Steaua Roşie, noiembrie 1987 (Anul 38, nr. 259-283)

1987-11-01 / nr. 259

l’AGIN­A 2 STEAUA ROȘIE FAPTELEETALON AL CONŞTIINŢEI Atmosfera de lucru Stăm de vorbă cu Ioan Antal, directorul fabricii de accesorii auto din cadrul întreprinderii metalurgice „Republica“ din Re­ghin. In aceste zile se înplinesc 30 de ani de cînd loan Antal deţine funcţia de director. Este unul dintre oamenii care a con­tribuit mult la dezvoltarea şi modernizarea întreprinderii, la formarea de muncitori, maiştri şi tehnicieni. Este stimat şi a­­preciat de întregul colectiv. II întrebăm despre importanţa pe care o are atmosfera de lucru — pe plan economic, profesio­nal şi social — într-o întreprin­dere. Răspunsul vine fără prea mul­tă întîrziere: „însuşi progresul unui colectiv depinde în mare măsură de atmosfera în care lu­crează, de climatul pe care şi l-a format. Pentru că, dintr-o atmosferă şi dintr-un climat să­nătos decurg în mod firesc răs­punderea, ordinea şi disciplina, pasiunea şi ambiţia pentru crea­ţia tehnică, nivelul calitativ al muncii oamenilor. Practic, for­marea şi consolidarea unei at­mosfere de lucru, care să stimu­leze iniţiativa şi experienţa lu­crătorilor, interesul lor pentru tehnica avansată, grija pentru a­­vutul obştesc, răspunderea per­sonală şi colectivă pentru auto­­perfecţionare profesională de­pind, în primul rînd, de maiştri. După a mea părere, ei sînt cei care, dacă ştiu să lucreze cu oa­menii, ii pot transforma în sen­sul cel mai bun al cuvîntului, îi pot determina să devină cu adevărat profesionişti într-o me­serie sau două, adică policalifi­­caţi. Cu un cuvînt, maistrul, prin competenţa sa profesiona­lă, politică, economică şi socială constituie garanţia climatului şi atmosferei de lucru într-o for­maţie, atelier sau secţie“.­­ Sunt mulţi asemenea f­ai­ştri în fabrica de accesorii auto? — Marea lor majoritate. Ca un etalon al măiestriei lor pro­fesionale, în domeniul la care ne referim, stau rezultatele pe care Ie au în producţie ei şi oamenii cu care lucrează. Tre­buie să menţionez că aproape toţi maiştrii din fabrică cîndva, cu ani sau decenii în urmă, au fost muncitori. Altfel spus, au promovat muncind şi învăţînd cu răspundere, timp în care, de­sigur, şi-au însuşit şi o serie de principii şi metode absolut ne­cesare în conducerea şi organi­zarea producţiei, a oamenilor... — Pe care dintre ei îl ştiţi cu cele mai bune rezultate? ■— Sunt mai mulţi. Unul din­tre ei este şi maistrul Petru Stan, conducătorul unei formaţii de la secţia accesorii auto, sec­ţie care are o mare pondere în producţia din fabrică. El şi-a exercitat şi-şi exercită funcţia şi munca în mod creator, cu inspi­raţie şi lărgime economică şi profesională, cu influenţă in con­ştiinţa oamenilor. I-am adresat aceeaşi întrebare şi maistrului Petru Stan: dacă atmosfera şi climatul de lucru au o importanţă însemnată în procesul de producţie? — Fără nici o îndoială că au. La baza unui climat şi a unei atmosfere sănătoase de lucru stau relaţiile interpersonale. In acest cadru, importantă şi cu rol formativ-educativ este atitu­dinea noastră faţă de compor­tarea colegilor noştri. Fiecare om, se ştie, are caracterul său, aptitudinile şi înclinaţiile sale, idealul său de viaţă. Deci, nu le poţi pretinde tuturor să gîndeas­­­că la fel, să vorbească la fel, să judece la fel. Dar, fireşte, cînd este vorba de unele aba­teri de la principiile eticii şi echităţii socialiste, de la norme­le procesului de producţie, a­­tunci, de fiecare dată, organiza­ţia de partid, cadrele de condu­cere, comuniştii cu experienţă intervin şi-i aduc pe cei care greşesc pe făgaşul normalităţii. — Este grea, este Uşoară func­ţia de maistru? — Maistrul este un om ca fie­care altul. Numai că, spre deo­sebire de ceilalţi, are răspun­deri mai mari, prestează activi­tăţi mai complexe. Aceasta nu înseamnă că el, într-un fel sau altul, poate ignora calităţile pro­fesionale şi umane ale celor cu care lucrează. Dimpotrivă. Are datoria să le valorifice la ma­ximum în interesul general al întreprinderii şi al nostru, al tuturor. Consider că marea su­periorităţii maistrului trebuie să constea în a şti să învingă iner­ţia, comoditatea, lenea şi ne­cinstea, care, într-un fel sau al­tul, atrofiază şi ştirbesc clima­tul şi atmosfera de muncă. Am avut şi avem grijă ca aseme­nea atitudini să nu-şi facă loc în formaţia noastră. Toate toc­mai de aceea, satisfacţiile per­sonale şi colective, împlinirile reale în producţie, progresul pe care l-am făcut în crearea şi aplicarea de tehnică nouă ne sti­mulează ca pe o întreagă fami­lie, determinând dezvoltarea unei atmosfere sănătoase de lucru. — Referiţi-vă la cîteva împli­niri din ultimii ani. — Timp de trei ani formaţia noastră a fost fruntaşă pe între­prindere. Aceasta, cred şi sînt convins, că spune mult despre atmosfera de lucru, despre rela­ţiile interpersonale ce s-au sta­tornicit între noi, despre răspun­derea cu care am muncit şi mun­cim. M-aş putea referi la m­uşte aspecte privind asimilarea şi promovarea tehnicii noi. Mă o­­presc doar la citeva aspecte fie dată mai recentă. Am­ asimilat şi producem pentru diferiţi be­neficiari două tipuri de ape pen­tru maşini auto de transportat textile şi mobilă, pentru tractoa­re, alte produse. Pentru fiecare se impune spirit de creaţie şi de iniţiativă, răspundere în a face lucru de calitate. Lupta pentru perfecţiune este un element de bază al activităţii noastre profe­sionale şi economice. Ea se des­făşoară cu scopul de a învinge unele greutăţi, de a înlătura ve­chiul şi a face loc noului în ac­tivitatea productivă,­ în conştiin­ţa noastră etică şi profesională. C. CROITORU IOAN ANTAL­, Brîn­coveneşti: de la o legislatură la alta (Urmare din pag I) zece luni ale anului, colectivul Cooperativei aie producţie, achi­ziţii şi desfacere a mărfurilor (preşedinte Ilie Frandeş), pro­ducţia globală a fost depăşită cu aproape 100.000 de lei, pres­tările de servicii nu numai că au fost realizate dar s-au înre­gistrat şi sporuri de aproape 300.000 de lei, iar la producţia marfă unitatea a dat peste plan aproape un milion de lei. Prac­tic, cele 24 secţii prestatoare asigură aproape toate serviciile necesare populaţiei. Unităţile co­operaţiei — cu deosebire cele de textile-confecţii — au trecut la fabricarea produselor pentru ex­port, iar în prezent producem şi mobilier pentru export. O ac­tivitate deosebită se desfăşoară şi la cariera de piatră care va asigura o producţie marfă în va­loare de două milioane de lei. — Şi în acest an — sublinia tovarăşul Szabó Ioan, preşedin­tele CAP Brîncoveneşti — lu­crătorii noştri au muncit cu sîrg pentru a realiza producţiile pla­nificate, dar cele realizate nu ne mulţumesc.­ Acum, ne aflăm în plină perioadă de a mai pune la adăpost roadele toamnei, de a pregăti cu mai multă atenţie recolta pentru anul viitor. Nu­mai în sectorul legumicol am ob­ţinut producţii care ne satisfac, dar credem că nici aici nu am exploatat toate posibilităţile de care dispunem. In ideea renta­bilizării unităţii, a valorificării tuturor resurselor, am dezvoltat activităţile anexe, iar rezultatele sunt bune: avem un plan anual de 3,2 milioane de lei şi am re­alizat, pînă în prezent, o pro­ducţie de 4 milioane de lei, con­cretizată în echipament de pro­tecţie, căruţe pe pneuri, articole de cojocărie. In unităţile aces­tea îşi desfăşoară activitatea pes­te 30 de lucrători. — Spiritul de dăruire în folo­sul păţii poate fi ilustrat — a intervenit în discuţie, din nou, primarul — şi prin munca cetă­ţenilor pentru gospodărirea aşe­zării noastre. Aş evidenţia: ame­najarea brutăriei comunale, transportul a 300 de tone de zgură pe drumul către Idicel, efectuarea reparaţiilor la po­duri, la podeţe, finalizarea unor lucrări de desecări, de defrişări şi tăieri de vegetaţie. In prezent, se apropie de încheiere repara­ţia capitală la căminul cultural din Idicel-Pădure, la căminul cultural din Săcalu de Pădure, iar cu sprijinul DGA Mureş se efectuează decolmatarea şi co­rectarea albiilor la piratele Rîpa şi Idicel. Se va continua con­strucţia podului de beton armat peste rîul Mureş, lucrare foarte importantă pentru viaţa econo­mică a comunei. Sunt acţiuni la care un mare sprijin ne-au dat deputaţii, şi aş aminti aici pe Ioan Ilea, Mărioara Bîta, Ilie Stoica, Biro Ioan, Szabó Rozalia, Ioan Pop, Mihai Covrig şi ce­tăţenii Gheorghe Pop, Ilie Tăl­­măcean şi Ion Mure­şan. Nu aş putea să nu relev şi contribuţia unor cetăţeni, harnici gospodari, care depăşesc anual prevederile programului individual de livra­re a produselor agroalimentare la fondul centralizat al statului. Printre ei se remarcă: Vasile Covrig, Teodor Pantea, Ioan Buz­dugan, Gavril Covrig. R­eprezentanţa din judeţul nostru a renumitei întreprin­­­­deri „Electronica“ are o nouă adresă: Bulevardul ,,1 De­cembrie 1918“, la parterul frumoasei construcţii tîrgumureşene cu numărul K-101. încăperile, judicios compartimentate, sunt dispuse în spaţiul de primire a publicului, în modernul la­borator de depanare şi în magazia de piese de schimb şi pentru aparatură de măsură şi control, secondate de anexele necesare bunei desfăşurări a activităţii cotidiene. Avem, deci, la dispoziţie, un colectiv de specialişti de înaltă ţinută profesională care ne rezolvă, cu competenţă şi operativitate, solicitările. O formaţie harnică, într-un cuvînt sediu nou, modern, pe trrăsura celor mai exigente cerinţe, printre cele mai frumoase din ţară. Reamintim publicului larg că reprezentanţa primeşte pentru reparaţii şi întreţinere tele­vizoare cu circuite integrate alb-negru şi color, combine mu­zicale, amplificatoare de antenă etc., care poartă emblema Uzinei „Electronica“ Bucureşti şi se află în termenele de ga­ranţie. Tot aici ne putem adresa şi pentru reparaţii post-ga­­ranţie. Foto: CONSTANTIN MIHU CINSTIREA TRECUTULUI (Urmare din pag 1) Au urmat expunerile pre­zentate de dr. loan Chindriş, Cercetător ştiinţific la Institu­tul de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca. dr Gr. Plo­­e­şteanu şi prof. AL Sa­bău loan Chindriş, exeget al ce­lui evocat, este autorul unor lucrări de prestigiu. Corespon­denţa lui Alexandru Papiu Ilarian (2 voi ). Ideologia re­voluţionară a lui Alexandru Papiu Ilarian şi al recentei Figuri de cărturari, precum şi al unor studii consacrate tribunului de la 1848. In cuvântul de deschidere şi în cel de închidere a sesiunii, profesorul Ion-yi Titea, direc­torul liceului, a subliniat a­­dînca semnificaţie a sărbăto­ririi, faptul că patronul lice­ului trebuie să fie un perma­nent îndemn şi model pentru tineretul studios. A intuit inaugurarea acti­vităţii cercurilor ştiinţifice ale elevilor şi decernarea premi­ilor „Al. Papiu Ilarian“. Tot în liceu, în încheierea Decadei cărţii româneşti, Bi­blioteca judeţeană a organi­zat o­ expoziţie cu opere — unele­ rarităţi — ale lui Al Papiu Ilarian şi cu lucrări de­dicate acestuia, expoziţie pre­zentată vizitatorilor de către Mariana Ploeşteanu. După-masă, în sala mică a Palatului culturii, în faţa u­­nui public numeros, a avut loc simpozionul ştiinţific în­chinat aceleiaşi marcante per­sonalităţi. Comunicarea dr Ioan Chindriş a fost acom­paniată şi de un număr de comunicări ale unor cercetă­tori şi cadre didactice din municipiu: prof. Vasile Dra­goş, prof Ion Curtifan, prof. Timofei A. Enăchescu, dr. Grigore Ploeşteanu, jurist Ştefan Ionescu şi prof. Ale­xandru Sabou. Simpozionul a fost coordonat de D. Poptă­­maş, directorul bibliotecii. Omagierea marelui patriot a fost o cinstire a trecutului, a momentelor-trepte ale lumi­nii de astăzi, o sărbătoare de suflet. CALENDAR Duminică 1 NOIEMBRIE Soarele răsare la ora 6,51; apune la ora 17,06. Zile trecute 305; zile ră­mase 60. • 100 de ani de la apariţia ga­zetei „Muncitorul“, editată de Cercul muncitorilor din Iaşi, care a militat pentru crearea partidului politic al clasei muncitoare, pentru drepturi şi libertăţi democratice. • Sărbătoarea naţională a Repu­blicii Algeriene Democratice şi Populare. CINEMA T­RGU-MUREŞ — Arta: Eva­daţi din viitor. Unirea: Salaman­dra (orele îl, II, 14, 16, 19 şi 21). Progresul: Aeroportul (seriile 1—­II). Select: Sclava iubirii (o­­rele 9, îl, 14, 16, 19 şi 21). Time­etului: Buzduganul cu trei peceţi (seriile 1—II, ora 10); Omul din Laramie (orele 15, 17, KI şi 2IV Flacăra: Cu orchestra pe strada principală. SIGHIŞOA­RA — Lumina: Păsările îşi iau zborul. Clubul CFR: Despărţire temporară (seriile I—II). RE­GHIN — Patria: Zerba grecul (seriile I—IT). TIRNAVENI — Melodia: Locuri în inimă. LU­DUŞ — Flacăra: Rio Bravo (se­riile I—II). SOVATA — Doina:­­Jandarmul şi jandarmeriţele- Muncitorul: Pe aripile vintului (seriile I—II). SĂRMAŞU — Popular: Acţiunea „Autobuzul“. IERNUT —­ Lumina: Toate pîn­­zele sus (seria a IH-a) — întîl­­nire în Atlantic. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Co­medie mută. FINTÎNELE — Pa­tria: Rond de noapte. MIERCU­REA NTRIAJULUI — Nirajul, mn arşiţa nopţii. LUNI, 2 NOIEMBRIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: Dru­mul spre înalta societate. Unirea: Evadaţi din viitor (orele 9, 11, 14, 16, 19 şi 21). Progresul: Pro­­mbuimi (orele 9 şi 11). Ne tre­buie o solistă (orele 14, 16, 18 şi 20). Select: Şcoala tinerilor că­sătoriţi (orele: 9, 11, 14, 16, 19 şi 21). Tineretului: Fantomele se grăbesc (orele 9 şi 11), în ar­, şi­ a nopţii (orele 15, 17, 19 şi 21). Flacăra: Aceeaşi dragoste. SI­GHIŞOARA — Lumina: Ciulean­dra. Clubul CFR: Despărţire temporară (seriile I—II). RE­GHIN — Patria: Titanic vals. TÎRNAVENI — Melodia: Fapt divers. LUDUȘ — Flacăra: Ci­neva acolo sus mă iubește. SO­VATA — Doina: Iartă-mă. Mun­citorul: Pe aripile vîntului (se­riile I—II). SARMAȘU — Popu­lar: O persoană foarte impor­tantă. IERNUT — Lumina: Toa­te pînzele sus (seria a îll-a) — înfilnire in Atlantic. SÎNGEOR­­GIU DE PĂDURE — Populari Ca-n filme. FÎNTlNELE — Pa­tria: Drumul oaselor. MIERCU­REA NIRAJULUI — Nirajul, în vîrtej. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 19: Havuzul (secţia română). TEATRUL DE TĂPUŞI, azi, ora 11, la sediu: Povestea por­cului (secţia română). Mîine, 2 noiembrie, orele 9,30 şi 11, la sediu: Elefănţelul cu­rios (secţia maghiară); ora 11,30, la Valea Largă, şi ora 15, la Band: Punguţa cu doi bani (sec­ţia română). Marţi, 3 noiembrie, la sediu, ora 9,30: Balonul scăpat şi ora 11: Varietăţi (secţia maghiară); ora 11, la Albeşti, şi ora 14,30, la Anold: Punguţa cu doi bani (secţia română).

Next