Steaua Roşie, martie 1987 (Anul 38, nr. 50-75)

1987-03-01 / nr. 50

Vagina •1. steaua R©$îb 65 de ani de la crearea U.T.C. Terimofestăii omagiale Marele eveniment d­in viaţa ti­neretului patriei noastre , săr­bătorirea a 65 de ani de la crea­rea U.T.C., este­ întîmpinat şi de mureşeni cu semnificative fapte de muncă, acţiuni cu un pro­nunţat conţinut politico-ideolo­gic şi cultural-formativ. Consemnăm cîteva din aceste activităţi ce se vor desfăşură în luna martie. In toate organiza­ţiile de tineret din unităţile eco­nomice luna­ martie a fost de­clarată „Luna hărniciei şi efi­cienţei". In acest scop vor fi or­ganizate acţiuni în sprijinul pro­ducţiei, colectarea unor impor­tante cantităţi de materiale re­­ciclabile, folosirea cu maximă eficienţă a materiilor prime, e­­nergiei şi­ combustibilului In perioada 2—12 martie va fi or­ganizată „Decada calităţii şi efi­cienţei în producţie" — acţiune ce va avea un caracter de con­curs. De asemenea, în întreprin­deri, şcoli, instituţii de învăţă­­mînt superior vor fi deschise al­bume ce vor conţine imagini din munca şi viaţa tinerilor mure­şeni La Casa de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret din Tîrgu-Mureş­ va fi organizată o expoziţie de creaţie tehnico-şti­­inţifică în cadrul căreia­ vor fi expuse cele mai reprezentative produse — rod al pasiunii, şi­ competenţei profesionale ale ti­nerilor. Sub genericele „File de mun­că şi luptă avîntată pentru idea­lul comunist“, „Tinereţea revolu­ţionară a tovarăşului Nicolae Ceauşescu“ şi „65 de ani de la crearea U.T.C.“, vor fi organizate concursuri gen „Cine ştie cîşti­­gă“ la care vor participa, nume­roşi tineri. Tot în luna martie sunt programate vizite la muzee, va fi deschisă o expoziţie tematică „File din istoria U.T.C.“, se va organiza „Săptămîna so­­cial-politică pentru tineret" şi „Săptămîna filmului politic pentru tineret". La Casa de cultură, a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret, la clu­burile tineretului vor avea Ioc spectacole omagiale, seri de poe­zie şi muzică tînără. VREMEA TIMPUL PROBABIL: Vreme în general închisă şi umedă. Lo­cal vor cădea precipitaţii sub formă de ploaie, lapoviţă şi nin­soare. Vînt slab la moderat din Vest, apoi din nord-vest. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între minus 4 şi minus un grad. Iar cele maxime intre 1 şi 4 grade. Obiectivul întregii activităţi, instruirea şi educarea elevilor Adunarea generală de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de partid de la Liceul industrial­ nr. 2 din­ Tîrgu-Mureş a consti­tuit un minunat prilej de anali­ză profundă şi responsabilă a în­tregii activităţi instructiv-educa­­tive, politice, de pregătire a ele­vilor pentru muncă şi viaţă. Din darea de­ seamă prezentată,, cît şi din discuţiile purtate­ a rezul­tat că biroul organizaţiei de ba­ză, colectivul de conducere, co­muniştii din liceu s-au implicat activ în­ realizarea sarcinilor in­­structiv-ed­ucative — obiectiv principal al întregii activităţi din şcoală — urmărind întocmirea la timp a planurilor calendaris­tice, parcurgerea prevederilor programelor şcolare la toate cla­sele, pregătirea temeinică pentru lecţii a cadrelor didactice şi spe­cialiştilor. In vederea trezirii şi dezvoltării la elevi a interesu­lui­­pentru studiu şi a dragostei faţă de muncă, membrii de par­tid, — cadre didactice, specia­lişti şi maiştri instructori — au­ căutat să utilizeze toate mijloa­cele oferite de bază materială a şcolii, posibilităţile metodice şi capacitatea profesională pro­prie, aplicând şi folosind­ meto­de de învăţare în clasă, munca cu manualul, mijloace audio-vi­­zuale adecvate, s-au preocupat de pregătirea suplimentară a e­­levilor rămaşi în urmă la învă­ţătură sau cu carenţe in pre­gătire, de sprijinirea elevilor în pregătirea lor pentru examenele de treaptă, bacalaureat, admite­a în învăţămîntul superior, con­cursuri pe discipline şi meserii. O atenţie deosebită a fost a­­cordată însuşirii disciplinelor fundamentale: matematică, fizi­că, chimie, biologie, unde în ve­derea adoptării unor măsuri con­crete de pregătire s-au testat a­­nual, la începutul cursurilor, cu­noştinţele elevilor din clasele în­cepătoare. A fost urmărit, de asemenea, permanent modul de Adunări pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid însuşite de­ către elevi a disci­plinelor cu o puternică înrâurire educativă: limba şi literatura ro­mână, istoria şi geografia patriei, pentru a căror însuşire şi îndră­gire­ au fost iniţiate o serie de acţiuni comemorative, concursuri pe teme de istorie, seri literar­­artistice etc. O coordonată, fundamentală a activităţii biroului organizaţiei de bază a fost preocuparea de a asigura atît în rîndurile elevi­lor, cit şi a întregului personal muncitor, studierea, însuşirea şi aplicarea documentelor Congre­sului al XIII-lea al partidului şi a celorlalte forumuri ale de­mocraţiei muncitoreşti, revoluţio­nare, a indicaţiilor şi orientări­lor reieşite din cuvinturile se­cretarului general al partidului, tovarăşul­ Nicolae Ceauşescu. Pentru realizarea acestor obiec­tive au fost folosite mijloace şi forme dintre cele mai diverse în­­cepînd cu studierea acestor do­cumente în­ cadrul învăţământu­lui de partid:,, sindicat şi U.T.C. şi terminând cu organizarea unor acţiuni cultural-educative cu e­­levii: dezbateri, seri de poezie şi­ cântece­ patriotice, activităţi re­flectate şi în rezultatele, bune obţinute la Festivalul naţional „Cîntarea României“, în cadrul competiţiei „Daciada“, la sesiu­nea de referate­ şi comunicări a elevilor, la concursurile pe obiec­te şi meserii, la acţiunile de muncă patriotică­­Aşa cum s-a subliniat în cadrul adunării, întreaga activitate in­­structiv-educativă şi politică îşi regăseşte suportul material în buna pregătire teoretică­ şi­ prac­tică, în munca pe care o desfă­şoară elevii, în clasă, în cadrul laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate, dar mai ales în ate­lierele de producţie şcolară. Cu un plan de producţie anuală de 3.800.000 de lei, atelierele liceu­lui oferă celor peste 1.100 de elevi de la ciclul liceal şi pro­fesional posibilitatea însuşirii în cele mai bune condiţii a me­seriei de prelucrare a lemnu­lui. iar rezultatele, acestei acti­vităţi sunt consemnate de cali­tatea produselor pe care elevii le realizează aici, de competenţa­­şi buna lor pregătire de care dau dovadă absolvenţii, la locurile, lor de muncă­ ION CIURDARU „Muzica este, în egală măsură, sentiment şi ştiinţă“ Două recente concerte came­rale susţinute de orchestra filar­monicii tîrgumureş­ene au prile­juit publicului meloman reîntîl­­nirea cu oboistul Adrian Petres­­cu, un nume cunoscut în lumea muzicală românească şi interna­ţională, datorită numeroaselor premii şi turnee ce îi marchează palmaresul artistic. — Aşadar, care sunt eveni­mentele ultimului an care a tre­cut? — Mi-am îmbogăţit repertoriul cu lucrări ale compozitorilor cla­sici şi mai ales contempor­ei (Zimermmann, Vaclav Felix, Pe­ter Eben, Paul Hindemith, Bo­­huslav Maritim), am cîntat lu­crări ale unor tineri că Elise Popovici, Carmen Cârneci, îmi­ menţin admiraţia pentru Iancu Dumitrescu, Ştefan Niculescu. De altfel, în luna mai voi între­prinde împreună cu formaţia „Hyperion“,, alături de Aurelian Octav Popa, Mihai­ Tănăsilă și Nicolae Maxim, un turneu la Paris, unde vom prezenta mu­zică „de ultimă oră“.. — Să revenim la activitatea a­­nului trecut. — In martie 1986 am fost în­ Marea Britanie, cu orchestra de cameră „București“, condusă, de Ion Voi­cu. In rest, am cîntat acasă, bucurîndu-mă de colabo­rarea cu unii dintre cei mai mari maeştri ai baghetei româneşti: Cristian Mandeal, Horia Andre­­escu, Emil Simon şi Ion Baciu.. — Iată-vă din nou la Tîrgu- Mureş, oraşul în­ care v-aţi per­fecţionat ca dascăl şi mare iu­bitor de folclor, activităţi ce au concurat la realizarea rotundului artistic al personalităţii dum­neavoastră. — Revin aici cu plăcere ori­­cînd. Am prezentat două „biju­terii“ ale preclasicismului: con­certele de Alessandro Marcello şi Thomaso Albinoni (acesta, în­ primă audiţie la Tîrgu-Mureş; din cîte ştiu, în ţară nu l-a mai­­ cîntat nimeni altcineva!). Vor­beaţi despre celelalte activităţi ale mele­. Muzica este sentiment, dar şi ştiinţă. Ea cere celui care o cultivă, interpret, dirijor sau compozitor, îndelungate căutări, meditaţii, cunoştinţe. Din aceas­tă îmbinare a inspiraţiei natu­rale cu ştiinţa ia naştere arta. Folclorul este şi va­ rămâne o şcoală foarte serioasă pentru ori­care artist conştient că rădăci­nile acolo se află. — C­e veţi face, odată întors la Bucureşti? — Voi cînta ca solist în con­certele de la Ateneu din 9—10 aprilie sub bagheta lui Ion Ba­ciu, apoi voi­ susţine un recital, interesant cred eu, pentru oboi şi orgă, împreună cu Nicolae Li­­­areţ, tot la Ateneu, in sala mare. Vom cînta muzică de Bach, iar eu voi, interpreta, par­titurile la oboi, oboe d’amore şi corn englez. Arau uitat să vă spun că în perioada 10—20 martie vom fi la Bonn, sub bagheta lui Cristian Mandeal, cu ocazia „Zi­lelor culturii româneşti“,, unde vom susţine două concerte. Ur­mează o invitaţie personală la festivalul „Timişoara muzicală“, alta­­se „Festivalul, muzicii de ca­meră“ de la Braşov şi, în toam­nă, un turneu în Spania şi Fran­ţa, cu filarmonica. Interviu realizat de MARIANA FLOREA Intelectualii comunei—forţa motrice a activităţii culturale In spiritul acţiunilor organi­zate de Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, sub îndrumarea secţiei de pro­pagandă a Comitetului judeţean de partid­­, avînd ca scop stimu­larea activităţii politico-educative şi cultural-artistice din satele şi comunele mureşene, în perioada actuală au loc întrlniri cu fac­torii de răspundere locali, ca­re urmează să se constituie în pu­ternice nuclee catalizatoare ale potenţialului spiritual rural. O asemenea manifestare s-a desfăşurat recent, î­n comuna Ibă­­neşti, cu participarea intelectua­lilor din­ satele aparţinătoare (Ibăneşti-Sat Ibăneşti-Pădure, Dulcea şi Isticei*). Un amplu raport, prezentat de Mihai Todoran, directorul coor­donator al şcolii, a subliniat fap­tul că pe întreaga zonă există o activitate cultural-artistică­ me­nită să capaciteze forţa şi ta­lentul real ale locuitorilor, si­tuată pe fondul tradiţiilor fol­clorice de maximă autenticitate (fluieraţii din Dulcea, formaţia de jocuri populare din Ibăneşti- Pădure şi grupul vocal din Ibă­­neşti-Sat) sau abordînd genuri doar în aparenţă „urbane“, cum ar fi teatrul (la Isticea, Ibăneşti- Pădure şi Dulcea) ori brigada ar­tistică (să ne amintim, locul I pe ţară în cadrul Festivalului naţional „Cântarea României“, obţinut cu ani în urmă de către cei din Ibăneşti). Tot la acest capitol, se cuvine a fi amintit, la loc de cinste, festivalul local, sugestiv intitulat „Cîntăm frumuseţile văii Gur­­ghiului“, ajuns in acest an la cea de-a XV-a ediţie. După cum a reieşit, atît din planul de măsuri prezentat de Vasile Man, secretar adjunct cu probleme de propagandă, cit şi din cele afirmate de Ioan Chir­­teş, directorul şcolii­ din Dulcea, instructor al formaţiei de fluie­raşi, Virgil Ch­irteş, directorul şcolii din Ibăneşti-Pădure, in­structor al echipei de dansatori, profesorul Sámson Mihali, Ele­na Mera, director al şcolii din Isticea, învăţătorul-bibliotecar Nicolae Gliga şi medicul Ana Elena Olteanu, această activitate urm­ează a fi îmbunătăţită. Vasile Gliga-junior, proaspătul medic d­in Ibăneşti-Sat, „om al locului“ cu studii la Clu­j-Napo­­ca, fost dansator al ansamblului studenţesc „Mărţişorul“ din ora­şul de pe Someş, s-a întors acasă să-şi exercite profesia printre ai săi şi să formeze aici cu puterni­că echipă de dansatori. Eugen Matei, secretar al Consiliului popular din aceeaşi localitate, va* reveni la prima sa iubire — bri­gada artistică — străduindu-se­ să revitalizeze* genul care a adus lauri ibăneştenilor, în paralel cu preocupările pen­tru manifestările cultural-artis­tice, continuă să se desfăşoare, cu maximum de atractivitate, cursurile universităţii cultural­­ştiinţifice: la Ibăneşti-Sat, profe­sorul Vasile Matei susţine, sub genericul „Hotărîrile Congresului al XIII-lea, hotărîrile întregului popor", cursul de educaţie poli­tică; la Isticeu, profesoara Maria Todoran coordonează cursul de economie agrară; la Ibăneşti-Pă­­dure, profesorul Vasile Petra pre­zintă „Momente din istoria po­porului român“, iar la Dulcea, profesorul Ion Iacob susţine cel de-al patrulea curs „Magazin is­toric“. O atenţie deosebită este acor­dată activităţii brigăzii pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţi­fice şi tehnice, care întreprinde acţiuni lunare,­ sub coordonarea profesorului Dumitru Matei. dacă mai adăugăm faptul că noul primar, fostul brigadier sil­vic Dumitru­ Pop este un mare iubitor de cultură şi­ că s-a an­gajat, şi cu­ acest prilej, să spri­jine­ efectiv viaţa spirituală a zonei pe care o cunoaşte in amă­nunt, avem certitudinea că la Ibăneşti, intelectualii continuă să constituie, cu reale perspective pentru viitor, forţa motrice a activităţii politico-educative şi cultural-artistice, manifestată­­conform imperativelor prezentu­lui socialist, moderator de con­ştiinţe. IOAN FLOREA CALENDAR Duminică 1 martie Soarele răsare la ora 6,54, apune la ora 18,03. Zile trecute 60, zile răma­se 305. CINEMA4 TIRGU-MUREŞ — Arta: Apa­şii. Unirea. Declaraţie de dra­goste: Progresul: Şapte băieţi şi o ştrengăriţă. Select: Trebuie să­­ţi joci rolul. Tineretului: Păcală (seriile T*—N­. — ora 10).­ Băiatul : cu F­ricşa (orele 15, 17 şi 19). Fla­căra: Domnişoara Aurica. SIGHI­ŞOARA — Lumina: Un oaspete la cină. REGHIN — Patria: Bă­tălia din umbră. TÎRNAVENI — Melodia* Bătălia din umbră. LU­ 1­DUS* — Flacăra. Baltagul: hfl Dalmatieni. SOVATA — Doina: Profesorul distrat. SARMAŞU — Popular: Despărţire temporară (seriile’ Ti—TITO. IERNUT — Lumi­na: Drumul oaselor. SINGEOR­­GIU DE PĂDURE — Popular: Din- m­ea multă dragoste. FINTέ­NELE — Patria: Un petic de cer. VFPCUR­EA NIRAJULUI — Nimmiul: Artista’, dolarii şi arde­lenii. LENT, 2 MARTIE 1 TÎRGU-MUREŞ — Arta: Des­culţ în parc. Unirea: 101 Dalma­­ţierai. Progresul: Bunul meu ve­cin San», (seriile I.—II). Selecţi B.D. în* alertă. Tineretului:­ Fructe de pădure (orele 9 şi l1). Drumul spre Rio (orele la­ 17 şi 19). Flacăra? Apaşii. SIGHIŞOA­RA — Lumina. Ultimele zece zile. REGHIN — Patria: Pe ur­mele adevărului. TÎRNAVENI — Melodia. Promisiuni. LUDUŞ* _ Flacăra*: Pe urmele adevărului. SO­V­ATA: — Doina, Iartă-mă prima dragoste. SARMAȘU — Popular: Vară sentimentală. IER­NUT — Lumina. Drumul oase­lor. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Micul dejun în pat. FÎNTINELE. — Patria: Provoca­rea dragonului. MIERCURE­A NI­­RAJULUT — Mirajul. Licitaţia. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 1A: Hanghita (Secţia maghia­ră) — Abonament B. Luni, ora 18: Cui i-e frică de Virginia Woolf? (secţia maghia­ră) — Sala mică. TEATRUL­ DE PĂPUŞI, azi, ora­ 11: Motanul încălţat (secţia română). Mîine, 2 martie, orele 10 şi 11,30: Galoşul fermecat (secţia maghiară). Marţi, 3 martie, orele 10,30 şi 12: Galoşul fermecat. Ora 12,30: Făt-Frumos cel Năsos (secţia română) — Albeşti*. Ora 16: Făt- Frumos cel Năsos — Nadeş. TELEVIZIUNEI DUMINICA, 1 MARTIE 11,30 — Telex. 11,35 — Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghioz­dan (color). Benji — ultimul epi­sod. 12,40 — Din cununa cinte­­cului românesc — Muzică popu­lară (color). 13,00 — Album du­minical (parţial color). Zvon de primăvară — moment muzical. Un oraş între două definiţii — reportaj. Pe o rază de lumină —­ poezie, muzică şi dans. Tablouri din Galeria Naţională. Desene a­­nimate. Teatru scurt: „Chiupul“ — adaptare TV după Luigi Pirandello- Telesport. Premieră muzicală. Lumea minunată a fil­mului. Secvenţa telespectatorului. 14:45 — A învăţa, a munci, a cerceta — reportaj. 19,00 — Telejurnal. 19,15 — Cîntarea Ro­mâniei — Epoca Ceauşescu­­(co­lor). 20,03 — Film artistic — Mîndrie şi­ prejudecată. 21,50 — Telejurnal. LUNI, 2 MARTIE 20,00 — Telejurnal. 20,15­ — O­­rizont tehnico-ştiinţific (parţial color). Documentar. 20,30 — Te­zaur folcloric (color) — Cîntec din cîntecele munților. 20,45 — Secvenţe marocane. 21,00­ — Ro­man foileton — Rebecca (ulti­mul episod). 21,50 — Telejurnal.

Next