Steaua Roşie, februarie 1987 (Anul 38, nr. 26-49)

1987-02-01 / nr. 26

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Document programatic (Urmare din pag. I) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a reliefat cu puterea faptelor, a argumentelor po­litice marile realizări din primul an al cinci­nalului, cerinţele consolidării lor în 1987. Tot­odată, acest document programatic, de covâr­şitoare însemnătate politică, a pus în faţa par­tidului noi sarcini, a reliefat noi direcţii de ac­ţiune pentru continuarea procesului dezvoltării intensive a economiei naţionale. Documentul, care poartă pecetea gîndirii creatoare, nova­toare a secretarului general al partidului, ac­centuează orientarea esenţială a creşterii eco­nomice în perioada 1986—1990, rolul determi­nant ce revine comuniştilor, organelor şi orga­nizaţiilor de partid, organelor de conducere co­lectivă de a uni eforturile colectivelor munci­toreşti în direcţia unică — realizarea exempla­ră a planului pe 1987 — an hotărîtor pentru materializarea obiectivelor strategice ale Con­gresului al XIII-Iea al partidului. Secretarul general al partidului subliniază cerinţa ca în acest an, toţi comuniştii, toţi oa­menii muncii să situeze pe prim plan lărgirea bazei de materii prime şi energetice, amplifica­rea procesului gospodăririi resurselor proprii. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relie­fat că o condiţie hotărîtoare pentru creşterea dinamică a întregii economii este accentuarea procesului modernizării producţiei industriale, aplicarea în toate unităţile a programelor adop­tate de partid pentru acest cincinal. Accentuarea laturilor calitative ale întregii activităţi, promovarea pe scară largă a ştiinţei, realizarea exemplară a planului în fiecare zi, în toate unităţile economice, implementarea operativă în procesul de producţie a noilor normative ale mecanismului autoconducerii muncitoreşti şi ale autofinanţării apar ca obiec­tive de maximă însemnătate pentru acest an. Totodată,­ secretarul general al partidului ne cere fiecăruia dintre noi muncă exemplară, or­dine, disciplină şi răspundere în întreaga acti­vitate pentru realizarea obiectivelor economi­­co-sociale ale anului 1987, pentru amplificarea comerţului exterior,­ realizînd, la nivel mondial produsele solicitate de partenerii externi, de economia noastră naţională. Strategia dezvoltării ne cere mai mult ca oricînd să ne manifestăm plenar atitudinea creatoare prin fapte exemplare la locurile noastre de producţie. Fiecare comunist, fiecare om al muncii din­ judeţul Mureş are sacra da­torie de a-şi consacra întreaga capacitate şi e­­nergie creatoare onorării întocmai a prevede­rilor pe 1987, întîmpinînd Conferinţa Naţională a partidului cu noi şi remarcabile realizări în dezvoltarea patriei. CURSURI SPORTIVE Comitetul municipal pentru e­­ducaţie fizică şi sport Tîrgu-Mu­­reş, prin comisia de turism şi alpinism, organizează un curs pentru ghizi montani, învăţarea schiatului şi de alpinism, cu du­rata de 6 luni, pentru femei şi bărbaţi în vîrstă de la 16 la 35 de ani. După terminarea cursu­lui se eliberează carnetul de ghid montan, instructor şi insig­na de alpinist. înscrierea la a­­cest curs este gratuită şi cere­rile tip pot fi obţinute de la se­diul CJEFS Mureş. Adunarea de constituire va avea loc mier­curi, 4 februarie a.c., ora 17, la sediul CJEFS, situat la Casa de cultură a sindicatelor. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş au fost minus 23 de grade, iar la oră 14 au fost minus 13 gra­de. TIMPUL PROBABIL: Vreme friguroasă, geroasă noaptea şi dimineaţa. Cer variabil. Vînt slab. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 25 şi minus 18 grade, iar cele maxime între minus 8 şi minus 6 grade. Noaptea şi dimineaţa ceaţă lo­cală, însoţită şi de depunere de chiciură. J­arna­­a Criş Intr-un decor piemontan de rară frumuseţe, se află amplasată ferma mixtă din Criş, ce aparţine de între­prinderea agricolă de stat Si­ghişoara. Pe terenuri frămin­­tate dar amenajate cu ştiin­ţă, o frumoasă livadă ocupă mai bine de 120 de hectare, iar în adăposturi moderne se cresc bovine şi ovine de ma­re valoare. Despre realizările la zi, în­scrise în bilanţul anului 1986, discutăm cu inginerul Ale­xandru Micu, şeful fermei. Mindria fermei este livada, de care se ocupă un colectiv vrednic de pomicultori, con­dus cu pricepere de inginera Tiana Micu, în anul trecut, ca urmare a tehnologiei apli­cate, s-a reuşit să se realizeze pe un hectar peste 12.600 de kg de mere de bună calitate, depăşindu-se planul cu peste 1.300 de kg la hectar. Şi pen­tru ca totul să fie făcut la timp, încă din aceste zile de iarnă pomicultorii,­­ printre care mecanizatorii Schneider Andrei, Barbu Virgil, Ioan Roşea şi alţii au făcut tăieri­le de fructificare pe care le-au şi terminat. Cu aceeaşi pasiune se lu­crează şi în zootehnie, de ca­re şeful fermei se ocupă in­tens. Şi, răspunderea este mare, acum, iarna. Fiindcă totul a fost pregătit bine din vară nu există probleme de furajare. De la efectivele de vaci s-au obţinut 3.670 de li­tri de lapte de la o vacă fu­rajată — cifră care îi situea­ză pe poziţie fruntaşă. Şi aici lucrează, oameni cu experien­ţă: Schuster Daniel, Berger Ioan, Albert Aurel şi alţii. Finul din cele 3 fînare, fieca­re de cite 150 de tone, a fost recoltat în mare parte din li­vadă­Multă răspundere cere şi ferma de ovine care are un efectiv de peste 2.500 şi unde, în curînd, vor apare mieii. în cele cinci saivane, oile au condiţii bune de adăpostire. Necazul ciobanilor Ioan şi Viorel Suciu, provine, acum iarna, din partea lupilor, cîte­­odată şi al urşilor, care dau tîrcoale saivanelor, dar care se apără cu dinii, cite trei la fiecare turmă. Ne interesăm şi de gîndu­­rile şi planurile pentru acest an. Sînt multe şi ambiţioase, în livezi se prevede depăşirea realizărilor anului 1986, iar în zootehnie o natalitate de peste 95 la sută, depăşirea producţiei de lapte, asigura­rea unei echilibrate baze fu­rajere şi altele. REMUS CÂMPEAN Plenara Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă . Vineri, în sala mică a Palatu­lui culturii din Tîrgu-Mureş, a avut loc Plenara Comitetului ju­deţean de cultură şi educaţie so­cialistă cu activul cultural din judeţul Mureş. La lucrările ple­narei au participat tovarăşii An­gela Isăroiu, secretar al Comite­tului judeţean de partid,­Stelian Ionescu, instructor al CC. al P.C.R., Mihai Ispirescu, instruc­tor principal al Consiliului Cul­turii şi Educaţiei Socialiste. Plenara a analizat preocupă­rile organelor, instituţiilor şi a­­şezămintelor de cultură, a tu­turor factorilor educaţionali în vederea depistării şi valorificării moştenirii culturale tradiţiona­le pentru prevenirea şi combate­rea tendinţelor de poluare a creaţiei populare. Participanţii la plenară au a­­doptat un plan de măsuri pri­vind intensificarea activităţii de cercetare, valorificare şi conser­vare a autenticităţii culturii populare tradiţionale! CARNET CULTURAL Concert­ extraordinar. Marţi, 3 februarie, ora 19:30, în sala ma­re a Palatului culturii, chitaris­tul spaniol Jose Manuel Esteban oferă publicului meloman un interesant program intitulat: „Chitara în literatura muzicală spaniolă şi sud-americană“. Din mîinile autorizate ale unui chi­­­­tarist spaniol, piesele de mare efect de S. Sans, Brower, Albe­­niz, de Falia ş.a. vor cuceri cu siguranţă inimile ascultătorilor. Cursuri de pregătire. Institutul de teatru „Szengyörgyi István“ din Tîrgu-Mureş organizează, în­­cepînd de duminică, 8 februarie, cursuri de pregătire în vederea examenului de admitere din a­­cest an. Cursurile se vor desfă­şura la sediul institutului în fiecare duminică, începînd cu o­­ra 10,00. Adunare generală. Membrii A­­sociaţiei artiştilor plastici ama­tori din Tîrgu-Mureş au amînat adunarea generală anuală pen­tru ziua de 8 februarie, locul de desfășurare fiind sala mică a Palatului culturii. Sistematizării localităţilor — noi dimensioni calitative (Urmare din pag. I) riului ţării, judeţelor şi comune­lor, a localităţilor urbane şi ru­rale, zonarea funcţională privind modul de folosinţă a terenului, stabilirea regimului de înălţime, a densităţii construcţiilor, pre­cum şi a densităţii locuinţelor, a spaţiilor plantate şi de agrement, echiparea cu dotări social-cultu­­rale, cu lucrări tehnico-edilitare şi căi de comunicaţii şi trans­port, păstrarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător, punerea în valoare a monumentelor isto­rice şi de artă şi a locurilor is­torice, creşterea eficienţei eco­nomice şi sociale a investiţiilor şi îmbunătăţirea continuă a con­diţiilor de muncă, de locuit şi odihnă pentru întreaga popu­laţie. Prin sistematizare trebuie să se asigure restrîngerea perime­­trelor construibile ale localită­ţilor la strictul necesar şi folo­sirea optimă a pămîntului care reprezintă o importantă avuţie naţională. Sistematizarea teritoriului şi a localităţilor se desfăşoară în concordanţă cu prognozele şi pe baza prevederilor planului na­ţional unic de dezvoltare econo­­mico-socială a ţării şi contribuie la dezvoltarea armonioasă a în­tregului teritoriu, la valorifica­rea superioară a resurselor ma­teriale şi umane, la repartiza­rea raţională şi echilibrată a forţelor de producţie, urmărind îmbinarea organică a criteriilor de eficienţă economică cu cele de ordin social“, în scopul formulării şi defini­tivării noilor propuneri de siste­matizare a localităţilor, pe lin­gă utilizarea cadrului conţinut , a prevederilor actualelor schi­ţe de sistematizare, potrivit Pro­gramului judeţean de acţiune a­­probat de Biroul Comitetu­lui judeţean de partid la 4 iulie 1986, s-au desfăşurat o serie de activităţi concrete în­ teritoriu, de inventariere şi măsurare a tuturor incin­telor unităţilor de producţie, in­stituţiilor şi gospodăriilor popu­laţiei, în scopul cunoaşterii cit mai exacte a construcţiilor şi instalaţiilor existente de orice fel, a terenurilor ocupate de a­­cestea, a terenurilor disponibile menţinute ca rezerve pentru dez­voltări viitoare, sau a celor cu­prinse sau necuprinse în pro­ducţia agricolă, situate atît în perimetrele construibile cît şi în afara acestora. Acţiunea desfăşurată în aceas­tă perioadă poate fi comparată cu un „recensămînt“, concretizat printr-un volum uriaş de lucrări şi date obţinute. Trebuie să men­ţionez că toate aceste date au fost analizate şi însuşite de con­ducerile unităţilor economice, a­le instituţiilor, de către colecti­vele de specialişti care au parti­cipat la inventarierea şi măsu­rarea gospodăriilor cetăţenilor, precum şi de către comitetele şi birourile executive ale consi­liilor populare municipale, oră­şeneşti şi comunale, răspunză­toare de aplicarea în teritoriu a legii sistematizării. O primă con­cluzie desprinsă după centraliza­rea şi prelucrarea acestor date, este că nici o localitate, muni­cipiu, oraş, sat de pe teritoriul judeţului nostru nu se încadrea­ză, potrivit normelor de ocupa­re a terenurilor, în suprafeţele delimitate de actualele perime­tre construibile. Mai,concret, tre­buie să arătăm că, datorită di­versei configuraţii a localităţi­lor, a căror dezvoltare în trecut s-a făcut spontan, neorganizat, în funcţie de interesele indivi­duale corelate, bineînţeles, şi cu condiţiile specifice ale terenu­rilor, la ora actuală, pe lingă suprafeţele construite cu densi­tăţi variabile (număr de con­­strucţii/hectar) există, cuprinse în perimetrele construibile, o se­rie de terenuri neocupate con­­stînd din zone verzi, terenuri li­bere productive sau neproducti­ve etc., care toate însumate de­păşesc suprafeţele necesare reale determinate prin aplicarea nor­melor de sistematizare. Această situaţie impune o re­ducere a perimetrelor construi­bile la strictul necesar al fie­cărei localităţi, menţionatul însă faptul că în cadrul noilor peri­metre construibile propuse se a­­sigură pentru fiecare localitate, în funcţie de mărimea ei, şi re­zervele de teren necesare dezvol­tării acestora în perspectivă, res­pectiv corespunzător prevederi­lor noilor schiţe de sistemati­zare pentru etapa pînă în anul 2000. Bineînţeles că noile peri­metre construibile nu încorse­tează dezvoltarea nici unei loca­lităţi, acestea urmînd a fi ex­tinse prin cuprinderea suprafe­ţelor de teren necesare dezvol­tării, dar numai după ocuparea integrală a tuturor terenurilor disponibile rezervate prin noile schiţe de sistematizare. Dezvoltarea localităților se va face nu numai prin ocuparea a­­cestor rezerve, ci în primul rînd printr-o mai bună utilizare a te­renurilor construite, mă refer atît la cele din incintele unită­ților economice, prin sistemati­zarea acestor incinte și realiza­rea gradului de ocupare a tere­nului prevăzut de actele norma­­tive, cît şi prin restructurarea u­­nor zone de locuit avînd densi­tăţi (construcţii/hectar) sub ce­le prevăzute prin lege, ţinîn­­du-se cont şi de starea fizică a construcţiilor existente, în ter­meni tehnici, cu fond construit în stare foarte bună, bună sau insalubră.­­" CALENDAR Duminică - FEBRUARIE Soarele răsare. la ora 7,35, apune la ora 17,24. Zile trecute 32, zile răma­se 333. CINEMA DUMINICA, 1 FEBRUARIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: în­crederea. Unirea: Căutătorii de aur (seriile T—NI). Progresul: Luptătorii din valea misterioasa. Select: Comedie mută. Tinere­tului Sîmbăta vrăjitoarelor (o­­rele 9, 11, 15, 17). Fapt divers (orele 19, 21). Flacăra: Roberto Carlos si diamantul roz. SI­GHIȘOARA — Lumina: Canto­nul părăsit: Luptătorul cu sabia. REGHIN — Patria: Partidul, patria, poporul. Gheata verde. TÎRNAVE­NI — Melodia: Răpi­rea fecioarelor. LUDUȘ — Fla­căra: Duelul. SOVATA — Doi­na: Liceenii. — SÂRMAȘU — Popular: Aventuri la Marea Neagră (seriile I—II). IERNUT-­­Lumina: Preria. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: încrede­rea. FÎNTlNELE — Patria. Im­periul contraatacă (seriile I—II). MIERCUREA NIRAJULUI — Mirajul: Bătălia din umbră. LUNI, 2 FEBRUARIE TÎRGU-MUREȘ — Arta: Ulti­mul tren din Gun-Hill. Unirea: încrederea. Progresul: Oliver Twist. Select: Bisturiul, vă rog! Tineretului: Cu intenţii bune (o­­rele 9 şi 11). Insula comorilor (orele 15, 17, 19 şi 21). Flacăra: Păcat de lacrimile tale. SIGHI­ŞOARA — Lumina: încrederea. REGHIN — Patria: Dragoste de coiii. Poliţist sau delincvent. TU1N.AVENI — Melodia: Adio, Vise ale tinereţii. LUDUŞ — Fla­căra: Gheaţa verde. SOVATA — Doina: Doamna şi vagabondul. SARMASU — Popular: Yankeii Iserii’e I—TI). IERNUT — Lumi­na: Preria. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Lupii mă­rilor. FÎNTÎNELE — Patria: A­­plauze. aplauze. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Căsăto­rie legală. TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 FEBRUARIE 11.30 — Telex. 11,35 — Lumea V­eo-zi­lor. Telefilmoteca de ghioz­dan. Racheta albă. Ultimul epi­sod (color). 12,40 — Din cununa cîntecului românesc. Muzică populară (color). 13,00 — Album duminical (parţial color). Ca un faaure de miere. Moment poetic. Un cîntec pentru ţara mea. Mu­zică uşoară. Desene animate. Ti­nereţea clasicelor armonii. Tele­sport. Anul sportiv internaţional 1986. Maeştrii cîntăreţi ... ai O­­perei Române (I). Tablouri din Galeria Naţională. Autograf muzical: Stela Enarhe. Secvenţa telespectatorului. 14,50 — Con- * temporanii noștri (color). 15,00 — închiderea programului. 19,00 — Telejurnal. 19,15 — Ţara mea azi. înflorirea culturii socialiste românești. Documentar (color). 19,30 — O epocă de aur spre gloria României. Spectacol lite­­rar-muzical-coregrafic (color). 20,20 — Film artistic. întîlneş­­te-mă la Saint Louis. 21,50 — Telejurnal. 22,00 — închiderea programului. LUNI, 2 FEBRUARIE 20,00 —, Telejurnal. 20,15 — Energia — o problemă a noas­tră, a tuturor! 20,25 — Orizont tehnico-ştiinţific. 20,40 — Te­zaur folcloric (color). 20,55 — Roman foileton. Calvarul. Ulti­mul episod (color). 21,50 — Tele­jurnal. 22,00 — închiderea pro­gramului, y''

Next