Steaua Roşie, aprilie 1987 (Anul 38, nr. 76-101)

1987-04-01 / nr. 76

Vizita oficială de prietenie a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU d in Republica Zair Marţi, 31 martie, la bordul navei prezidenţiale „Kokolo“ au avut loc convorbiri oficiale în­tre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi preşedintele fonda­tor al Mişcării Populare a Re­voluţiei, preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko. Preşedintele Mobutu Sese Se­ko a salutat, încă o dată, cu căl­dură noua vizită în Republica Zair a preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, arătînd că a­­ceasta constituie o expresie a bunelor raporturi de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări şi popoare. în acelaşi timp, şeful statului zairez şi-a mani­festat satisfacţia de a se reîn­­tîlni cu preşedintele Nicolae Ceauşescu şi de a avea împreu­nă un schimb de păreri asupra evoluţiei relaţiilor bilaterale, cit şi în legătură cu probleme ale vieţii internaţionale actuale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu, exprimînd satisfacţia de a se a­­fla din nou pe pămîntul zairez, a mulţumit preşedintelui Mo­butu Sese Seko pentru primirea deosebit de călduroasă, priete­nească, pentru ospitalitatea de care se bucură în Zair, subli­niind că vede în aceasta o ex­presie a sentimentelor de stimă şi respect ce şi le nutresc reci­proc popoarele noastre. Totoda­tă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat convingerea că înţe­legerile la care se va ajunge cu prilejul actualelor convorbiri vor întări şi mai mult conlucrarea dintre România şi Zair, cores­punzător voinţei şi aspiraţiilor de pace şi progres ale ambelor popoare. In timpul convorbirilor au fost analizate stadiul şi perspec­tivele relaţiilor româno-zaireze, cei doi şefi de stat subliniind progresele înregistrate în întări­rea prieteniei şi colaborării din­tre România şi Zair. In acest sens, a fost relevată buna conlu­crare dintre cele două ţări pe plan politic, economic şi în alte sfere de activitate, apreciindu-se că există premise­­ favorabile pentru intensificarea colaborării şi cooperării româno-zaireze în numeroase domenii de interes comun. A fost evidenţiată hotâ­­rîrea comună de a se identifica noi căi şi modalităţi care să ducă la intensificarea colaboră­rii bilaterale, a cooperării în producţie şi a schimburilor co­merciale, pe baze reciproc avan­tajoase. Cei doi preşedinţi au convenit ca membrii celor două delegaţii participante la convorbiri să e­xamineze şi să stabilească, în cadrul unor întîlniri de lucru, modalităţile practice de intensi­ficare a colaborării economice, industriale şi tehnico-ştiinţifice între Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Zair, potrivit orientărilor şi înţelegerilor sta­bilite la nivel înalt. Convorbirile se desfăşoară în­­tr-o atmosferă de stimă, preţuire şi caldă prietenie, de înţelegere reciprocă.­­ Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au avut în continua­re, marţi dimineaţa, după întîl­­nirea în plenul celor două dele­gaţii, convorbiri cu preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko, împreună cu şeful statu­lui zairez ,se afla doamna Mobutu. Convorbirile purtate şi în a­­cest cadru au relevat dorinţa comună de a se acţiona în di­recţia extinderii colaborării şi cooperării în producţie pe baze stabile şi de lungă durată, pre­cum şi pentru realizarea unor importante obiective economice. Cei doi şefi de stat au apre­ciat că dezvoltarea largă a cola­borării româno-zaireze pe plan politic, economic, tehnico-ştiin­­ţific şi în alte domenii de acti­­­­vitate corespunde aspiraţiilor * ambelor popoare, este în intere­sul lor, al cauzei păcii, destin­derii şi cooperării între toate na­ţiunile lumii. * în cea de-a doua zi a vizitei o­­ficiale de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele (Continuare în pag. a 4-a) In campania agricolă de primăvară Fiecare oră bună de lucru, folosită din plin la însămînțări Am intrat în aprilie, cea de a doua lună a primăverii, cînd se cer a fi efectuate lucrări menite să asigure recuperarea rămîneri­­lor în urmă la pregătirea tere­nului şi a însămînţărilor. Efor­tul este mare deoarece în aceas­tă primăvară, în toate sectoare­le avem de însăminţat peste 156.000 de hectare. în unităţi, to­tul este pregătit — seminţe, ma­şini şi tractoare, mecanizatorii şi specialiştii sunt mereu pe cîmp. Pînă acum, în judeţul nos­tru, însămînţarea culturilor în IAS şi CAP a ajuns la 1.276 de hectare, cu ovăz, mazăre de cîmp şi de grădină, sfeclă de zahăr. Semănatul a început în 147 de CAP. Lucrarea nu s-a declanşat încă în CUASC Reghin şi So­­vata. IN CADRUL „ACŢIUNII FER­TILIZAREA“, PESTE O JUMĂ­TATE DE MILION DE TONE DE ÎNGRĂŞĂMINTE NATURA­LE PE CÎMP! Comandamentul agricol jude­ţean a iniţiat o amplă acţiune de fertilizare a pămîntului cu îngrăşăminte naturale. Faţă de 515.000 de tone de îngrăşăminte naturale, prevăzute a se trans­porta pe cîmp în trimestrul în­­şi din acest an, au fost duse pe cîmp 550.681 de­ tone. Deci, o depăşire a prevederilor de plan cu 35.681 de tone! Cantităţi mai mari au fost duse de CUASC Sărmaşu 29.530 tone, Iernut 28.175 de tone, Luduş, Zau de Cîmpie, Sighişoara, Rîciu, Tîrgu- Mureş şi altele. Ponderea trans­portului a fost făcut cu atela­jele. RITM SPORIT LA PREGĂTIREA TERENULUI ŞI însamîntari Peste tot, în unităţile agricole ale judeţului, mecanizatorii şi specialiştii cercetează terenurile şi, în­ funcţie de starea lor s-a trecut la însămînţarea culturi­lor. Primele zeci de hectare cu borceag au fost însămînţate în fermele IAS Iernut şi Zau de Cîmpie. în 147 de cooperative agricole se lucrează cu spor şi la însămînţarea ovăzului, mază­­rii şi sfeclei de zahăr. REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 4-a) m tom fUMt .vmrr^A f ^RGA^At^OMfTmjUJUUD^^A^MURE^A^C^S^^CONSlUULAJ^OPU^^JUD^TAN Anul XXXVIII fí Nr. 76 (9.005) 'ft II Miercuri, 11 II 1 aprilie 1987 II \\ 4 pagini II 50 de bani JJ în spiritul indicaţiilor şi orientărilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Producţia fizică — la baza­­ realizării planului In cuvîntarea rostită la recen­ta plenară a C.C. al P.C.R., to­varăşul Nicolae Ceauşescu a ac­centuat din nou necesitatea im­perioasă a realizării planului la producţia fizică, care de fapt, asigură înfăptuirea atît a indi­catorilor valorici cît şi de efi­cienţă. Această orientare este de o mare actualitate întrucît nu în puţine întreprinderi se fac tot felul de mişcări ale semifabrica­telor în vederea sporirii artifi­ciale a producţiei marfă, prin care se completează rezultatele mai puţin bune în finalizarea şi expedierea în termen la benefi­ciari a produselor contractate, imobilizînd materii prime, bani şi muncă în producţie netermina­tă, care pe Ungă faptul că nu foloseşte nimănui, îngreunează realizările din multe sectoare e­­conomice, circulaţia sănătoasă a fondurilor băneşti. Meritul colectivului de la Ţe­­sătoria de mătase din Tîrgu- Mureş, în frunte cu organizaţia de partid este că a pus şi pune în permanenţă în centru activi­tăţii înfăptuirea planului produc­­ţiei fizice pe sortimente, fapt ce a asigurat depăşirea corespunză­toare a producţiei valorice şi, ceea ce este mai important, li­vrarea ritmică, în condiţii de bună calitate a produselor con­tractate cu beneficiarii, in­clusiv a celor destinate fa­bricării confecţiilor textile pen­tru export. Accent se pu­ne pe factorii intensivi ai acti­vităţii productive — o altă sar­cină de seamă subliniată de se­cretarul general al partidului — care stă la baza modernizării producţiei şi a muncii, a creş­terii productivităţii şi eficienţei economice, aşa cum de altfel prevăd hotărîrile Congresului al XlII-lea, programele de dezvol­tare a economiei naţionale în a­­cest cincinal. Şi spre cinstea oamenilor mun­cii de la Ţesătoria de mătase din Tîrgu-Mureş, programul pro­priu de modernizare a produc­ţiei, de organizare superioară a fluxurilor de fabricaţie, s-a bu­curat şi se bucură de atenţia cu­venită, fapt ce a condus la creş­terea productivităţii fizice, a ca­lităţii produselor şi prin aceasta la sporirea eficienţei economice a întregii activităţi. în acest sens merită să fie evidenţiată stră­dania de înnoire a structurii sor­timentale, care la această dată a atins proporţia de circa 30 la sută din totalul producţiei rea­lizate. Prioritate în această am­plă muncă de creaţie şi introdu­cere în fabricaţie a produselor noi au avut şi au articolele de ţesături solicitate de piaţă, de beneficiarii interni şi externi, fapt ce a asigurat nestocarea mărfurilor şi neimobilizarea materiilor prime şi a fondurilor băneşti. Respectarea parametrilor de calitate şi livrarea în termen a produselor contractate au in­fluenţat direct acoperirea cu co­menzi ferme a capacităţilor, iar la unele sortimente solicitările sunt superioare posibilităţilor şi programelor de fabricaţie. Din succinta prezentare a reuşitelor perioadei scurse din acest an, colectivul de la întreprinderea de mătase din Tîrgu-Mureş nu doreşte să se înţeleagă că nu a avut greutăţi, că totul a mers şi merge strună şi că nu există loc de mai bine. Probleme a avut şi o să mai aibă, atît de aprovizionare cu materii prime, cu piese de schimb, de creştere a indicelui de utilizare a maşi­nilor, deci şi a productivităţii şi chiar a calităţii muncii, di­recţii în care se fac eforturi se­rioase pentru îmbunătăţirea lor şi prin aceasta a eficienţei eco­nomice, capitol unde există încă rezerve nefructificate, însă, ceea ce caracterizează colectivul tîr­­gumureşean e perseverenţa, con­vingerea că se poate realiza mai mult şi mai bine, că nici un efort nu e prea mare cind e vorba de a onora la timp şi în bune condiţii de calitate produ­sele contractate, condiţii fără de care nu poţi să te impui pe piaţă, să-ţi menţii beneficiarii, care la rîndul lor au şi ei sar­cini precise de îndeplinit faţă de economia naţională. Acest tî­­năr colectiv tîrgumureşean rapor­­tează cu mîndrie realizarea in­tegrală a planului la producţia fizică pe trimestrul I şi un plus de 1,5 milioane de lei la pro­ducţia marfă, realizări care per­mit intrarea în luna aprilie cu încredere în izbînzi şi mai mari pe care doresc să le obţină în trimestrul II şi în întregul an 1987. IOAN HUSAR Emblemă pe cerul limpezindu-se­­ în ciuda prognozelor zglobii şi optimiste ale buletinelor meteorologice, poate tocmai pentru a dovedi că vremea o ţine pe-a ei, cu o zi îna­inte un capriciu al lunii mar­tie vinzolise toate reprezentă­rile noastre despre ceea ce o­­ficial şi după calendar se nu­mea „a treia zi de primă­vară“, cernerea măruntă a ploii mai de pe la început s-a amestecat apoi cu măză­richea, numită şi zăpada mie­ilor, sfîrşind într-o ninsoare în toată puterea cuvîntului. Pe dealurile din preajmă — întîrziate, lungi limbi de o­­măt. Dincolo de culmi ceaţa s-a retras pe văi, pregătind o altă invazie alb-lăptoasă. Ur­cuş greoi, pieptiş, oarecum romantic. Motorul bîzîie în­fundat. Bondar somnoros, ne­mulţumit. Deodată priveliştea se deschide ochiului cu o son­dă în prim-plan. Turla ei sprijină cerul misterios. Pare o emblemă pe albastrul lim­­pezindu-se. Drumul continuă unduitor. Jos, de o parte şi de alta a firului şerpuitor al şoselei, case mărunte ca nişte Reportajul nostru mărgele. Se discută în contra­dictoriu: E Ce­aşul? E Voini­­ceniul? Dacă expresia „mîini de aur“ caracterizează îndeob­şte pe un bun meşter, noi îl căutam, într-un fel, pe mai­strul de foraj Codreanu Ti­­lincă, atraşi nu atît de o oa­recare sonoritate a numelui, cît, mai ales, de un record aparţinîndu-i: 400.000 de me­tri spre adîncul pămîntului. Şi, venindu-ţi mai la îndemî­­nă tocmai această comparaţie, te întrebi de cîte ori poate acoperi lungimea Ecuatorului? El este în altă parte, la altă sondă, şi un deget arătător împunge aerul peste coamele domoale ale Cîmpiei, înspre partea pe unde vine Grebeni­­şul. Doi ochi iscoditori ne fi­xează încălţămintea, cu o bă­nuită uşoară ironie. Cu pan­tofi pe aici? întrebare ne­rostită, mai mult ghicită. Ne privim bombeurile năclăite. Comentariu inutil. în jur, pă­­mînt gălbui amestecat cu ză­padă. O fleșcăială. între două fîstîceli ni se întinde o mînă: „Mihai Corău, maistru de fo­raj, sonda Herghelia-1!“ Pre­zentare scurtă, aproape mili­­tărească. Palma aspră nu la­ LAZAR ladariu (Continuare în pag. a 2-a)

Next