Steaua Roşie, iunie 1986 (Anul 37, nr. 128-152)

1986-06-01 / nr. 128

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE S-au încheiat lucrările celui de-al lll-lea Congres al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor (Urmare din pag. 1) triei noastre socialiste, binelui şi fericirii poporului, afirmării pu­ternice a României în lume. în acelaşi timp, s-a dat expre­sie sentimentelor de profund res­pect şi aleasă preţuire faţă de tovarăşa academician doctor in­giner Elena Ceauşescu pentru a­­portul însemnat la realizarea planurilor şi programelor de dezvoltare economico-socială a patriei, la înflorirea continuă a ştiinţei, învăţământului şi cultu­rii româneşti, în spiritul orientărilor, sarci­nilor şi indicaţiilor cuprinse în cuvîntarea secretarului general al partidului, au fost examinate, în timpul dezbaterilor, cu exi­genţă şi răspundere, rezultatele obţinute, precum şi neajunsurile manifestate, stabilindu-se măsu­rile ce se impun pentru îmbună­tăţirea întregii activităţi, pentru îndeplinirea exemplară a sarci­nilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal. în acest sens, vorbitorii au subliniat că in fie­care unitate, la fiecare loc de muncă se acţionează cu toată e­­nergia pentru întărirea ordinii şi disciplinei, generalizarea expe­rienţei înaintate, valorificarea pe un plan superior a resurse­lor materiale şi umane, aplica­rea unor tehnologii de lucru a­­vansate, astfel încît, încă din a­­cest prim an al cincinalului, să se înregistreze recolte şi produc­ţii tot mai mari, în condiţii spo­rite de calitate şi eficienţă. în cadrul lucrărilor, a fost ex­primată adeziunea deplină faţă de politica externă, de activita­tea desfăşurată pe plan interna­ţional de partid şi statul nostru, faţă de acţiunile şi iniţiativele secretarului general al partidu­lui, preşedintele Republicii, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, care s-au bucurat şi se bucură de o largă recunoaştere internaţiona­lă, constituind contribuţii de preţ la cauza păcii, destinderii, dez­armării, înţelegerii şi colaborării în lume. La dezbaterile în plen, pre­cum şi în cadrul Congresului al V-lea al UNCAP, în conferinţe şi consfătuiri au luat cuvîntul 325 tovarăşi, reprezentînd uni­tăţi din agricultură, industria a­­limentară, silvicultură, gospodă­rirea apelor, ministere şi alte in­stituţii centrale, organe judeţe­ne de partid şi de stat, institute de cercetare ş­­i în­văţămînt, ţă­rani şi lucrători agricoli din toate zonele şi judeţele ţării. Apreciindu-se că problemele principale au fost dezbătute, s-a aprobat, la propunerea prezidiu­lui, sistarea discuţiilor. A urmat un moment de mare însemnătate şi semnificaţie. în­­tr-o însufleţitoare unanimitate, cu vii şi îndelungi aplauze, par­ticipanţii au aprobat Hotărîrea cu privire la adoptarea cuvîn­­tării tovarăşului NICOLAIS CEAUŞESCU rostită la Congre­sul al lll-lea al consiliilor de conducere ale unităţilor agrico­le socialiste, al întregii ţără­nimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gospodărirea ape­lor ca program de acţiune şi muncă al tuturor oamenilor muncii din agricultură, indus­tria alimentară, silvicultură şi gospodărirea apelor. Delegaţii la marele forum au exprimat din nou voinţa fermă a milioanelor de oameni ai mun­cii din aceste domenii, ale eco­nomiei naţionale de a face lotri pentru transpunerea neabătută în viaţă a orientărilor şi indica­ţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru realizarea in cele mai bune condiţii, a pro­ducţiilor prevăzute, pentru creş­terea contribuţiei lor la dezvol­tarea generală a ţării, la spori­rea bunăstării întregului popor. S-a trecut la adoptarea docu­mentelor înscrise pe ordinea de zi, documente de o importanţă deosebită pentru perfecţionarea activităţii organizatorice, de pro­ducţie şi economice în toate ra­murile, sectoarele şi unităţile componente ale Consiliului Na­ţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Gos­podăririi Apelor. A fost apr­obat Raportul Con­siliului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicul­turii şi Gospodăririi Apelor cu privire la îndeplinirea sarcinilor rezultate din planul cincinal 1981—1985 şi măsurile luate pentru realizarea şi depăşirea planului pe anul 1986. S-au aprobat, de asemenea, Raportul privind sarcinile ce re­vin agriculturii, industriei ali­mentare şi achiziţionării produ­selor agricole, silviculturii şi gospodăririi apelor din hotărî­­rile Congresului al XlII-lea al Partidului Comunist Român, pla­nul unic de dezvoltare economi­co-socială a României în cinci­nalul 1986—1990, precum și din programele speciale. Programul privind sarcinile ce revin unită­ţilor agricole socialiste, gospo­dăriilor populaţiei şi întreprin­derilor contractante în realiza­re ritmică şi integrală a sarci­nilor de livrare a produselor a­­gricole la fondul de stat şi fon­dul de furaje, în înfăptuirea în bune condiţiuni a programului de autoconducere şi autoaprovi­­zionare teritorială. Programul privind utilizarea raţională a produselor chimice, îngrăşămin­te, erbicide, insecto-fungicide şi a altor substanţe folosite pentru fertilizare, combaterea bolilor şi dăunătorilor, în vederea preve­nirii efectelor poluante asupra mediului înconjurător şi sănătă­ţii omului. Potrivit ordinii de zi, s-a tre­cut apoi la constituirea Consi­liului Naţional al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicul­turii şi Gospodăririi Apelor. în unanimitate, congresul a a­­probat componenţa nominală a Consiliului, alcătuit din 1.169 membri, în prima sa şedinţă plenară, Consiliul Naţional al Agricultu­rii, Industriei Alimentare, Silvi­culturii şi Gospodăririi Apelor a ales în funcţia de preşedinte al Consiliului şi al Biroului execu­tiv al acestuia pe tovarăşul Ion Dincă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al gu­vernului,­­ în continuare, a fost aleasă o comisie care să prezinte propu­neri pentru funcţiile de vicepre­şedinţi, secretari şi ceilalţi mem­bri ai Biroului Executiv al Con­siliului Naţional. Plenara a ales ca vicepreşe­dinţi ai Consiliului Naţional pe tovarăşii Gheorghe Pană, mem­bru al Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., ministrul industriei alimentare şi­­al achi­ziţionării produselor agricole, Gheorghe­­David, membru su­pleant al Comitetului Politic E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., minis­trul agriculturii, Marin Vasile, preşedinte, al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Eugen Tarhon, minis­trul silviculturii, Ion Badea, pre­şedintele Consiliului Naţional al Apelor, Tiberiu Mureşan, preşe­dintele Academiei de Ştiinţe A­­gricole şi Silvice. Secretari ai consiliului au fost aleşi tovarăşii Constanţa Balint, secretar de stat la Ministerul Industriei Alimen­tare şi al achiziţionării produse­lor agricole. Ion Viorel Davidoiu, adjunct al ministrului agricul­turii, în continuare au fost adopta­te, în­­ unanimitate, Hotărîrea şi Chemarea Congresului al IH-lea al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură şi gos­podărirea apelor, într-o atmosferă entuziastă, de înaltă vibraţie patriotică, de fermă angajare revoluţionară, dînd expresie sentimentelor de samă şi respect faţă de cel mai iubit fiu al poporului, partici­panţii la congres au adoptat te­legrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Cei prezenţi au aclamat din nou, cu putere, pentru gloriosul nostru partid comunist şi încer­catul său conducător, pentru e­­roicul popor român, constructor victorios al socialismului, pen­tru patria noastră liberă, dem­nă şi înfloritoare. Puternic însufleţiţi de mobili­zatoarele îndemnuri ale tovară­şului Nicolae Ceauşescu, parti­cipanţii la marele forum au re­afirmat angajamentul solemn al milioanelor de oameni ai mun­cii din­ agricultură, industria a­­limentară, silvicultură şi gospo­dărirea acelor, de a acţiona, strips uniţi în jurul partidului, al secretarului său general, pen­tru îndeplinirea hotărîrilor a­­doptate de congres, pentru pro­gresul neîntrerupt al patriei, pentru înfăptuirea luminosului Program de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre co­munism, în încheierea lucrărilor con­gresului a fost intonat vibran­tul cîntec patriotic „E scris pe tricolor unire“. (Agerpres) FAPTELE — etalon al conştiinţei Competiţia hărniciei La Ţesătoria de mătase din Sighişoara, prestigioasă unitate a industriei u­şoare mureşene, se desfăşoară o vie emulaţie pentru obţinerea unor randamente cit mai înalte în producţie. In a­­ceastă competiţie a hărniciei şi iscusinţei, anul acesta, în prime­le patru luni, pe locul întîi s-a situat formaţia de lucru din schimbul C ţesătorie, condusă de maistrul loan Petri, care a obţi­nut 262 de puncte în întrecerea socialistă. — Schimbul nostru, ne relatea­ză maistrul loan Petri, şi-a de­păşit planul în fiecare lună, în aprilie 1986, această depăşire a fost de 2,7 la sută. Pe lingă as­pectele cantitative la care m-am referit, ne-am străduit să fim la înălţimea cerinţelor şi din punct de vedere calitativ. Prioritate au şi în acest sens, fireşte, produse­le destinate exportului. In aceas­tă privinţă sîntem deosebit de e­­xigenţi. — Cum explicaţi „avansul11 cîştigat în primele patru luni? — Avem un colectiv bun, sîr­­guincios şi disciplinat. Realiză­rile noastre din primele patru luni, cînd ne-am situat, potrivit punctajului obţinut, pe primul joc în întrecerea pe întreprinde­re» n-au fost întâmplătoare. A­­nul trecut pe primul loc a ajuns atelierul de finisaj, iar schimbul nostru pe locul II. Succesele noastre din acest an, închinate gloriosului jubileu al partidului, sunt o expresie a capacităţii şi voinţei întregului colectiv de a folosi cu randament sporit utila­jele moderne de care dispunem. — Cum se desfăşoară întrece­rea în cadrul schimbului? — Cele mai bune rezultate s-au obţinut în „zona“ condusă de ajutorul de maistru Marcel Gavrilă. Pe primele locuri in în­trecerea socialistă, în schimbul nostru, au ajuns ţesătorii Ioan Teodor, Maria Rohan şi Helwig Gerlinde. Pot să menţionez, de asemenea, contribuţia importan­tă a ţesătoarelor Bartalis Marga­reta, Doina Lup, Margareta Cre­ţu­, a firareselor Maria Polder şi F­lena Crişan, a reglorului Viorel Varga şi, fireşte, a altor munci­tori. — După acest... start bun — am în vedere şi „avansul“ cîşti­gat. — ce rezultate întrevedeţi în perspectivă? — întrecerea este deschisă; şi alţii se vor strădui să urce pe primul loc. Şi e foarte bine aşa! Deşi sînt maistru doar de anul trecut, din septembrie, cunosc bi­ne colectivul pe care-l conduc. Am lucrat în cadrul lui ca re­­glor, Ca ajutor de maistru. Avem în schimbul nostru oameni des­toinici, cu o bogată experienţă, dar şi tineri care abia acum îşi însuşesc tainele meseriei. Fieca­re va depune eforturi pentru obţinerea unor randamente supe­rioare, pentru producerea, peste prevederi, a unor ţesături de înalt nivel calitativ, competitive şi pe piaţa­ externă şi, fireşte, pentru menţinerea locului frun­taş în întrecerea socialistă. ŞT. NEKANICKI Simpozion „Romulus Guşa“ In contextul dezbaterilor de idei privind umanismul socialist revoluţionar, al afirmării noii ta­ble de valori caracteristice socie­tăţii noastre, Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă împreună cu Biblioteca judeţea­nă Mureş şi revista Vatra vor organiza un „simpozion cu temă „Valori culturale mureşene. O­­mul şi problematica omului in o­­pera lui Romulus Gurga“. Vor fi prezentate comunicările: „Uma­nismul operei lui Romulus Gu­ga“ de dr. Voica Foişoreanu, „Ontologia umanului în creaţia dramatică a lui R. Guga“ de so­ciolog Florin C­io­tea, „Omul­ şi destinul uman în proza lui R. Guga“ de Cornel Moraru, critic literar, „Istorismul concepţiei şi acţiunii culturale a lui Romulus Guga“ de dr. Grigore Ploeşteanu, cercetător ştiinţific principal. Simpozionul Se va desfăşura luni, 2 iunie, în sala mică a Pa­latului culturii, de la ora 10. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş au fost 16 grade, iar la ora 14, 21,5 grade. Timpul probabil. Vremea va fi, în general instabilă, cu ce­rul temporar noros. Local vor cădea ploi şi averse de ploaie însoţite de descărcări electrice şi izolat de grindină. Vîntul va sufla, în general, slab din no­d. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 19 și­ 23 de gra iar cele minime între 9 și 12 grade. I CALENDAR Duminică 1 IUNIE Soarele răsare la ora 5,34; apune la ora 20,53. Zile trecute 152; zile răma­se 213. • Ziua Internaţională a Copi­lului, • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Tunisiene. CINEMA DUMINICA, 1 IUNIE TÎRGU-MUREŞ— Arta: Sparta­cus (seriile I—II). Unirea: Pre­­eria. Progresul: Sezon de paie la Paris. Select: în vîrtej. Ti­neretului- Cartea junglei (pen­tru copii): Cei șapte fantas­tici. Flacăra: Prieteni fără grai. SIGHIŞOARA — Lumina: Vî­nătorul de căprioare. REGHIN — Patria: Aripi de zăpadă. TÎRNA­­VENI — Melodia: Trandafirul galben. LUDUȘ — Flacăra. Colierul de turcoaze. SOVATA — Doina: Hallo, taxi! SAR­MAȘU — Popular: Nea Marin miliardar. TERNUT — Luminat Stop cadru la masă. SlNGF­OR­­GIU DE PĂDURE — Popular: Un petic de cer. FÎNTÎNELE — Patria: Promisiuni. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Aripi de zăpadă. LUNI, 2 IUNIE TÎRGU-MUREŞ - Arta (în re­novare). Grădina de vară: Aş­teaptă pină se întunecă (ora 21,30). Unirea: Spartacus (seriile I—II, orele 10, 13,30, 17 şi 20,10). Progresul: Lanţul amintirilor (se­riile I—II).* Select: Aşteaptă pînă se întunecă (orele 9, 11, 14, 16, 18 şi 20). Tineretului: Al patrulea gard lungă debarcader. Flacăra: Un strigăt după ajutor. SIGHI­ŞOARA — Lumina: Confruntare decisivă. Grădina de vară: Pira­ţii secolului XX. REGHIN — Patria: Hangar T8. TIRNAVENI — Melodia: Preeria. Grădina de vară: Soarele alb al pustiului. LUDUŞ — Flacăra: Piraţii din Pacific. SOVATA — Doină: Ră­­niii fericire. SARMAŞU — Popu­lar: Şansa. IERNUT — Lumina: Stop-cadru la masă. SÎNGEOR­­GIU DE PĂDURE Populari l Legenda dragostei (seriile I—II). FÎNTÎNELE — Patria: Inţierea. MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­rajul: Paloş contra paloş. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, marţi, ora 19: Peripeţiile bravului sol­dat Svejk. INSTITUTUL DE TEATRU, marţi, ora 18: Cum se numeau cei patru beatles (secţia maghia­ră). TEATRUL DE PĂPUŞI, mîine, 2 iunie, orele 9,30, I1 ş­i 12,30: Răţuşea cea urîtă (secţia ma­ghiară). Marţi, 3 iunie, orele 9,30, 11 şi 12,30: Boroboaţă şi zmeul Bau-Bau (secţia maghiară). TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 IUNIE 11,30 — Telex. 11,35 — Lumea copiilor (parţial color). 12,40 — Din cununa cintecului românesc (color). Muzică populară. 13,00 — Album duminical (parţial color). Din sumar. Pentru pace, pentru flori. Muzică uşoară. Cotidianul în 600 de secunde. Fantezia pen­tru pian, cor şi orchestră. Sub soarele păcii. Reportaj. Telesport. Lumea minunată a filmului. 14.45 — însemne ale unui timp eroic (color). Itinerar într-o lu­me a copilăriei. 19.00 — Telejur­nal. 19.15 — Copiii — primăvara şi viitorul naţiunii (color). 19.35 — Din inimi de copiii, li imii partidului iubit. Spectacol lite­­rar-muzical-coregrafic. 20,10 —■ Film artistic (color). Copiii in­ventatorului. 21,50 — Telejurnal. LUNI, 2 IUNIE 20,00 — Telejurnal. 20,20 — Orizont tehnico-ştiinţific. 20,35 —• Copiii — înaltă datorie faţă de viitorul naţiunii. Flori de­­ la Năruja. Reportaj (color). 20,45 — Tezaur folcloric (color). 21,00 — Film serial. Wilhelm cuceritorul (- - ■). Ultimul episod. 21,50 — Telef­­o­nal.

Next