Steaua Roşie, martie 1987 (Anul 38, nr. 50-75)
1987-03-01 / nr. 50
Vagina •1. steaua R©$îb 65 de ani de la crearea U.T.C. Terimofestăii omagiale Marele eveniment din viaţa tineretului patriei noastre , sărbătorirea a 65 de ani de la crearea U.T.C., este întîmpinat şi de mureşeni cu semnificative fapte de muncă, acţiuni cu un pronunţat conţinut politico-ideologic şi cultural-formativ. Consemnăm cîteva din aceste activităţi ce se vor desfăşură în luna martie. In toate organizaţiile de tineret din unităţile economice luna martie a fost declarată „Luna hărniciei şi eficienţei". In acest scop vor fi organizate acţiuni în sprijinul producţiei, colectarea unor importante cantităţi de materiale reciclabile, folosirea cu maximă eficienţă a materiilor prime, energiei şi combustibilului In perioada 2—12 martie va fi organizată „Decada calităţii şi eficienţei în producţie" — acţiune ce va avea un caracter de concurs. De asemenea, în întreprinderi, şcoli, instituţii de învăţămînt superior vor fi deschise albume ce vor conţine imagini din munca şi viaţa tinerilor mureşeni La Casa de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din Tîrgu-Mureş va fi organizată o expoziţie de creaţie tehnico-ştiinţifică în cadrul căreia vor fi expuse cele mai reprezentative produse — rod al pasiunii, şi competenţei profesionale ale tinerilor. Sub genericele „File de muncă şi luptă avîntată pentru idealul comunist“, „Tinereţea revoluţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu“ şi „65 de ani de la crearea U.T.C.“, vor fi organizate concursuri gen „Cine ştie cîştigă“ la care vor participa, numeroşi tineri. Tot în luna martie sunt programate vizite la muzee, va fi deschisă o expoziţie tematică „File din istoria U.T.C.“, se va organiza „Săptămîna social-politică pentru tineret" şi „Săptămîna filmului politic pentru tineret". La Casa de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret, la cluburile tineretului vor avea Ioc spectacole omagiale, seri de poezie şi muzică tînără. VREMEA TIMPUL PROBABIL: Vreme în general închisă şi umedă. Local vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Vînt slab la moderat din Vest, apoi din nord-vest. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 4 şi minus un grad. Iar cele maxime intre 1 şi 4 grade. Obiectivul întregii activităţi, instruirea şi educarea elevilor Adunarea generală de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de partid de la Liceul industrial nr. 2 din Tîrgu-Mureş a constituit un minunat prilej de analiză profundă şi responsabilă a întregii activităţi instructiv-educative, politice, de pregătire a elevilor pentru muncă şi viaţă. Din darea de seamă prezentată,, cît şi din discuţiile purtate a rezultat că biroul organizaţiei de bază, colectivul de conducere, comuniştii din liceu s-au implicat activ în realizarea sarcinilor instructiv-educative — obiectiv principal al întregii activităţi din şcoală — urmărind întocmirea la timp a planurilor calendaristice, parcurgerea prevederilor programelor şcolare la toate clasele, pregătirea temeinică pentru lecţii a cadrelor didactice şi specialiştilor. In vederea trezirii şi dezvoltării la elevi a interesuluipentru studiu şi a dragostei faţă de muncă, membrii de partid, — cadre didactice, specialişti şi maiştri instructori — au căutat să utilizeze toate mijloacele oferite de bază materială a şcolii, posibilităţile metodice şi capacitatea profesională proprie, aplicând şi folosind metode de învăţare în clasă, munca cu manualul, mijloace audio-vizuale adecvate, s-au preocupat de pregătirea suplimentară a elevilor rămaşi în urmă la învăţătură sau cu carenţe in pregătire, de sprijinirea elevilor în pregătirea lor pentru examenele de treaptă, bacalaureat, admitea în învăţămîntul superior, concursuri pe discipline şi meserii. O atenţie deosebită a fost acordată însuşirii disciplinelor fundamentale: matematică, fizică, chimie, biologie, unde în vederea adoptării unor măsuri concrete de pregătire s-au testat anual, la începutul cursurilor, cunoştinţele elevilor din clasele începătoare. A fost urmărit, de asemenea, permanent modul de Adunări pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid însuşite de către elevi a disciplinelor cu o puternică înrâurire educativă: limba şi literatura română, istoria şi geografia patriei, pentru a căror însuşire şi îndrăgire au fost iniţiate o serie de acţiuni comemorative, concursuri pe teme de istorie, seri literarartistice etc. O coordonată, fundamentală a activităţii biroului organizaţiei de bază a fost preocuparea de a asigura atît în rîndurile elevilor, cit şi a întregului personal muncitor, studierea, însuşirea şi aplicarea documentelor Congresului al XIII-lea al partidului şi a celorlalte forumuri ale democraţiei muncitoreşti, revoluţionare, a indicaţiilor şi orientărilor reieşite din cuvinturile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Pentru realizarea acestor obiective au fost folosite mijloace şi forme dintre cele mai diverse începînd cu studierea acestor documente în cadrul învăţământului de partid:,, sindicat şi U.T.C. şi terminând cu organizarea unor acţiuni cultural-educative cu elevii: dezbateri, seri de poezie şi cântece patriotice, activităţi reflectate şi în rezultatele, bune obţinute la Festivalul naţional „Cîntarea României“, în cadrul competiţiei „Daciada“, la sesiunea de referate şi comunicări a elevilor, la concursurile pe obiecte şi meserii, la acţiunile de muncă patrioticăAşa cum s-a subliniat în cadrul adunării, întreaga activitate instructiv-educativă şi politică îşi regăseşte suportul material în buna pregătire teoretică şi practică, în munca pe care o desfăşoară elevii, în clasă, în cadrul laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate, dar mai ales în atelierele de producţie şcolară. Cu un plan de producţie anuală de 3.800.000 de lei, atelierele liceului oferă celor peste 1.100 de elevi de la ciclul liceal şi profesional posibilitatea însuşirii în cele mai bune condiţii a meseriei de prelucrare a lemnului. iar rezultatele, acestei activităţi sunt consemnate de calitatea produselor pe care elevii le realizează aici, de competenţaşi buna lor pregătire de care dau dovadă absolvenţii, la locurile, lor de muncă ION CIURDARU „Muzica este, în egală măsură, sentiment şi ştiinţă“ Două recente concerte camerale susţinute de orchestra filarmonicii tîrgumureşene au prilejuit publicului meloman reîntîlnirea cu oboistul Adrian Petrescu, un nume cunoscut în lumea muzicală românească şi internaţională, datorită numeroaselor premii şi turnee ce îi marchează palmaresul artistic. — Aşadar, care sunt evenimentele ultimului an care a trecut? — Mi-am îmbogăţit repertoriul cu lucrări ale compozitorilor clasici şi mai ales contemporei (Zimermmann, Vaclav Felix, Peter Eben, Paul Hindemith, Bohuslav Maritim), am cîntat lucrări ale unor tineri că Elise Popovici, Carmen Cârneci, îmi menţin admiraţia pentru Iancu Dumitrescu, Ştefan Niculescu. De altfel, în luna mai voi întreprinde împreună cu formaţia „Hyperion“,, alături de Aurelian Octav Popa, Mihai Tănăsilă și Nicolae Maxim, un turneu la Paris, unde vom prezenta muzică „de ultimă oră“.. — Să revenim la activitatea anului trecut. — In martie 1986 am fost în Marea Britanie, cu orchestra de cameră „București“, condusă, de Ion Voicu. In rest, am cîntat acasă, bucurîndu-mă de colaborarea cu unii dintre cei mai mari maeştri ai baghetei româneşti: Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Emil Simon şi Ion Baciu.. — Iată-vă din nou la Tîrgu- Mureş, oraşul în care v-aţi perfecţionat ca dascăl şi mare iubitor de folclor, activităţi ce au concurat la realizarea rotundului artistic al personalităţii dumneavoastră. — Revin aici cu plăcere oricînd. Am prezentat două „bijuterii“ ale preclasicismului: concertele de Alessandro Marcello şi Thomaso Albinoni (acesta, în primă audiţie la Tîrgu-Mureş; din cîte ştiu, în ţară nu l-a mai cîntat nimeni altcineva!). Vorbeaţi despre celelalte activităţi ale mele. Muzica este sentiment, dar şi ştiinţă. Ea cere celui care o cultivă, interpret, dirijor sau compozitor, îndelungate căutări, meditaţii, cunoştinţe. Din această îmbinare a inspiraţiei naturale cu ştiinţa ia naştere arta. Folclorul este şi va rămâne o şcoală foarte serioasă pentru oricare artist conştient că rădăcinile acolo se află. — Ce veţi face, odată întors la Bucureşti? — Voi cînta ca solist în concertele de la Ateneu din 9—10 aprilie sub bagheta lui Ion Baciu, apoi voi susţine un recital, interesant cred eu, pentru oboi şi orgă, împreună cu Nicolae Liareţ, tot la Ateneu, in sala mare. Vom cînta muzică de Bach, iar eu voi, interpreta, partiturile la oboi, oboe d’amore şi corn englez. Arau uitat să vă spun că în perioada 10—20 martie vom fi la Bonn, sub bagheta lui Cristian Mandeal, cu ocazia „Zilelor culturii româneşti“,, unde vom susţine două concerte. Urmează o invitaţie personală la festivalul „Timişoara muzicală“, altase „Festivalul, muzicii de cameră“ de la Braşov şi, în toamnă, un turneu în Spania şi Franţa, cu filarmonica. Interviu realizat de MARIANA FLOREA Intelectualii comunei—forţa motrice a activităţii culturale In spiritul acţiunilor organizate de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, sub îndrumarea secţiei de propagandă a Comitetului judeţean de partid, avînd ca scop stimularea activităţii politico-educative şi cultural-artistice din satele şi comunele mureşene, în perioada actuală au loc întrlniri cu factorii de răspundere locali, care urmează să se constituie în puternice nuclee catalizatoare ale potenţialului spiritual rural. O asemenea manifestare s-a desfăşurat recent, în comuna Ibăneşti, cu participarea intelectualilor din satele aparţinătoare (Ibăneşti-Sat Ibăneşti-Pădure, Dulcea şi Isticei*). Un amplu raport, prezentat de Mihai Todoran, directorul coordonator al şcolii, a subliniat faptul că pe întreaga zonă există o activitate cultural-artistică menită să capaciteze forţa şi talentul real ale locuitorilor, situată pe fondul tradiţiilor folclorice de maximă autenticitate (fluieraţii din Dulcea, formaţia de jocuri populare din Ibăneşti- Pădure şi grupul vocal din Ibăneşti-Sat) sau abordînd genuri doar în aparenţă „urbane“, cum ar fi teatrul (la Isticea, Ibăneşti- Pădure şi Dulcea) ori brigada artistică (să ne amintim, locul I pe ţară în cadrul Festivalului naţional „Cântarea României“, obţinut cu ani în urmă de către cei din Ibăneşti). Tot la acest capitol, se cuvine a fi amintit, la loc de cinste, festivalul local, sugestiv intitulat „Cîntăm frumuseţile văii Gurghiului“, ajuns in acest an la cea de-a XV-a ediţie. După cum a reieşit, atît din planul de măsuri prezentat de Vasile Man, secretar adjunct cu probleme de propagandă, cit şi din cele afirmate de Ioan Chirteş, directorul şcolii din Dulcea, instructor al formaţiei de fluieraşi, Virgil Chirteş, directorul şcolii din Ibăneşti-Pădure, instructor al echipei de dansatori, profesorul Sámson Mihali, Elena Mera, director al şcolii din Isticea, învăţătorul-bibliotecar Nicolae Gliga şi medicul Ana Elena Olteanu, această activitate urmează a fi îmbunătăţită. Vasile Gliga-junior, proaspătul medic din Ibăneşti-Sat, „om al locului“ cu studii la Cluj-Napoca, fost dansator al ansamblului studenţesc „Mărţişorul“ din oraşul de pe Someş, s-a întors acasă să-şi exercite profesia printre ai săi şi să formeze aici cu puternică echipă de dansatori. Eugen Matei, secretar al Consiliului popular din aceeaşi localitate, va* reveni la prima sa iubire — brigada artistică — străduindu-se să revitalizeze* genul care a adus lauri ibăneştenilor, în paralel cu preocupările pentru manifestările cultural-artistice, continuă să se desfăşoare, cu maximum de atractivitate, cursurile universităţii culturalştiinţifice: la Ibăneşti-Sat, profesorul Vasile Matei susţine, sub genericul „Hotărîrile Congresului al XIII-lea, hotărîrile întregului popor", cursul de educaţie politică; la Isticeu, profesoara Maria Todoran coordonează cursul de economie agrară; la Ibăneşti-Pădure, profesorul Vasile Petra prezintă „Momente din istoria poporului român“, iar la Dulcea, profesorul Ion Iacob susţine cel de-al patrulea curs „Magazin istoric“. O atenţie deosebită este acordată activităţii brigăzii pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice, care întreprinde acţiuni lunare, sub coordonarea profesorului Dumitru Matei. dacă mai adăugăm faptul că noul primar, fostul brigadier silvic Dumitru Pop este un mare iubitor de cultură şi că s-a angajat, şi cu acest prilej, să sprijine efectiv viaţa spirituală a zonei pe care o cunoaşte in amănunt, avem certitudinea că la Ibăneşti, intelectualii continuă să constituie, cu reale perspective pentru viitor, forţa motrice a activităţii politico-educative şi cultural-artistice, manifestatăconform imperativelor prezentului socialist, moderator de conştiinţe. IOAN FLOREA CALENDAR Duminică 1 martie Soarele răsare la ora 6,54, apune la ora 18,03. Zile trecute 60, zile rămase 305. CINEMA4 TIRGU-MUREŞ — Arta: Apaşii. Unirea. Declaraţie de dragoste: Progresul: Şapte băieţi şi o ştrengăriţă. Select: Trebuie săţi joci rolul. Tineretului: Păcală (seriile T*—N. — ora 10). Băiatul : cu Fricşa (orele 15, 17 şi 19). Flacăra: Domnişoara Aurica. SIGHIŞOARA — Lumina: Un oaspete la cină. REGHIN — Patria: Bătălia din umbră. TÎRNAVENI — Melodia* Bătălia din umbră. LU 1DUS* — Flacăra. Baltagul: hfl Dalmatieni. SOVATA — Doina: Profesorul distrat. SARMAŞU — Popular: Despărţire temporară (seriile’ Ti—TITO. IERNUT — Lumina: Drumul oaselor. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Din- mea multă dragoste. FINTÎNELE — Patria: Un petic de cer. VFPCUREA NIRAJULUI — Nimmiul: Artista’, dolarii şi ardelenii. LENT, 2 MARTIE 1 TÎRGU-MUREŞ — Arta: Desculţ în parc. Unirea: 101 Dalmaţierai. Progresul: Bunul meu vecin San», (seriile I.—II). Selecţi B.D. în* alertă. Tineretului: Fructe de pădure (orele 9 şi l1). Drumul spre Rio (orele la 17 şi 19). Flacăra? Apaşii. SIGHIŞOARA — Lumina. Ultimele zece zile. REGHIN — Patria: Pe urmele adevărului. TÎRNAVENI — Melodia. Promisiuni. LUDUŞ* _ Flacăra*: Pe urmele adevărului. SOVATA: — Doina, Iartă-mă prima dragoste. SARMAȘU — Popular: Vară sentimentală. IERNUT — Lumina. Drumul oaselor. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Micul dejun în pat. FÎNTINELE. — Patria: Provocarea dragonului. MIERCUREA NIRAJULUT — Mirajul. Licitaţia. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 1A: Hanghita (Secţia maghiară) — Abonament B. Luni, ora 18: Cui i-e frică de Virginia Woolf? (secţia maghiară) — Sala mică. TEATRUL DE PĂPUŞI, azi, ora 11: Motanul încălţat (secţia română). Mîine, 2 martie, orele 10 şi 11,30: Galoşul fermecat (secţia maghiară). Marţi, 3 martie, orele 10,30 şi 12: Galoşul fermecat. Ora 12,30: Făt-Frumos cel Năsos (secţia română) — Albeşti*. Ora 16: Făt- Frumos cel Năsos — Nadeş. TELEVIZIUNEI DUMINICA, 1 MARTIE 11,30 — Telex. 11,35 — Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan (color). Benji — ultimul episod. 12,40 — Din cununa cintecului românesc — Muzică populară (color). 13,00 — Album duminical (parţial color). Zvon de primăvară — moment muzical. Un oraş între două definiţii — reportaj. Pe o rază de lumină — poezie, muzică şi dans. Tablouri din Galeria Naţională. Desene animate. Teatru scurt: „Chiupul“ — adaptare TV după Luigi Pirandello- Telesport. Premieră muzicală. Lumea minunată a filmului. Secvenţa telespectatorului. 14:45 — A învăţa, a munci, a cerceta — reportaj. 19,00 — Telejurnal. 19,15 — Cîntarea României — Epoca Ceauşescu(color). 20,03 — Film artistic — Mîndrie şi prejudecată. 21,50 — Telejurnal. LUNI, 2 MARTIE 20,00 — Telejurnal. 20,15 — Orizont tehnico-ştiinţific (parţial color). Documentar. 20,30 — Tezaur folcloric (color) — Cîntec din cîntecele munților. 20,45 — Secvenţe marocane. 21,00 — Roman foileton — Rebecca (ultimul episod). 21,50 — Telejurnal.