Steaua Roşie, februarie 1987 (Anul 38, nr. 26-49)
1987-02-01 / nr. 26
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Document programatic (Urmare din pag. I) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a reliefat cu puterea faptelor, a argumentelor politice marile realizări din primul an al cincinalului, cerinţele consolidării lor în 1987. Totodată, acest document programatic, de covârşitoare însemnătate politică, a pus în faţa partidului noi sarcini, a reliefat noi direcţii de acţiune pentru continuarea procesului dezvoltării intensive a economiei naţionale. Documentul, care poartă pecetea gîndirii creatoare, novatoare a secretarului general al partidului, accentuează orientarea esenţială a creşterii economice în perioada 1986—1990, rolul determinant ce revine comuniştilor, organelor şi organizaţiilor de partid, organelor de conducere colectivă de a uni eforturile colectivelor muncitoreşti în direcţia unică — realizarea exemplară a planului pe 1987 — an hotărîtor pentru materializarea obiectivelor strategice ale Congresului al XIII-Iea al partidului. Secretarul general al partidului subliniază cerinţa ca în acest an, toţi comuniştii, toţi oamenii muncii să situeze pe prim plan lărgirea bazei de materii prime şi energetice, amplificarea procesului gospodăririi resurselor proprii. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reliefat că o condiţie hotărîtoare pentru creşterea dinamică a întregii economii este accentuarea procesului modernizării producţiei industriale, aplicarea în toate unităţile a programelor adoptate de partid pentru acest cincinal. Accentuarea laturilor calitative ale întregii activităţi, promovarea pe scară largă a ştiinţei, realizarea exemplară a planului în fiecare zi, în toate unităţile economice, implementarea operativă în procesul de producţie a noilor normative ale mecanismului autoconducerii muncitoreşti şi ale autofinanţării apar ca obiective de maximă însemnătate pentru acest an. Totodată, secretarul general al partidului ne cere fiecăruia dintre noi muncă exemplară, ordine, disciplină şi răspundere în întreaga activitate pentru realizarea obiectivelor economico-sociale ale anului 1987, pentru amplificarea comerţului exterior, realizînd, la nivel mondial produsele solicitate de partenerii externi, de economia noastră naţională. Strategia dezvoltării ne cere mai mult ca oricînd să ne manifestăm plenar atitudinea creatoare prin fapte exemplare la locurile noastre de producţie. Fiecare comunist, fiecare om al muncii din judeţul Mureş are sacra datorie de a-şi consacra întreaga capacitate şi energie creatoare onorării întocmai a prevederilor pe 1987, întîmpinînd Conferinţa Naţională a partidului cu noi şi remarcabile realizări în dezvoltarea patriei. CURSURI SPORTIVE Comitetul municipal pentru educaţie fizică şi sport Tîrgu-Mureş, prin comisia de turism şi alpinism, organizează un curs pentru ghizi montani, învăţarea schiatului şi de alpinism, cu durata de 6 luni, pentru femei şi bărbaţi în vîrstă de la 16 la 35 de ani. După terminarea cursului se eliberează carnetul de ghid montan, instructor şi insigna de alpinist. înscrierea la acest curs este gratuită şi cererile tip pot fi obţinute de la sediul CJEFS Mureş. Adunarea de constituire va avea loc miercuri, 4 februarie a.c., ora 17, la sediul CJEFS, situat la Casa de cultură a sindicatelor. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş au fost minus 23 de grade, iar la oră 14 au fost minus 13 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme friguroasă, geroasă noaptea şi dimineaţa. Cer variabil. Vînt slab. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 25 şi minus 18 grade, iar cele maxime între minus 8 şi minus 6 grade. Noaptea şi dimineaţa ceaţă locală, însoţită şi de depunere de chiciură. Jarnaa Criş Intr-un decor piemontan de rară frumuseţe, se află amplasată ferma mixtă din Criş, ce aparţine de întreprinderea agricolă de stat Sighişoara. Pe terenuri frămintate dar amenajate cu ştiinţă, o frumoasă livadă ocupă mai bine de 120 de hectare, iar în adăposturi moderne se cresc bovine şi ovine de mare valoare. Despre realizările la zi, înscrise în bilanţul anului 1986, discutăm cu inginerul Alexandru Micu, şeful fermei. Mindria fermei este livada, de care se ocupă un colectiv vrednic de pomicultori, condus cu pricepere de inginera Tiana Micu, în anul trecut, ca urmare a tehnologiei aplicate, s-a reuşit să se realizeze pe un hectar peste 12.600 de kg de mere de bună calitate, depăşindu-se planul cu peste 1.300 de kg la hectar. Şi pentru ca totul să fie făcut la timp, încă din aceste zile de iarnă pomicultorii, printre care mecanizatorii Schneider Andrei, Barbu Virgil, Ioan Roşea şi alţii au făcut tăierile de fructificare pe care le-au şi terminat. Cu aceeaşi pasiune se lucrează şi în zootehnie, de care şeful fermei se ocupă intens. Şi, răspunderea este mare, acum, iarna. Fiindcă totul a fost pregătit bine din vară nu există probleme de furajare. De la efectivele de vaci s-au obţinut 3.670 de litri de lapte de la o vacă furajată — cifră care îi situează pe poziţie fruntaşă. Şi aici lucrează, oameni cu experienţă: Schuster Daniel, Berger Ioan, Albert Aurel şi alţii. Finul din cele 3 fînare, fiecare de cite 150 de tone, a fost recoltat în mare parte din livadăMultă răspundere cere şi ferma de ovine care are un efectiv de peste 2.500 şi unde, în curînd, vor apare mieii. în cele cinci saivane, oile au condiţii bune de adăpostire. Necazul ciobanilor Ioan şi Viorel Suciu, provine, acum iarna, din partea lupilor, cîteodată şi al urşilor, care dau tîrcoale saivanelor, dar care se apără cu dinii, cite trei la fiecare turmă. Ne interesăm şi de gîndurile şi planurile pentru acest an. Sînt multe şi ambiţioase, în livezi se prevede depăşirea realizărilor anului 1986, iar în zootehnie o natalitate de peste 95 la sută, depăşirea producţiei de lapte, asigurarea unei echilibrate baze furajere şi altele. REMUS CÂMPEAN Plenara Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă . Vineri, în sala mică a Palatului culturii din Tîrgu-Mureş, a avut loc Plenara Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă cu activul cultural din judeţul Mureş. La lucrările plenarei au participat tovarăşii Angela Isăroiu, secretar al Comitetului judeţean de partid,Stelian Ionescu, instructor al CC. al P.C.R., Mihai Ispirescu, instructor principal al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. Plenara a analizat preocupările organelor, instituţiilor şi aşezămintelor de cultură, a tuturor factorilor educaţionali în vederea depistării şi valorificării moştenirii culturale tradiţionale pentru prevenirea şi combaterea tendinţelor de poluare a creaţiei populare. Participanţii la plenară au adoptat un plan de măsuri privind intensificarea activităţii de cercetare, valorificare şi conservare a autenticităţii culturii populare tradiţionale! CARNET CULTURAL Concert extraordinar. Marţi, 3 februarie, ora 19:30, în sala mare a Palatului culturii, chitaristul spaniol Jose Manuel Esteban oferă publicului meloman un interesant program intitulat: „Chitara în literatura muzicală spaniolă şi sud-americană“. Din mîinile autorizate ale unui chitarist spaniol, piesele de mare efect de S. Sans, Brower, Albeniz, de Falia ş.a. vor cuceri cu siguranţă inimile ascultătorilor. Cursuri de pregătire. Institutul de teatru „Szengyörgyi István“ din Tîrgu-Mureş organizează, începînd de duminică, 8 februarie, cursuri de pregătire în vederea examenului de admitere din acest an. Cursurile se vor desfăşura la sediul institutului în fiecare duminică, începînd cu ora 10,00. Adunare generală. Membrii Asociaţiei artiştilor plastici amatori din Tîrgu-Mureş au amînat adunarea generală anuală pentru ziua de 8 februarie, locul de desfășurare fiind sala mică a Palatului culturii. Sistematizării localităţilor — noi dimensioni calitative (Urmare din pag. I) riului ţării, judeţelor şi comunelor, a localităţilor urbane şi rurale, zonarea funcţională privind modul de folosinţă a terenului, stabilirea regimului de înălţime, a densităţii construcţiilor, precum şi a densităţii locuinţelor, a spaţiilor plantate şi de agrement, echiparea cu dotări social-culturale, cu lucrări tehnico-edilitare şi căi de comunicaţii şi transport, păstrarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător, punerea în valoare a monumentelor istorice şi de artă şi a locurilor istorice, creşterea eficienţei economice şi sociale a investiţiilor şi îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă, de locuit şi odihnă pentru întreaga populaţie. Prin sistematizare trebuie să se asigure restrîngerea perimetrelor construibile ale localităţilor la strictul necesar şi folosirea optimă a pămîntului care reprezintă o importantă avuţie naţională. Sistematizarea teritoriului şi a localităţilor se desfăşoară în concordanţă cu prognozele şi pe baza prevederilor planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a ţării şi contribuie la dezvoltarea armonioasă a întregului teritoriu, la valorificarea superioară a resurselor materiale şi umane, la repartizarea raţională şi echilibrată a forţelor de producţie, urmărind îmbinarea organică a criteriilor de eficienţă economică cu cele de ordin social“, în scopul formulării şi definitivării noilor propuneri de sistematizare a localităţilor, pe lingă utilizarea cadrului conţinut , a prevederilor actualelor schiţe de sistematizare, potrivit Programului judeţean de acţiune aprobat de Biroul Comitetului judeţean de partid la 4 iulie 1986, s-au desfăşurat o serie de activităţi concrete în teritoriu, de inventariere şi măsurare a tuturor incintelor unităţilor de producţie, instituţiilor şi gospodăriilor populaţiei, în scopul cunoaşterii cit mai exacte a construcţiilor şi instalaţiilor existente de orice fel, a terenurilor ocupate de acestea, a terenurilor disponibile menţinute ca rezerve pentru dezvoltări viitoare, sau a celor cuprinse sau necuprinse în producţia agricolă, situate atît în perimetrele construibile cît şi în afara acestora. Acţiunea desfăşurată în această perioadă poate fi comparată cu un „recensămînt“, concretizat printr-un volum uriaş de lucrări şi date obţinute. Trebuie să menţionez că toate aceste date au fost analizate şi însuşite de conducerile unităţilor economice, ale instituţiilor, de către colectivele de specialişti care au participat la inventarierea şi măsurarea gospodăriilor cetăţenilor, precum şi de către comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, răspunzătoare de aplicarea în teritoriu a legii sistematizării. O primă concluzie desprinsă după centralizarea şi prelucrarea acestor date, este că nici o localitate, municipiu, oraş, sat de pe teritoriul judeţului nostru nu se încadrează, potrivit normelor de ocupare a terenurilor, în suprafeţele delimitate de actualele perimetre construibile. Mai,concret, trebuie să arătăm că, datorită diversei configuraţii a localităţilor, a căror dezvoltare în trecut s-a făcut spontan, neorganizat, în funcţie de interesele individuale corelate, bineînţeles, şi cu condiţiile specifice ale terenurilor, la ora actuală, pe lingă suprafeţele construite cu densităţi variabile (număr de construcţii/hectar) există, cuprinse în perimetrele construibile, o serie de terenuri neocupate constînd din zone verzi, terenuri libere productive sau neproductive etc., care toate însumate depăşesc suprafeţele necesare reale determinate prin aplicarea normelor de sistematizare. Această situaţie impune o reducere a perimetrelor construibile la strictul necesar al fiecărei localităţi, menţionatul însă faptul că în cadrul noilor perimetre construibile propuse se asigură pentru fiecare localitate, în funcţie de mărimea ei, şi rezervele de teren necesare dezvoltării acestora în perspectivă, respectiv corespunzător prevederilor noilor schiţe de sistematizare pentru etapa pînă în anul 2000. Bineînţeles că noile perimetre construibile nu încorsetează dezvoltarea nici unei localităţi, acestea urmînd a fi extinse prin cuprinderea suprafeţelor de teren necesare dezvoltării, dar numai după ocuparea integrală a tuturor terenurilor disponibile rezervate prin noile schiţe de sistematizare. Dezvoltarea localităților se va face nu numai prin ocuparea acestor rezerve, ci în primul rînd printr-o mai bună utilizare a terenurilor construite, mă refer atît la cele din incintele unităților economice, prin sistematizarea acestor incinte și realizarea gradului de ocupare a terenului prevăzut de actele normative, cît şi prin restructurarea unor zone de locuit avînd densităţi (construcţii/hectar) sub cele prevăzute prin lege, ţinîndu-se cont şi de starea fizică a construcţiilor existente, în termeni tehnici, cu fond construit în stare foarte bună, bună sau insalubră." CALENDAR Duminică - FEBRUARIE Soarele răsare. la ora 7,35, apune la ora 17,24. Zile trecute 32, zile rămase 333. CINEMA DUMINICA, 1 FEBRUARIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: încrederea. Unirea: Căutătorii de aur (seriile T—NI). Progresul: Luptătorii din valea misterioasa. Select: Comedie mută. Tineretului Sîmbăta vrăjitoarelor (orele 9, 11, 15, 17). Fapt divers (orele 19, 21). Flacăra: Roberto Carlos si diamantul roz. SIGHIȘOARA — Lumina: Cantonul părăsit: Luptătorul cu sabia. REGHIN — Patria: Partidul, patria, poporul. Gheata verde. TÎRNAVENI — Melodia: Răpirea fecioarelor. LUDUȘ — Flacăra: Duelul. SOVATA — Doina: Liceenii. — SÂRMAȘU — Popular: Aventuri la Marea Neagră (seriile I—II). IERNUT-Lumina: Preria. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: încrederea. FÎNTlNELE — Patria. Imperiul contraatacă (seriile I—II). MIERCUREA NIRAJULUI — Mirajul: Bătălia din umbră. LUNI, 2 FEBRUARIE TÎRGU-MUREȘ — Arta: Ultimul tren din Gun-Hill. Unirea: încrederea. Progresul: Oliver Twist. Select: Bisturiul, vă rog! Tineretului: Cu intenţii bune (orele 9 şi 11). Insula comorilor (orele 15, 17, 19 şi 21). Flacăra: Păcat de lacrimile tale. SIGHIŞOARA — Lumina: încrederea. REGHIN — Patria: Dragoste de coiii. Poliţist sau delincvent. TU1N.AVENI — Melodia: Adio, Vise ale tinereţii. LUDUŞ — Flacăra: Gheaţa verde. SOVATA — Doina: Doamna şi vagabondul. SARMASU — Popular: Yankeii Iserii’e I—TI). IERNUT — Lumina: Preria. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Lupii mărilor. FÎNTÎNELE — Patria: Aplauze. aplauze. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Căsătorie legală. TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 FEBRUARIE 11.30 — Telex. 11,35 — Lumea Veo-zilor. Telefilmoteca de ghiozdan. Racheta albă. Ultimul episod (color). 12,40 — Din cununa cîntecului românesc. Muzică populară (color). 13,00 — Album duminical (parţial color). Ca un faaure de miere. Moment poetic. Un cîntec pentru ţara mea. Muzică uşoară. Desene animate. Tinereţea clasicelor armonii. Telesport. Anul sportiv internaţional 1986. Maeştrii cîntăreţi ... ai Operei Române (I). Tablouri din Galeria Naţională. Autograf muzical: Stela Enarhe. Secvenţa telespectatorului. 14,50 — Con- * temporanii noștri (color). 15,00 — închiderea programului. 19,00 — Telejurnal. 19,15 — Ţara mea azi. înflorirea culturii socialiste românești. Documentar (color). 19,30 — O epocă de aur spre gloria României. Spectacol literar-muzical-coregrafic (color). 20,20 — Film artistic. întîlneşte-mă la Saint Louis. 21,50 — Telejurnal. 22,00 — închiderea programului. LUNI, 2 FEBRUARIE 20,00 —, Telejurnal. 20,15 — Energia — o problemă a noastră, a tuturor! 20,25 — Orizont tehnico-ştiinţific. 20,40 — Tezaur folcloric (color). 20,55 — Roman foileton. Calvarul. Ultimul episod (color). 21,50 — Telejurnal. 22,00 — închiderea programului, y''