înălţimi. REGHIN — Patria: Ultimul tren din Gun Hill. TIRNAVENI — Melodia: Doi oameni in oraş. LUDUŞ — Flacăra: Toată lumea ride, cintă şi dansează. SOVATA — Doina: Dragostea şi revoluţia. Muncitoresc: Dreptate in lanţuri. SĂRMAŞU — Popular: Revanşa. IERNUT — Lumina: Masca de argint. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Raliul. FÎNTÎNELE — Patria: Sosesc păsările călătoare. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Un comisar acuză. TEATRU DUMINICA, 1 DECEMBRIE TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 15,’ secţia maghiară: Praf în ochi, de la ora 19, secţia română: Puricele în ureche. INSTITUTUL DE TEATRU, ora 19,’ secţia maghiară: Patima roşie (premieră). TEATRUL DE PĂPUŞI, orele 9,30 şî 11, secţia maghiară: Aventurile lui Buratino. Luni, de la orele 11,30 şi 13, secţia română. Intîmplări cu ursuleţul Winnie Pooh. TELEVIZIUNE DUMINICĂ, 1 DECEMBRIE 11,30 — Telex. 11,35 — Lumea copiilor. Din cartea iubirii de ţară. Uniţi sub flamuri tricolore. Răspunderi pioniereşti. Desene animate. Telefilmoteca de ghiozdan: Ştefan cel Mare — Vaslui 1475. Episodul 1 (c). 12,40 — Din cununa cîntecului românesc (c). Muzică populară. 13:00 — Album duminical (pc). Din cuprins: Moment poetic dedicat Unirii. Chemare către vis împlinit — melodii. Carte pentru minte, inimă şi literatură — reportaj. Melodii populare. Telesport. Pagini din istoria filmului. Cotidianul In 600 de secunde. Secvenţa telespectatorului. 14,45 — „Unirea naţiunea a făcut-o“ (c). 19,00 — Telejurnal. 19,20 — 67 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. Unitatea — măreţ ideal şi împlinire istorică (c). 19,40 — Cîntarea României. Imn unităţii (c). 20,40 — Teatru TV. Fraţii (c). Partea a doua: Dimineaţa peste Carpaţi. 21,50 — Telejurnal. LUNI, 2 DECEMBRIE 20,00 — Telejurnal. 20,20 — Orizont tehnico-ştiinţific. 20,35 — Tezaur folcloric (c). 21,00 — Roman foileton 3 Wagner (c). 21,50 — Telejurnal. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş temperatura aerului a fost de minus 4 grade, iar la ora 14, de un grad. TIMPUL PROBABIL: Vremea va fi rece, cu cerul variabil. Izolat sînt posibile ninsori slabe.. Sînt slab la moderat din nordvest. Temperaturile minime vor oscila între minus 9 și minus 5 grade, iar cele maxime între zero și 2 grade.