Steaua Roşie, august 1986 (Anul 37, nr. 180-206)

1986-08-01 / nr. 180

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Bogate manifestări politico­­educative şi cultural-artistice în cinstea Zilei de 23 August Moment cu profunde semnifi­caţii în conştiinţa întregii na­ţiuni, aniversarea a 42 de ani de la victoria revoluţiei de elibera­re socială şi naţională, antifas­cistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944, constituie pentru instituţiile de cultură şi artă un minunat prilej pentru organiza­rea unor ample şi bogate mani­festări politico-educative şi cul­­tural-artistice, în întreprinderi şi instituţii, pe şantiere şi platforme indus­triale, în case de cultură, clu­buri, cămine culturale, univer­sităţi cultural-ştiinţifice, biblio­teci, muzee, unităţi cinematogra­fice, librării şi săli de spectaco­le au loc numeroase conferinţe, expuneri, simpozioane, mese ro­tunde, dezbateri, întîlniri cu ac­tivişti de partid şi de stat, cer­cetători şi istorici, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cicluri tematice sub genericul „42 de ani de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă de la 21 August 1944“, „Omagiu partidului", „Partidul — centrul v­ital al naţiunii noastre socia­liste, conducătorul revoluţiei şi construcţiei socialiste“, „Epoca Nicolae Ceauşescu — epoca cea mai înfloritoare din istoria Ro­mâniei“, în centrul activităţilor din a­­şezămintele de cultură, ale ce­lorlalţi factori educaţionali de la oraşe şi sate se află eviden­ţierea luptelor de secole ale po­porului român pentru apărarea fiinţei naţionale, unitate, liber­tate şi independenţă, rezistenţa antifascistă a poporului român, modul în care P.C.R., împreună cu celelalte forţe patriotice şi democratice, cu armata, a înfăp­tuit revoluţia de eliberare de la 23 August 1944. Vor fi înfăţişa­te luptele purtate de armata ro­mână şi gărzile patriotice pentru zdrobirea rezistenţei hitleriste, eliberarea întregului teritoriu al României, participarea Româ­nianei la războiul antihitlerist pînă la victoria finală asupra fascismului. Manifestările organizate evi­denţiază cu pregnanţă marile realizări obţinute de poporul român în dezvoltarea economico­­socială a ţării în anii construc­ţiei socialiste, cu deosebire în anii de după Congresul al IX- lea al partidului, ani care ilus­trează, prin importante mărturii, că tovarăşul Nicolae Ceauşescu a redat naţiunii noastre vigoa­rea cretoare, patosul revoluţio­nar, patriotic, cutezanţa şi în­crederea în viitorul strălucit, so­cialist şi comunist al patriei. Acţiunile politico-educative şi cultural-ştiinţifice, spectacolele artistice pun în lumină faptul că toate realizările de azi ale po­porului nostru se datorează strălucitei activităţi revoluţiona­re a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, consacrate propăşirii ţării, cauzei socialismului şi păcii. Dintre manifestările politico­­educative, cultural-ştiinţifice şi artistice care vor avea loc re­marcăm: simpozioanele organi­zate la nivelul municipiilor şi oraşelor pe tema: „42 de ani de la victoria de eliberare socială şi naţionali, antifascistă şi anti­imperialistă fie la 23 August 1944“, simpozioanele „înflorirea culturii şi artei mureşene în anii Epocii Nicolae Ceauşescu“, ci­clurile tematice „Momente glo­rioase din istoria patriei şi a Partidului Comunist Român“, organizate la aşezămintele de cultură. La amplele manifestări politico-educativ­­e, cultural-artis­­t­­e şi ştiinţifice organizate îşi aduc contribuţia şi instituţiile prote­gon­iste de spectacole şi concerte, filialele uniunilor de creaţie, revistele Vatra, Igaz Szó, Új Élet, cenaclurile litera­re, soviet­ăţile ştiinţifice, întreaga mişcare artistică din judeţ, des­făşurată în etapa de masă a ce­lei de a VI-a ediţii a Festivalu­lui naţional „Cîn­tarea Româ­niei“, prin susţinerea unor reci­taluri de poezie patriotică şi re­­ve diu-infirm, spectacole de muzi­că patriotică şi revoluţionară, decade, gale ale dramaturgiei şi muzicii, concerte corale, simfo­nice, vocal-simfonice, expoziţii de artă plastică, colocvii, simpo­zioane ştiinţifice, spectacole ar­tistice sub genericul „Partidului slavă“, „Partid iubit, părinte drag“, „Omagiu Epocii Nicolae Ceauşescu“, „Partidul, Ceauşescu, România“, „România — ţara pă­cii“, „Eroul României — eroul păcii“, „Anul Internaţional al Păcii“, „Ceauşescu — Pace". Numeroase manifestări politice, cultural-educative şi ştiinţifice sunt iniţiate de biblioteci, muzee, librării, unităţi cinematografice, expoziţii de carte social-politică, vizite la muzee, monumente is­torice, obiective şi locuri care e­­vocă trecutul glorios de luptă al partidului şi poporului nostru, gale de filme artistice şi docu­mentare, expoziţii de artă plas­tică de fotografii sub genericul „Omagiu Partidului Comunist Român", „Grandioasele ctitorii ale Epocii Nicolae Ceauşescu“ care vor pune în evidenţă mo­mentele glorioase ale partidului nostru în cele şase decenii şi jumătate, bilanţul măreţelor realizări ale poporului nostru din perioada ultimilor 21 de ani. Manifestările organizate în ju­deţul nostru, ca de altfel în în­treaga ţară, constituie un suprem omagiu adus partidului şi ţării, marele nostru conducător, celui mai iubit fiu al partidului şi po­porului, ctitorul României noi, socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ele exprimă totoda­tă gîndurile, hotărîrea fermă şi unanimă a oamenilor muncii ro­mâni, maghiari, germani de pe plaiurile mureşene de a face to­tul pentru realizarea exemplară a sarcinilor economico-sociale care ne stau în faţă, răspunzînd astfel înflăcăratelor che­mări a­­dresate întregului popor de se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la acest început de cincinal, incit patria noastră scumpă să urce tot mai sus pe treptele progre­sului şi civilizaţiei, înscriindu-şi numele cu măreţie şi demnitate între naţiunile lumii. KAPUS IOAN , secretarul Comisiei judeţene pentru răspîndirea cunoştnţelor ştiinţifice şi tehnice a F.DU.S. ” PROGRAMUL de TELEViZilUNE­ ­ pentru săptămîna 3 — 9 auglist 1988 DUMINICA, 3 AUGUST 11,30 — Telex. 11,35 — Lumea copiilor­ (color). Telefilmoteca de ghiozdan — Vizitatorii. Epi­sodul 9. 12,40 — Din pum­n­a cîntecului românesc — Muzică populară. 13,00 — Album dumi­nical (parțial color). Noutăţile Studioului 1. Cotidianul în 600 de secunde. Sub soarele verii — Melodii lirice. Izvor curat al vi­surilor noastre. Alfabetul dansu­lui clasic. Telesport.­­Teatru scurt. „O vilă de vînzare“. Melo­diile tinereţii. Din frumuseţile patriei — documentar artistic. Lumea minunată a filmului. Secvenţa telespectatorului. 14,45 — Cu tricolorul la catarg (co­lor). Reportaj de Ziua marinei Republicii Socialiste România. 15.00 — închiderea programului. 19.00 — Telejurnal. 19,20 — Ţa­ra mea azi — Judeţul Buzău în anul 65 al partidului (color). 19,40 — Cîntarea României (co­lor). De pe marea scenă a ţării pe micul ecran. Emisiune reali­zată în­ colaborare cu Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialis­t şi cu Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Buzău. 20,20 — Film artistic (co­lor). Calculatorul mărturiseşte. Producţie a Casei de Filme Unu. 21,50 — Telejurnal. 22,00 — în­chiderea programului. LUNI, 4 AUGUST 20,00 — Telejurnal. 20,20 — Orizont tehnico-ştiinţific (par­ţial color). Tehnologii neconven­ţionale; laserul în medicină; o­­ceanul văzut din spaţiul cosmic — documentar: imagini în pre­mieră. 20,40 — Tezaur folcloric (color): Permanenţe ale cîntecu­lui bihorean. Laureaţi ai Festi­valului naţional „Cîntarea Ro­mâniei“. 20,55 — Film serial (color): Cristofor Columb. Epi­sodul 2. 21,50 — Telejurnal. 22,00 — închiderea programu­lui. MARŢI, 5 AUGUST 20.00 — Telejurnal. 20,20 — Actualitatea în economie. 20,35 — Din marea soarte a patriei. „Auzit-aţi de-un Mihai. ..“ Do­cumentar (color). 21,0­0 — Tea-,­tru TV (color). Ziua cea mare de Ştefan Berciu. Prima parte. 21,50 — Telejurnal. 22,00 — în­chiderea programului. MIERCURI, 6 AUGUST 20,00 — Telejurnal. 20,20 — Actualitatea în economie. 20,35 — Tribuna TV. Exigenţe actuale ale perfecţionării conducerii ac­tivităţii economico-sociale. 20,55 — Teatru TV (color). Ziua cea mare de Ştefan Berciu. Ultima parte. 21,50 — Telejurnal. 22,00 — închiderea programului. JOI, 7 AUGUST 20,00 — Telejurnal. 20,20 — Actualitatea în economie. 20,35 — Epopeea libertăţii patriei noastre. 20,55 — Invitaţie în studiourile Rad­ioteleviziunii. 21,35 — Spiritul revoluţionar în acţiune. Reportaj. 21,50 — Tele­jurnal. 22,00 — închiderea pro­gramului. VINERI, 8 AUGUST 20,00 — Telejurnal. 20,20 — Actualitatea în economie. 20,35 — Vară românească­. Cîntece şi versuri. 20,45 — Cadran mondial (color). 21,00 — Serial ştiinţific (color). Din tainele mărilor. E­­pisodul 11. 21,25 — Tutunul sau sănătatea — alegeţi! 21,35 — Timp al marilor înfăptuiri re­voluţionare. 21,50 — Telejurnal. 22,00 — închiderea programului. SÎMBÂTA, 9 AUGUST 13.00 — Telex. 13,05 — La sfîrşit de săptămînă. Din sumar. Intermezzo muzical. Gala dese­nului animat. De pe plan boto­­şenean. Tot ce are ţara mai fru-'' mos. Mărturisiri . . . pe un Stra­divarius: Yehudi Menuhin. Ta­blouri din Galeria Naţională. Marile momente ale babelului. Telesport. Autograf muzical Adrian Daminescu. (parţial co­lor). 14,45 — Săptămîna politică. 15.00 — închiderea programului. 19.00 — Telejurnal. 19.20 — Te­­leenciclopedia (color). Civilizaţia geto-dacă la gurile Dunării (II): Zoorama. Păsări care nu zboa­ră. Fenomene cosmice. Meteori­ţii. 19,45 — Casa cu patru fete. Fantezie muzical-distractivă (c­­lor). 20,30 — Film artistic: Con­voiul — Producţie a Casei de Filme Unu (color). 21,50 — Tele­jurnal. 22:00 — Să-mi cînţi un cîntec de iubire . . . Romanţe şi melodii de neuitat (color). 22:30 — Închiderea programului.* • Florea Someşan, str. Cîmpu­­lui nr. 23, Reghin. Din partea conducerii întreprinderii agrico­le de stat Reghin, căreia i-a fost trimisă, spre cercetare şi solu­ţionare, scrisoarea dumneavoas­tră, primim următorul răspuns: „Someşan Florea este propus la pensie pentru limită de vîrstă începînd cu data de 1 august 1986, dosarul de pensionare fiind trimis D.P.M.O.S. Tîrgu-Mureş — Oficiul de asigurări sociale şi pensii, cu numărul 3.X16, din 28 iunie a.c. Afirmaţia numitului că cererea lui de pensionare a fost tărăgănată nu este adevăra­tă ... Pe tabelul cu personalul propus pentru pensionare în a­­nul 1986, figurează la poziţia 6. Privitor la desfacerea contractu­lui de muncă, afirmaţiile nu sunt reale. Conducerea întreprinderii a ţinut cont de acele persoane care urmează să fie pensionate, cărora nu li s-a desfăcut con­tractul de muncă. Pentru pe­rioada cit a fost în concediu medical, i s-au plătit drepturile băneşti pe baza certificatelor prezentate, iar după ce medicul nu i-a mai acordat concediu de boală a fost plasat în aceeaşi muncă, de paznic, cea mai uşoa­ră în orice întreprindere". (Ing. Mihai Boariu , director, Teodor Căşvean, inspector cu probleme de personal). • Floarea Runcan, str. Mică nr. 7, Tîrgu-Mureş. Răspunzînd la sesizarea trimisă de dumnea­voastră, Consiliul judeţean al sindicatelor Mureş precizează: „Pro­blemele ridicate au fost cer­cetate şi larg dezbătute, la faţa locului, în prezenţa dumnea­voastră, precum şi a celor care reprezentau organele noastre centrale, ca atare ne menţinem răspunsurile date. Referitor la motivele şi temeinicia desfacerii contractului dumneavoastră de muncă, vi s-a comunicat decizia noastră cu nr. 312/12 mai 1986, cit şi sentinţa civilă nr. 4.255/19 iunie 1986, a Judecătoriei Tîrgu- Mureş, prin care s-a confirmat justeţea şi legitimarea măsurii. De altfel, competenţa în rezolva­rea litigiului de faţă revine Tri­bunalului judeţean Mureş, în baza recursului declarat împo­triva sentinţei Judecătoriei Tîr­gu-Mureş. (Maria Deac, preşe­dinte, Olah Ştefan, consilier ju­ridic principal). • Eleonora Pîrlea, str. Lilia­cului nr. 30, Nazna. „In confor­mitate cu prevederile art. 8, din Legea nr. 3/1977, femeile înca­drate în muncă pot fi pensiona­ fi răspunsun­s de la vîrsta de 55 de ani, la ce­rerea lor, dacă au o vechime în muncă de cel puţin 25 de ani. Din cererea dumneavoastră re­zultă că la 55 de ani aţi realizat o vechime în muncă de numai 16 ani, nefiind îndeplinite ast­fel condiţiile de pensionare pre­văzute de lege" .dr. Aurel Tero, director, Csepreghy Ileana, şe­ful oficiului). • Gheorghe Halea, Petelea nr. 587. De la aceeaşi Direcţie pen­tru probleme de muncă şi ocro­tiri sociale, Oficiul de asigurări sociale şi pensii, în nota obişnui­tei promptitudini, primim urmă­torul răspuns: „în conformitate cu prevederile art. 8, al. 2 din Legea nr. 3/1977, persoanele în­cadrate în muncă la împlinirea vîrstei de 60 de ani — bărbaţii — au dreptul la pensie pentru munca depusă şi după limită de vîrstă, numai în cazul în care au realizat cel puţin 30 de ani în cîmpul muncii. Din cererea dumneavoastră rezultă că nu îndepliniţi condiţiile legale, aşa că nu se pot acorda drepturile de pensie cerute“. (dr. Aurel Tero, director, Csepreghy Ilea­na, şeful oficiului). • Gheorghe Pop, str. Crinului nr. 20/A, Luduş: „Se confirmă cele relatate în scrisoare, trenul 4.528, din 27 iunie 1986, a sosit în staţia Tîrgu-Mureş cu o în­­tîrziere de 50 de minute. Intîr­­zierea trenului 4.528 a fost ana­lizată şi cercetată de noi în ziua respectivă, constatîndu-se aba­teri în sarcina operatorului RC, Dumitru Aurel, care a fost sanc­ţionat disciplinar. La primirea scrisorii am procedat şi la cer­cetarea personalului de tren, ca­re a au o atitudine necuviin­cioasă, în persoana şefului de tren, Victor Moldovan, care a fost chemat în faţa colectivului de conducere al staţiei Tîrgu- Mureş şi atenţionat. Neregulile au fost prelucrate cu întreg per­sonalul din subordine. Infor­măm, totodată, că pe secţiunea Tîrgu-Mureş — Războieni, în pe­rioada mai — octombrie a.c. se execută lucrări de reparaţii pe­riodice, cu maşini grele de cale, pe porţiuni slăbite de linie, care impun limitări de viteză. Cu toate acestea, în atenţia noastră stă permanent ci­rutaţia regula­tă a trenurilor de călători. Vă mulţumim pentru sprijinul a­­cordat în eliminarea actelor de indisciplină“. (Ing. Ştefan Muji, şef R.C.M. coordonator). Rubrică realizată de lazAr LADARIU CALENDAR Vineri 1 AUGUST Soarele răsare la ora 6,02, apune la ora 20,12. Zile trecute 213, zile răma­se 152. CINEMA TIRGU-MUREŞ — Unirea! Fiii Marii Ursoaice. Select: Mu­zica unei vieţi. Tineretului. Ca-n filme. Superpoliţistul. SIGHI­ŞOARA — Lumina. Preeria. Grădina - vară. Toate mi se întîm­plă numai mie. REGHIN — Patria: Clipa de răgaz. TÎR­­N­A­VENI — Melodia: Profetul, aurul şi ardelenii. Grădina de vară: Burlacul căsătorit. LUDUȘ — Flacăra: Artista, dolarii şi ardelenii. SOVATA — Doina: Aventură în Ontario. SÂRMAŞU — Popular: Vară sentimentală. IERNUT — Lumina: Copie la indigo. SÎNGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Legenda că­lăreţului singuratic. FlNTÎNELE — Patria: Avertismentul (seriile I—II). MIERCUREA NIRAJU­­LUI — Nirajul: Racolarea. TELEVIZIUNE 20,00 — Telejurnal. In intîm­­pinarea zilei de 23 August. 20,20 — Actualitatea în economie. 20,35 — Cîntecul şi poezia acestor ani eroici. 20,50 — Cadran mondial (c). România — Ceauşescu — Pace. 21,10 — Serial ştiinţific (c). Din tainele mărilor. Episodul 10. 21,35 — Timp al marilor în­făptuiri revoluționare. Drumul către steaua de aur. 21,50 — Telejurnal. EXPOZIŢIE CE VREA ALEXANDRU MOHIÎ? După ce văd mai mult de 50 de lucrări realizate de plasticianul amator Alexandru Mohi mă întreb ce vrea el să facă din creaţia lui pe care în­cearcă, nu fără efort, să o aducă la un numitor comun. Naturi moarte pe fond monocrom, gru­puri florale în care reuşeşte armonii cromatice subtile, peisa­je împăstate pe care le sufocă în culoare alături de peisaje în care culoarea se subordonează unor dominante în verde şi al­bastru cu spaţii sintetice, cu to­nuri şi nuanţe fine, cu organi­zări in perspectivă de certă va­loare. Moli încearcă prea mult să se exprime în mod personal, amestecînd lucrul după natură cu improvizaţia de şevalet. în locul domniei sale aş rămîne la peisajele în care reuşeşte ade­vărate sclipiri cromatice în nu­anţe de verde, obligîndu-şi ochiul să selecteze mai mult impresiile motivului natural în defavoarea imaginaţiei insuficient cultivate. Există un dat natural la Mohi care ar trebui mai mult exploa­tat, există o pasiune sinceră pentru arta plastică şi mai exis­tă o dorinţă pătimaşă de a-i pătrunde tainele. Cele cîteva peisaje montane dovedesc bune­le lui intenţii. DORU ANDREI INSTANTANEE A­­rul de cursă lungă Foto: IOSIF TR.F

Next