Steaua Roşie, aprilie 1987 (Anul 38, nr. 76-101)
1987-04-01 / nr. 76
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU d in Republica Zair Marţi, 31 martie, la bordul navei prezidenţiale „Kokolo“ au avut loc convorbiri oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi preşedintele fondator al Mişcării Populare a Revoluţiei, preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko. Preşedintele Mobutu Sese Seko a salutat, încă o dată, cu căldură noua vizită în Republica Zair a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, arătînd că aceasta constituie o expresie a bunelor raporturi de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. în acelaşi timp, şeful statului zairez şi-a manifestat satisfacţia de a se reîntîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de a avea împreună un schimb de păreri asupra evoluţiei relaţiilor bilaterale, cit şi în legătură cu probleme ale vieţii internaţionale actuale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, exprimînd satisfacţia de a se afla din nou pe pămîntul zairez, a mulţumit preşedintelui Mobutu Sese Seko pentru primirea deosebit de călduroasă, prietenească, pentru ospitalitatea de care se bucură în Zair, subliniind că vede în aceasta o expresie a sentimentelor de stimă şi respect ce şi le nutresc reciproc popoarele noastre. Totodată, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat convingerea că înţelegerile la care se va ajunge cu prilejul actualelor convorbiri vor întări şi mai mult conlucrarea dintre România şi Zair, corespunzător voinţei şi aspiraţiilor de pace şi progres ale ambelor popoare. In timpul convorbirilor au fost analizate stadiul şi perspectivele relaţiilor româno-zaireze, cei doi şefi de stat subliniind progresele înregistrate în întărirea prieteniei şi colaborării dintre România şi Zair. In acest sens, a fost relevată buna conlucrare dintre cele două ţări pe plan politic, economic şi în alte sfere de activitate, apreciindu-se că există premise favorabile pentru intensificarea colaborării şi cooperării româno-zaireze în numeroase domenii de interes comun. A fost evidenţiată hotârîrea comună de a se identifica noi căi şi modalităţi care să ducă la intensificarea colaborării bilaterale, a cooperării în producţie şi a schimburilor comerciale, pe baze reciproc avantajoase. Cei doi preşedinţi au convenit ca membrii celor două delegaţii participante la convorbiri să examineze şi să stabilească, în cadrul unor întîlniri de lucru, modalităţile practice de intensificare a colaborării economice, industriale şi tehnico-ştiinţifice între Republica Socialistă România şi Republica Zair, potrivit orientărilor şi înţelegerilor stabilite la nivel înalt. Convorbirile se desfăşoară într-o atmosferă de stimă, preţuire şi caldă prietenie, de înţelegere reciprocă. Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au avut în continuare, marţi dimineaţa, după întîlnirea în plenul celor două delegaţii, convorbiri cu preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko, împreună cu şeful statului zairez ,se afla doamna Mobutu. Convorbirile purtate şi în acest cadru au relevat dorinţa comună de a se acţiona în direcţia extinderii colaborării şi cooperării în producţie pe baze stabile şi de lungă durată, precum şi pentru realizarea unor importante obiective economice. Cei doi şefi de stat au apreciat că dezvoltarea largă a colaborării româno-zaireze pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de activitate corespunde aspiraţiilor * ambelor popoare, este în interesul lor, al cauzei păcii, destinderii şi cooperării între toate naţiunile lumii. * în cea de-a doua zi a vizitei oficiale de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele (Continuare în pag. a 4-a) In campania agricolă de primăvară Fiecare oră bună de lucru, folosită din plin la însămînțări Am intrat în aprilie, cea de a doua lună a primăverii, cînd se cer a fi efectuate lucrări menite să asigure recuperarea rămînerilor în urmă la pregătirea terenului şi a însămînţărilor. Efortul este mare deoarece în această primăvară, în toate sectoarele avem de însăminţat peste 156.000 de hectare. în unităţi, totul este pregătit — seminţe, maşini şi tractoare, mecanizatorii şi specialiştii sunt mereu pe cîmp. Pînă acum, în judeţul nostru, însămînţarea culturilor în IAS şi CAP a ajuns la 1.276 de hectare, cu ovăz, mazăre de cîmp şi de grădină, sfeclă de zahăr. Semănatul a început în 147 de CAP. Lucrarea nu s-a declanşat încă în CUASC Reghin şi Sovata. IN CADRUL „ACŢIUNII FERTILIZAREA“, PESTE O JUMĂTATE DE MILION DE TONE DE ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALE PE CÎMP! Comandamentul agricol judeţean a iniţiat o amplă acţiune de fertilizare a pămîntului cu îngrăşăminte naturale. Faţă de 515.000 de tone de îngrăşăminte naturale, prevăzute a se transporta pe cîmp în trimestrul înşi din acest an, au fost duse pe cîmp 550.681 de tone. Deci, o depăşire a prevederilor de plan cu 35.681 de tone! Cantităţi mai mari au fost duse de CUASC Sărmaşu 29.530 tone, Iernut 28.175 de tone, Luduş, Zau de Cîmpie, Sighişoara, Rîciu, Tîrgu- Mureş şi altele. Ponderea transportului a fost făcut cu atelajele. RITM SPORIT LA PREGĂTIREA TERENULUI ŞI însamîntari Peste tot, în unităţile agricole ale judeţului, mecanizatorii şi specialiştii cercetează terenurile şi, în funcţie de starea lor s-a trecut la însămînţarea culturilor. Primele zeci de hectare cu borceag au fost însămînţate în fermele IAS Iernut şi Zau de Cîmpie. în 147 de cooperative agricole se lucrează cu spor şi la însămînţarea ovăzului, mazării şi sfeclei de zahăr. REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 4-a) m tom fUMt .vmrr^A f ^RGA^At^OMfTmjUJUUD^^A^MURE^A^C^S^^CONSlUULAJ^OPU^^JUD^TAN Anul XXXVIII fí Nr. 76 (9.005) 'ft II Miercuri, 11 II 1 aprilie 1987 II \\ 4 pagini II 50 de bani JJ în spiritul indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Producţia fizică — la baza realizării planului In cuvîntarea rostită la recenta plenară a C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu a accentuat din nou necesitatea imperioasă a realizării planului la producţia fizică, care de fapt, asigură înfăptuirea atît a indicatorilor valorici cît şi de eficienţă. Această orientare este de o mare actualitate întrucît nu în puţine întreprinderi se fac tot felul de mişcări ale semifabricatelor în vederea sporirii artificiale a producţiei marfă, prin care se completează rezultatele mai puţin bune în finalizarea şi expedierea în termen la beneficiari a produselor contractate, imobilizînd materii prime, bani şi muncă în producţie neterminată, care pe Ungă faptul că nu foloseşte nimănui, îngreunează realizările din multe sectoare economice, circulaţia sănătoasă a fondurilor băneşti. Meritul colectivului de la Ţesătoria de mătase din Tîrgu- Mureş, în frunte cu organizaţia de partid este că a pus şi pune în permanenţă în centru activităţii înfăptuirea planului producţiei fizice pe sortimente, fapt ce a asigurat depăşirea corespunzătoare a producţiei valorice şi, ceea ce este mai important, livrarea ritmică, în condiţii de bună calitate a produselor contractate cu beneficiarii, inclusiv a celor destinate fabricării confecţiilor textile pentru export. Accent se pune pe factorii intensivi ai activităţii productive — o altă sarcină de seamă subliniată de secretarul general al partidului — care stă la baza modernizării producţiei şi a muncii, a creşterii productivităţii şi eficienţei economice, aşa cum de altfel prevăd hotărîrile Congresului al XlII-lea, programele de dezvoltare a economiei naţionale în acest cincinal. Şi spre cinstea oamenilor muncii de la Ţesătoria de mătase din Tîrgu-Mureş, programul propriu de modernizare a producţiei, de organizare superioară a fluxurilor de fabricaţie, s-a bucurat şi se bucură de atenţia cuvenită, fapt ce a condus la creşterea productivităţii fizice, a calităţii produselor şi prin aceasta la sporirea eficienţei economice a întregii activităţi. în acest sens merită să fie evidenţiată strădania de înnoire a structurii sortimentale, care la această dată a atins proporţia de circa 30 la sută din totalul producţiei realizate. Prioritate în această amplă muncă de creaţie şi introducere în fabricaţie a produselor noi au avut şi au articolele de ţesături solicitate de piaţă, de beneficiarii interni şi externi, fapt ce a asigurat nestocarea mărfurilor şi neimobilizarea materiilor prime şi a fondurilor băneşti. Respectarea parametrilor de calitate şi livrarea în termen a produselor contractate au influenţat direct acoperirea cu comenzi ferme a capacităţilor, iar la unele sortimente solicitările sunt superioare posibilităţilor şi programelor de fabricaţie. Din succinta prezentare a reuşitelor perioadei scurse din acest an, colectivul de la întreprinderea de mătase din Tîrgu-Mureş nu doreşte să se înţeleagă că nu a avut greutăţi, că totul a mers şi merge strună şi că nu există loc de mai bine. Probleme a avut şi o să mai aibă, atît de aprovizionare cu materii prime, cu piese de schimb, de creştere a indicelui de utilizare a maşinilor, deci şi a productivităţii şi chiar a calităţii muncii, direcţii în care se fac eforturi serioase pentru îmbunătăţirea lor şi prin aceasta a eficienţei economice, capitol unde există încă rezerve nefructificate, însă, ceea ce caracterizează colectivul tîrgumureşean e perseverenţa, convingerea că se poate realiza mai mult şi mai bine, că nici un efort nu e prea mare cind e vorba de a onora la timp şi în bune condiţii de calitate produsele contractate, condiţii fără de care nu poţi să te impui pe piaţă, să-ţi menţii beneficiarii, care la rîndul lor au şi ei sarcini precise de îndeplinit faţă de economia naţională. Acest tînăr colectiv tîrgumureşean raportează cu mîndrie realizarea integrală a planului la producţia fizică pe trimestrul I şi un plus de 1,5 milioane de lei la producţia marfă, realizări care permit intrarea în luna aprilie cu încredere în izbînzi şi mai mari pe care doresc să le obţină în trimestrul II şi în întregul an 1987. IOAN HUSAR Emblemă pe cerul limpezindu-se în ciuda prognozelor zglobii şi optimiste ale buletinelor meteorologice, poate tocmai pentru a dovedi că vremea o ţine pe-a ei, cu o zi înainte un capriciu al lunii martie vinzolise toate reprezentările noastre despre ceea ce oficial şi după calendar se numea „a treia zi de primăvară“, cernerea măruntă a ploii mai de pe la început s-a amestecat apoi cu măzărichea, numită şi zăpada mieilor, sfîrşind într-o ninsoare în toată puterea cuvîntului. Pe dealurile din preajmă — întîrziate, lungi limbi de omăt. Dincolo de culmi ceaţa s-a retras pe văi, pregătind o altă invazie alb-lăptoasă. Urcuş greoi, pieptiş, oarecum romantic. Motorul bîzîie înfundat. Bondar somnoros, nemulţumit. Deodată priveliştea se deschide ochiului cu o sondă în prim-plan. Turla ei sprijină cerul misterios. Pare o emblemă pe albastrul limpezindu-se. Drumul continuă unduitor. Jos, de o parte şi de alta a firului şerpuitor al şoselei, case mărunte ca nişte Reportajul nostru mărgele. Se discută în contradictoriu: E Ceaşul? E Voiniceniul? Dacă expresia „mîini de aur“ caracterizează îndeobşte pe un bun meşter, noi îl căutam, într-un fel, pe maistrul de foraj Codreanu Tilincă, atraşi nu atît de o oarecare sonoritate a numelui, cît, mai ales, de un record aparţinîndu-i: 400.000 de metri spre adîncul pămîntului. Şi, venindu-ţi mai la îndemînă tocmai această comparaţie, te întrebi de cîte ori poate acoperi lungimea Ecuatorului? El este în altă parte, la altă sondă, şi un deget arătător împunge aerul peste coamele domoale ale Cîmpiei, înspre partea pe unde vine Grebenişul. Doi ochi iscoditori ne fixează încălţămintea, cu o bănuită uşoară ironie. Cu pantofi pe aici? întrebare nerostită, mai mult ghicită. Ne privim bombeurile năclăite. Comentariu inutil. în jur, pămînt gălbui amestecat cu zăpadă. O fleșcăială. între două fîstîceli ni se întinde o mînă: „Mihai Corău, maistru de foraj, sonda Herghelia-1!“ Prezentare scurtă, aproape militărească. Palma aspră nu la LAZAR ladariu (Continuare în pag. a 2-a)