Steaua Roşie, noiembrie 1987 (Anul 38, nr. 259-283)
1987-11-01 / nr. 259
l’AGINA 2 STEAUA ROȘIE FAPTELEETALON AL CONŞTIINŢEI Atmosfera de lucru Stăm de vorbă cu Ioan Antal, directorul fabricii de accesorii auto din cadrul întreprinderii metalurgice „Republica“ din Reghin. In aceste zile se înplinesc 30 de ani de cînd loan Antal deţine funcţia de director. Este unul dintre oamenii care a contribuit mult la dezvoltarea şi modernizarea întreprinderii, la formarea de muncitori, maiştri şi tehnicieni. Este stimat şi apreciat de întregul colectiv. II întrebăm despre importanţa pe care o are atmosfera de lucru — pe plan economic, profesional şi social — într-o întreprindere. Răspunsul vine fără prea multă întîrziere: „însuşi progresul unui colectiv depinde în mare măsură de atmosfera în care lucrează, de climatul pe care şi l-a format. Pentru că, dintr-o atmosferă şi dintr-un climat sănătos decurg în mod firesc răspunderea, ordinea şi disciplina, pasiunea şi ambiţia pentru creaţia tehnică, nivelul calitativ al muncii oamenilor. Practic, formarea şi consolidarea unei atmosfere de lucru, care să stimuleze iniţiativa şi experienţa lucrătorilor, interesul lor pentru tehnica avansată, grija pentru avutul obştesc, răspunderea personală şi colectivă pentru autoperfecţionare profesională depind, în primul rînd, de maiştri. După a mea părere, ei sînt cei care, dacă ştiu să lucreze cu oamenii, ii pot transforma în sensul cel mai bun al cuvîntului, îi pot determina să devină cu adevărat profesionişti într-o meserie sau două, adică policalificaţi. Cu un cuvînt, maistrul, prin competenţa sa profesională, politică, economică şi socială constituie garanţia climatului şi atmosferei de lucru într-o formaţie, atelier sau secţie“. Sunt mulţi asemenea faiştri în fabrica de accesorii auto? — Marea lor majoritate. Ca un etalon al măiestriei lor profesionale, în domeniul la care ne referim, stau rezultatele pe care Ie au în producţie ei şi oamenii cu care lucrează. Trebuie să menţionez că aproape toţi maiştrii din fabrică cîndva, cu ani sau decenii în urmă, au fost muncitori. Altfel spus, au promovat muncind şi învăţînd cu răspundere, timp în care, desigur, şi-au însuşit şi o serie de principii şi metode absolut necesare în conducerea şi organizarea producţiei, a oamenilor... — Pe care dintre ei îl ştiţi cu cele mai bune rezultate? ■— Sunt mai mulţi. Unul dintre ei este şi maistrul Petru Stan, conducătorul unei formaţii de la secţia accesorii auto, secţie care are o mare pondere în producţia din fabrică. El şi-a exercitat şi-şi exercită funcţia şi munca în mod creator, cu inspiraţie şi lărgime economică şi profesională, cu influenţă in conştiinţa oamenilor. I-am adresat aceeaşi întrebare şi maistrului Petru Stan: dacă atmosfera şi climatul de lucru au o importanţă însemnată în procesul de producţie? — Fără nici o îndoială că au. La baza unui climat şi a unei atmosfere sănătoase de lucru stau relaţiile interpersonale. In acest cadru, importantă şi cu rol formativ-educativ este atitudinea noastră faţă de comportarea colegilor noştri. Fiecare om, se ştie, are caracterul său, aptitudinile şi înclinaţiile sale, idealul său de viaţă. Deci, nu le poţi pretinde tuturor să gîndească la fel, să vorbească la fel, să judece la fel. Dar, fireşte, cînd este vorba de unele abateri de la principiile eticii şi echităţii socialiste, de la normele procesului de producţie, atunci, de fiecare dată, organizaţia de partid, cadrele de conducere, comuniştii cu experienţă intervin şi-i aduc pe cei care greşesc pe făgaşul normalităţii. — Este grea, este Uşoară funcţia de maistru? — Maistrul este un om ca fiecare altul. Numai că, spre deosebire de ceilalţi, are răspunderi mai mari, prestează activităţi mai complexe. Aceasta nu înseamnă că el, într-un fel sau altul, poate ignora calităţile profesionale şi umane ale celor cu care lucrează. Dimpotrivă. Are datoria să le valorifice la maximum în interesul general al întreprinderii şi al nostru, al tuturor. Consider că marea superiorităţii maistrului trebuie să constea în a şti să învingă inerţia, comoditatea, lenea şi necinstea, care, într-un fel sau altul, atrofiază şi ştirbesc climatul şi atmosfera de muncă. Am avut şi avem grijă ca asemenea atitudini să nu-şi facă loc în formaţia noastră. Toate tocmai de aceea, satisfacţiile personale şi colective, împlinirile reale în producţie, progresul pe care l-am făcut în crearea şi aplicarea de tehnică nouă ne stimulează ca pe o întreagă familie, determinând dezvoltarea unei atmosfere sănătoase de lucru. — Referiţi-vă la cîteva împliniri din ultimii ani. — Timp de trei ani formaţia noastră a fost fruntaşă pe întreprindere. Aceasta, cred şi sînt convins, că spune mult despre atmosfera de lucru, despre relaţiile interpersonale ce s-au statornicit între noi, despre răspunderea cu care am muncit şi muncim. M-aş putea referi la muşte aspecte privind asimilarea şi promovarea tehnicii noi. Mă opresc doar la citeva aspecte fie dată mai recentă. Am asimilat şi producem pentru diferiţi beneficiari două tipuri de ape pentru maşini auto de transportat textile şi mobilă, pentru tractoare, alte produse. Pentru fiecare se impune spirit de creaţie şi de iniţiativă, răspundere în a face lucru de calitate. Lupta pentru perfecţiune este un element de bază al activităţii noastre profesionale şi economice. Ea se desfăşoară cu scopul de a învinge unele greutăţi, de a înlătura vechiul şi a face loc noului în activitatea productivă, în conştiinţa noastră etică şi profesională. C. CROITORU IOAN ANTAL, Brîncoveneşti: de la o legislatură la alta (Urmare din pag I) zece luni ale anului, colectivul Cooperativei aie producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor (preşedinte Ilie Frandeş), producţia globală a fost depăşită cu aproape 100.000 de lei, prestările de servicii nu numai că au fost realizate dar s-au înregistrat şi sporuri de aproape 300.000 de lei, iar la producţia marfă unitatea a dat peste plan aproape un milion de lei. Practic, cele 24 secţii prestatoare asigură aproape toate serviciile necesare populaţiei. Unităţile cooperaţiei — cu deosebire cele de textile-confecţii — au trecut la fabricarea produselor pentru export, iar în prezent producem şi mobilier pentru export. O activitate deosebită se desfăşoară şi la cariera de piatră care va asigura o producţie marfă în valoare de două milioane de lei. — Şi în acest an — sublinia tovarăşul Szabó Ioan, preşedintele CAP Brîncoveneşti — lucrătorii noştri au muncit cu sîrg pentru a realiza producţiile planificate, dar cele realizate nu ne mulţumesc. Acum, ne aflăm în plină perioadă de a mai pune la adăpost roadele toamnei, de a pregăti cu mai multă atenţie recolta pentru anul viitor. Numai în sectorul legumicol am obţinut producţii care ne satisfac, dar credem că nici aici nu am exploatat toate posibilităţile de care dispunem. In ideea rentabilizării unităţii, a valorificării tuturor resurselor, am dezvoltat activităţile anexe, iar rezultatele sunt bune: avem un plan anual de 3,2 milioane de lei şi am realizat, pînă în prezent, o producţie de 4 milioane de lei, concretizată în echipament de protecţie, căruţe pe pneuri, articole de cojocărie. In unităţile acestea îşi desfăşoară activitatea peste 30 de lucrători. — Spiritul de dăruire în folosul păţii poate fi ilustrat — a intervenit în discuţie, din nou, primarul — şi prin munca cetăţenilor pentru gospodărirea aşezării noastre. Aş evidenţia: amenajarea brutăriei comunale, transportul a 300 de tone de zgură pe drumul către Idicel, efectuarea reparaţiilor la poduri, la podeţe, finalizarea unor lucrări de desecări, de defrişări şi tăieri de vegetaţie. In prezent, se apropie de încheiere reparaţia capitală la căminul cultural din Idicel-Pădure, la căminul cultural din Săcalu de Pădure, iar cu sprijinul DGA Mureş se efectuează decolmatarea şi corectarea albiilor la piratele Rîpa şi Idicel. Se va continua construcţia podului de beton armat peste rîul Mureş, lucrare foarte importantă pentru viaţa economică a comunei. Sunt acţiuni la care un mare sprijin ne-au dat deputaţii, şi aş aminti aici pe Ioan Ilea, Mărioara Bîta, Ilie Stoica, Biro Ioan, Szabó Rozalia, Ioan Pop, Mihai Covrig şi cetăţenii Gheorghe Pop, Ilie Tălmăcean şi Ion Mureşan. Nu aş putea să nu relev şi contribuţia unor cetăţeni, harnici gospodari, care depăşesc anual prevederile programului individual de livrare a produselor agroalimentare la fondul centralizat al statului. Printre ei se remarcă: Vasile Covrig, Teodor Pantea, Ioan Buzdugan, Gavril Covrig. Reprezentanţa din judeţul nostru a renumitei întreprinderi „Electronica“ are o nouă adresă: Bulevardul ,,1 Decembrie 1918“, la parterul frumoasei construcţii tîrgumureşene cu numărul K-101. încăperile, judicios compartimentate, sunt dispuse în spaţiul de primire a publicului, în modernul laborator de depanare şi în magazia de piese de schimb şi pentru aparatură de măsură şi control, secondate de anexele necesare bunei desfăşurări a activităţii cotidiene. Avem, deci, la dispoziţie, un colectiv de specialişti de înaltă ţinută profesională care ne rezolvă, cu competenţă şi operativitate, solicitările. O formaţie harnică, într-un cuvînt sediu nou, modern, pe trrăsura celor mai exigente cerinţe, printre cele mai frumoase din ţară. Reamintim publicului larg că reprezentanţa primeşte pentru reparaţii şi întreţinere televizoare cu circuite integrate alb-negru şi color, combine muzicale, amplificatoare de antenă etc., care poartă emblema Uzinei „Electronica“ Bucureşti şi se află în termenele de garanţie. Tot aici ne putem adresa şi pentru reparaţii post-garanţie. Foto: CONSTANTIN MIHU CINSTIREA TRECUTULUI (Urmare din pag 1) Au urmat expunerile prezentate de dr. loan Chindriş, Cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Arheologie din Cluj-Napoca. dr Gr. Ploeşteanu şi prof. AL Sabău loan Chindriş, exeget al celui evocat, este autorul unor lucrări de prestigiu. Corespondenţa lui Alexandru Papiu Ilarian (2 voi ). Ideologia revoluţionară a lui Alexandru Papiu Ilarian şi al recentei Figuri de cărturari, precum şi al unor studii consacrate tribunului de la 1848. In cuvântul de deschidere şi în cel de închidere a sesiunii, profesorul Ion-yi Titea, directorul liceului, a subliniat adînca semnificaţie a sărbătoririi, faptul că patronul liceului trebuie să fie un permanent îndemn şi model pentru tineretul studios. A intuit inaugurarea activităţii cercurilor ştiinţifice ale elevilor şi decernarea premiilor „Al. Papiu Ilarian“. Tot în liceu, în încheierea Decadei cărţii româneşti, Biblioteca judeţeană a organizat o expoziţie cu opere — unele rarităţi — ale lui Al Papiu Ilarian şi cu lucrări dedicate acestuia, expoziţie prezentată vizitatorilor de către Mariana Ploeşteanu. După-masă, în sala mică a Palatului culturii, în faţa unui public numeros, a avut loc simpozionul ştiinţific închinat aceleiaşi marcante personalităţi. Comunicarea dr Ioan Chindriş a fost acompaniată şi de un număr de comunicări ale unor cercetători şi cadre didactice din municipiu: prof. Vasile Dragoş, prof Ion Curtifan, prof. Timofei A. Enăchescu, dr. Grigore Ploeşteanu, jurist Ştefan Ionescu şi prof. Alexandru Sabou. Simpozionul a fost coordonat de D. Poptămaş, directorul bibliotecii. Omagierea marelui patriot a fost o cinstire a trecutului, a momentelor-trepte ale luminii de astăzi, o sărbătoare de suflet. CALENDAR Duminică 1 NOIEMBRIE Soarele răsare la ora 6,51; apune la ora 17,06. Zile trecute 305; zile rămase 60. • 100 de ani de la apariţia gazetei „Muncitorul“, editată de Cercul muncitorilor din Iaşi, care a militat pentru crearea partidului politic al clasei muncitoare, pentru drepturi şi libertăţi democratice. • Sărbătoarea naţională a Republicii Algeriene Democratice şi Populare. CINEMA TRGU-MUREŞ — Arta: Evadaţi din viitor. Unirea: Salamandra (orele îl, II, 14, 16, 19 şi 21). Progresul: Aeroportul (seriile 1—II). Select: Sclava iubirii (orele 9, îl, 14, 16, 19 şi 21). Timeetului: Buzduganul cu trei peceţi (seriile 1—II, ora 10); Omul din Laramie (orele 15, 17, KI şi 2IV Flacăra: Cu orchestra pe strada principală. SIGHIŞOARA — Lumina: Păsările îşi iau zborul. Clubul CFR: Despărţire temporară (seriile I—II). REGHIN — Patria: Zerba grecul (seriile I—IT). TIRNAVENI — Melodia: Locuri în inimă. LUDUŞ — Flacăra: Rio Bravo (seriile I—II). SOVATA — Doina:Jandarmul şi jandarmeriţele- Muncitorul: Pe aripile vintului (seriile I—II). SĂRMAŞU — Popular: Acţiunea „Autobuzul“. IERNUT — Lumina: Toate pînzele sus (seria a IH-a) — întîlnire în Atlantic. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Comedie mută. FINTÎNELE — Patria: Rond de noapte. MIERCUREA NTRIAJULUI — Nirajul, mn arşiţa nopţii. LUNI, 2 NOIEMBRIE TÎRGU-MUREŞ — Arta: Drumul spre înalta societate. Unirea: Evadaţi din viitor (orele 9, 11, 14, 16, 19 şi 21). Progresul: Prombuimi (orele 9 şi 11). Ne trebuie o solistă (orele 14, 16, 18 şi 20). Select: Şcoala tinerilor căsătoriţi (orele: 9, 11, 14, 16, 19 şi 21). Tineretului: Fantomele se grăbesc (orele 9 şi 11), în ar, şi a nopţii (orele 15, 17, 19 şi 21). Flacăra: Aceeaşi dragoste. SIGHIŞOARA — Lumina: Ciuleandra. Clubul CFR: Despărţire temporară (seriile I—II). REGHIN — Patria: Titanic vals. TÎRNAVENI — Melodia: Fapt divers. LUDUȘ — Flacăra: Cineva acolo sus mă iubește. SOVATA — Doina: Iartă-mă. Muncitorul: Pe aripile vîntului (seriile I—II). SARMAȘU — Popular: O persoană foarte importantă. IERNUT — Lumina: Toate pînzele sus (seria a îll-a) — înfilnire in Atlantic. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Populari Ca-n filme. FÎNTlNELE — Patria: Drumul oaselor. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul, în vîrtej. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 19: Havuzul (secţia română). TEATRUL DE TĂPUŞI, azi, ora 11, la sediu: Povestea porcului (secţia română). Mîine, 2 noiembrie, orele 9,30 şi 11, la sediu: Elefănţelul curios (secţia maghiară); ora 11,30, la Valea Largă, şi ora 15, la Band: Punguţa cu doi bani (secţia română). Marţi, 3 noiembrie, la sediu, ora 9,30: Balonul scăpat şi ora 11: Varietăţi (secţia maghiară); ora 11, la Albeşti, şi ora 14,30, la Anold: Punguţa cu doi bani (secţia română).