Steaua Roşie, ianuarie 1987 (Anul 38, nr. 1-25)

1987-01-15 / nr. 11

ANGAJARE FERMA ÎN ÎNFĂPTUIREA SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Creşterea accentuată a productivităţii muncii — obiectiv programatic al Congresului al Xlll-lea al partidului Anul 1987, definit de secreta­rul general al partidului, tovară­şul Nicolae Ceauşescu drept an hotăritor în îndeplinirea istori­celor hotărîri ale Congresului al XIII-lea al partidului privind dezvoltarea intensivă, trecerea României socialiste la un stadiu superior al existentei sale, a în­ceput sub auspiciile responsabi­lității, ale angajării ferme pen­tru materializarea complexelor obiective ale planului unic pe a­­cest an. In acea­tă strategie, pre­vederile pe 1987 au ca priorita­te fundamentală accentuarea la­turilor calitative ale creşterii e­­conomice, accelerarea cursului spre reproducţia de tip intensiv care are ca bază ridicarea sub­stanţială a productivităţii mun­cii, a eficienţei economice. Productivitatea muncii în in­dustria republicană, calculată pe baza producţiei-marfă, urmează să crească în acest an cu 7,5— 8,5 la sută faţă de 1986. Această cerinţă este definitorie pentru noua etapă, iar în ramurile de vîrf, în unele industrii, în majo­ritatea întreprinderilor din jude­ţul nostru acest indice are un ritm mai alert decît media pe ţară. De ce acordă conducerea par­tidului nostru o importanţă atît de mare creşterii mai accentuate a productivităţii muncii? Aceas­tă orientare programatică, în­scrisă în hotărîrile Congresului al XIII-lea ca unul din obiecti­vele fundamentale ale actualului cincinal are o fundamentare şti­inţifică bine determinată şi ţine seama de potenţialul tehnic şi uman al ţării. Referindu-se la a­­ceastă problemă, secretarul ge­neral al partidului nostru a ară­tat că „sporirea rapidă a pro­ductivităţii muncii reprezintă o lege obiectivă a progresului eco­nomic şi social, o cerinţă vitală a afirmării superiorităţii societă­ţii socialiste“. Astfel, creşterea mai puternică a productivităţii muncii devine factorul hotărîtor al dezvoltării intensive. Rezulta­tele unor calcule de sinteză ara­tă că majorarea numai cu 1 la sută a productivităţii muncii so­ciale asigură, la nivelul anului 1990, un spor al venitului naţio­nal de circa 12 miliarde de lei. întreprinderile judeţului nos­tru, în care s-a trecut cu forţe sporite la cea de-a doua etapă de modernizare şi perfecţionare a organizării producţiei şi mun­cii, au temeiuri să nutrească în ridicarea mai puternică a pro­ductivităţii. Elocvent este faptul că pe primul an al acestui cin-­­ cinal, productivitatea muncii so­ciale, la nivelul judeţului nostru, a fost depăşită cu 12.589 de lei pe om, demonstrînd că în condi­ţiile promovării progresului teh­nic, al utilizării mai depline a potenţialului întreprinderilor, sunt posibile noi dimensiuni în valorificarea superioară a resur­selor de care dispunem. Şi în această direcţie putem sublinia faptul că întreprinderea Electro­­centrale Mureş a înregistrat o spectaculoasă creştere a produc­tivităţii, situîndu-se pe locul I pe judeţ la acest indicator. Lo­curi de frunte ocupă, pe 1986, şi­ Combinatul chimic Tîrnăveni, întreprinderea de stofe Sighi­şoara, Prodcomplex, ţesătoriile de mătase din Tîrgu-Mureş şi Sighişoara, Fabrica de zahăr Lu­duş, Piscicola Zau, întreprinde­rea de bere Reghin, „Tîrnava“ Sighişoara, IFET Reghin, Fabri­ca de anvelope Luduş şi multe altele care au aplicat cu riguro­zitate măsurile de modernizare a producţiei, de perfecţionare a tehnologiilor de fabricaţie, ac- GH. BARBULESCU (Continuare in pag. a 4-a) Metalotehnica Tîrgu-Mureş Viguroasă deschidere la export­ ­ Dinamica exportului între­prinderii Metalotehnica din Tîr­­gu-Mureş reflectă, la scara cu­venită, în modul cel mai eloc­vent materializarea eforturilor de traducere în viaţă a politicii partidului şi statului nostru, a indicaţiilor şi orientărilor tova­răşului Nicolae Ceauşescu pri­vind necesitatea extinderii şi di­versificării activităţilor de co­merţ exterior, pe de o parte, ca şi fructificarea acumulărilor ca­litative pe parcursul ultimilor ani ai acestui destoinic colectiv, pe de altă parte. Aceasta o de­monstrează şi faptul că, deşi planul la export al anului 1986 a fost cu 37 la sută mai mare decît anul anterior, el a fost realizat în întregime, motivaţia constînd,­­în principal, în calita­tea şi gradul înalt de tehnicitate şi fiabilitate al maşinilor şi u­­tilajelor realizate. Desigur, aces­te caracteristici se fundamentea­ză, prioritar, pe preocuparea ma­nifestă a muncitoril­or, maiştri­lor, a cadrelor de specialitate de a îngloba în produse un volum tot mai mare de muncă vie, ca şi cuceririle de ultimă oră ale progresului tehnic şi ştiinţific în domeniu. Interesîndu-ne despre condi­ţiile în care a debutat producţia pentru export în 1987,­­ pornind tocmai de la experienţa bună a anului trecut, aflăm că, faţă de 1986 livrările la export vor fi cu 11 la sută mai mari, că, pentru prima dată în istoria întreprin­derii, volumul exportului va re­prezenta 25 la sută din întreaga producţie marfă. Că această sar­cină importantă are sorţi de iz­­bîndă o confirmă şi un alt as­pect: în ianuarie 1987 erau asi­gurate peste 90 la sută din con­tractele la export, faţă de nu­mai 50 la sută în ianuarie anul trecut — ceea ce reconfirmă prestigiul şi­ căutarea de care se bucu­ră maşinile întreprinderii pe piaţa externă. Dar, desigur, pentru a ajunge aici, într-un domeniu al construcţiilor de ma­şini în care predominantă este mecanica fină de cel mai înalt nivel, a fost nevoie de a se în­zeci valoarea muncii vii — ex­presie a gradului de calificare, al cunoştinţelor tehnice, al men­ţinerii „pasului“ cu toate noută­ţile din această ramură. O deviză a colectivului, repe­tată în mai multe forme pe par­cursul documentării, ar suna cam aşa: „să facem totul pentru ca lumea să ne cunoască!“. Cu­noaştere care asigură, în final, noi pieţe de desfacere. Ce se întreprinde în acest sens? In principal o masivă participare la tîrgurile şi expoziţiile inter­naţionale de specialitate. Numai pentru acest an Metalotehnica şi-a exprimat dorinţa de a-şi prezenta produsele — între care ultimele tipuri din renumita fa­milie a maşinilor de cusut in­dustrial, maşinile de tricotat rectiliniu şi gama diversă a graiferelor — la im­portantele manifestări comerciale din 26 de localităţi de peste hotare — Moscova, Leipzig, Plovdiv, Iz­mir, Bagdad, Delhi, Bruxelles etc. Se speră ca forul tutelar şi Camera de comerţ exterior să creeze colectivului posibilitatea prezenţei la cît mai multe ase­menea confruntări — calea cea mai directă de a se face „cunos­cuţi în lume“. Ni se spune că, dacă pînă a­­cum doi-trei ani ritmurile de creştere la export erau mai mo­deste, acum — graţie efortului creator al oamenilor muncii de aici de a reînnoi şi moderniza M. BARDAŞANU (Continuare în pag. a 3-a) PJJOK­TABI D/K TO*71 ,UHITI-'A/ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Zilele acestea a avut loc, în localul clinicilor de pedia­trie­ I şi II din Tîrgu-Mureş, vernisarea lucrărilor de pic­tură monumentală, realizate in cadrul Şantierului judeţean de artă plastică al pionierilor şi şcolarilor, manifestare ce se înscrie în chip fericit pe linia bunei conlucrări între Consiliul judeţean al Organi- Generosul gest­ ­aţiei pionierilor şi Direcţia sanitară judeţeană. Timp de şapte zile, pionie­rii membri ai atelierelor de artă decorativă de la casele pionierilor şi şoimilor patriei din Tîrgu-Mureş şi Tîrnăveni, precum şi ai cercurilor de pictură de la şcolile generale nr. 14 din Tîrgu-Mureş şi din Iernut, s-au întrunit aici, in­tr-o perioadă a vacanţei de iarnă, pentru a-şi uni înde­­mînarea şi talentul în scopul ca, din armonia liniilor şi cu­lorilor să răsară şi aici, în mijlocul copiilor veniţi să ION CIURDARU (Continuare in pag. a 2-a) — Reportajul nostru ------------- . fl Anul XXXVIII I Nr. 11 (8.940) Vt I| 15 ianuarie 1987 1] \\ 4 pagini ]| 50 de bani M SCRISOAREA TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU adresată celor care i-au trimis mesaje şi telegrame de felicitare cu prilejul aniversării zilei de naştere Tovarăşei Elena Ceauşescu, membru al Comitetului­­ Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim viceprim-ministru al Gu­vernului Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliu­lui Naţional al Ştiinţei şi Invă­­ţămîntului, i-au fost trimise, cu prilejul aniversării zilei de naş­tere şi a îndelungatei sale activi­tăţi revoluţionare, un mare nu­măr de mesaje, scrisori şi tele­grame de felicitare. Dînd expre­sie gîndurilor şi sentimentelor lor de aleasă stimă şi preţuire, muncitorii, ţăranii cooperatori, oamenii de ştiinţă, artă şi cultu­ră, cadrele didactice, activişti de partid şi de stat, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, revo­luţionare au adus un vibrant o­­magiu tovarăşei Elena Ceauşescu şi i-au adresat, din toată inima, calde urări de sănătate, viaţă în­delungată, fericire şi putere de muncă, de noi şi tot mai mari realizări în activitatea de înaltă răspundere pe care o desfăşoară în conducerea partidului şi sta­tului, pentru progresul şi înflo­rirea României socialiste. Tuturor celor care i-au trans­mis mesaje, scrisori şi telegra­me de felicitare, tovarăşa Elena Ceauşescu le-a adresat următoa­rea scrisoare de mulţumire: „Doresc să mulţumesc călduros organizaţiilor de partid, minis­terelor, instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, oa­menilor muncii din întreprinderi industriale şi unităţi agricole, din institute de cercetare ştiinţifică şi proiectare, din învăţămînt, cul­tură şi artă, tuturor celor care mi-au adresat felicitări şi urări cu prilejul aniversării zilei de naştere. Apreciez aceste manifestări ca o expresie a sentimentelor de profundă încredere şi ataşament pe care oamenii muncii, întregul popor le nutresc pentru eroicul şi gloriosul nostru partid comunist — forţa politică conducătoare a întregii naţiuni — în rîndurile căruia am militat din cei mai tineri ani ai vieţii şi pe care­ îl voi sluji, întotdeauna, cu întreaga mea fiinţă. Voi acţiona cu toată energia, şi în viitor, pentru înfăptuirea neabătută a politicii parti­dului de dezvoltare economică şi socială a ţării, pentru progresul continuu al ştiinţei şi culturii, pentru împlinirea aspiraţiilor su­preme ale poporului român, pentru triumful cauzei păcii, colabo­rării şi înţelegerii între toate naţiunile lumii. Adresez, din toată inima, tuturor celor care mi-au transmis felicitări, cele mai calde urări de sănătate şi fericire, de satisfacţii şi împliniri tot mai bogate în muncă şi în viaţă. Urez întregului nostru popor succese şi realizări tot mai mari în activitatea consacrată înfăptuirii prevederilor planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a istoricelor hotărîri ale Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român, care vor asigura ridicarea pe trepte tot mai înalte de progres şi civilizaţie a României Socia­liste“. ELENA CEAUŞESCU Colectivul de la IPM Sport Reghin a început anul 1987 cu hotărîrea de a aplica, în activi­tatea de zi cu zi, măsurile stabilite în programul de modernizare şi de înnoire a producţiei, în vederea realizării contractelor de export şi pentru piaţa internă, în condiţii de cea mai bu­nă calitate şi eficienţă economică — sarcină de primă importan­ţă, subliniată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 13 ianuarie 1987. Fotografia, realizată de IOSIF TRIF, prezintă aspecte de muncă de la linia nr. 3 pregătit­­cu sut feţe încălțăminte sportivă.

Next