Steaua Roşie, ianuarie 1988 (Anul 39, nr. 1-25)

1988-01-15 / nr. 11

o mm Tomii n­cwt ciscu­r­i _ ___________________ / ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, a avut loc,­joi, 14 ianua­rie, şedinţa Comitetului Politic Executiv al CC al PCR. In cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a examinat mo­dul in care s-a acţionat pentru realizarea planului pe prima de­cadă a lunii ianuarie, precum şi măsurile pentru îndeplinirea in­tegrală a prevederilor de plan pe­ luna în curs şi pe întreg tri­mestrul I al anului 1988. Din rapoartele prezentate de primul ministru, de prim vice­­prim-miniştri şi viceprim-miniş­­tri ai guvernului a reieşit că oamenii muncii din patria noas­tră au trecut cu hotărîre la în­făptuirea sarcinilor de plan pe acest an, obţinînd, într-o serie de sectoare ale economiei naţio­nale, rezultate bune, superioare celor din aceeaşi perioadă a a­­nu­lui trecut, îndeosebi în ulti­mele zile, realizările înregistra­te în unele domenii se situează la nivelul prevederilor de plan. Cu toate acestea, în unele ra­muri, centrale şi întreprinderi nu s-a asigurat rezolvarea cores­punzătoare şi la timp a tuturor problemelor legate de buna or­ganizare şi desfăşurare a pro­ducţiei, şi, din această cauză, rezultatele obţinute sunt sub posibilităţi. Referindu-se la modul în care s-a­ acţionat în prima decadă a lunii ianuarie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se tragă toate concluziile din activitatea depusă, din analiza efectuată în cadrul şedinţei, şi să se ia, de îndată, cele mai ferme măsuri pentru rezolvarea practică a tu­turor problemelor privind buna organizare a producţiei, înlătu­rarea lipsurilor, îmbunătăţirea muncii şi întărirea disciplinei şi ordinii în toate domeniile, pen­tru recuperarea rămînerilor în urmă şi îndeplinirea exemplară a sarcinilor­­de plan pe luna ia­nuarie, pe primul trimestru­, pe întregul an. în acest sens, s-a in­dicat guvernului, ministerelor, centralelor şi întreprinderilor, organelor­ şi organizaţiilor de partid să acţioneze cu toată răs­punderea pentru ca, în perioada ce urmează, activitatea economi­că să se situeze pe un plan su­perior, la nivelul posibilităţilor existente, asigurîndu-se astfel înfăptuirea ritmică, integrală, a planului la toate sortimentele şi la toţi indicatorii. In mod deo­sebit, secretarul general al par­tidului a subliniat necesitatea concentrării, cu prioritate, a e­­forturilor în direcţia realizării şi livrării la termen şi în condiţii de înaltă calitate a producţiei de export. In acest scop s-a cerut să se asigure în toate unităţile de producţie folosirea la maxi­mum a timpului de lucru şi a capacităţilor de producţie, să se combată cu hotărîre manifestă­rile de indisciplină, de nesoco­­­­tire a programului de lucru şi de încălcare a disciplinei de plan, a­­ normelor legale privind buna desfăşurare a activităţii de pro­ducţie. In domeniul investiţiilor,­­por­­nindu-se de la constatarea că re­zultatele din prima decadă sunt nesatisfăcătoare, s-a cerut să se asigure o temeinică organizare si desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj pe fiecare şantier, astfel ca noile obiective stabilite pentru acest an să fie date la timp în funcţiune, să in­tre în circuitul productiv la ter­menele planificate. Secretarul general al partidu­lui a apreciat că există toate condiţiile ca, printr-o organiza­re cit mai bună a producţiei şi a muncii, prin întărirea ordinii şi răspunderii în fiecare unita­te şi sector de activitate, prin folosirea cu maximă eficienţă a timpului de lucru, prevederile planului să fie realizate integral. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut organelor şi organizaţii­lor de partid, conducerilor mi­nisterelor, centralelor şi între­prinderilor, tuturor colectivelor de oameni ai muncii să facă to­tul în­ vederea realizării sarcini­lor prevăzute pentru acest­­an, astfel încît în 1988 să se obţină cele mai bune rezultate din ac­tualul cincinal, asigurîndu-se în­făptuirea neabătută a obiective­lor stabilite de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţiona­lă ale partidului. Comitetul Politic Executiv a analizat şi aprobat măsurile pri­vind constituirea, administrarea şi utilizarea Fondului valutar centralizat al statului. In vederea creşterii răspunde­rii în realizarea, administrarea şi utilizarea resurselor valutare prevăzute în balanţa de încasări şi plăţi externe, s-a hotărît con­stituirea Fondului valutar cen­tralizat al statului. (Continuare în pag. a 2-a) EMINESCU - C­înd crezi în poezie ţi se face dor de Eminescu. Ţi se face dor de Limba Ro­mână, patria lui Eminescu. Cînd ţi se face dor de poe­zie, ţi se face dor şi de Emi­nescu cel Tinăr; căci, cită poezie atîta tinereţe. Cită ti­nereţe atita sete nepotolită de a străbate, de a pătrunde, de a cunoaşte. Şi nu mi-l imaginez pe Eminescu cel Ti­năr decit posedat şi stîrnit de toată această sete. Setea că­lătorului fără odihnă. Cea are l-a adus pe Eminescu cel Tînăr şi prin Tîrgu-Mureş, purtând cu el „dorul fierbinte de a putea vedea Blajul, de unde a răsărit soarele româ­nismului11. Trecerea lui („Ceea ce e aproape sigur e că la un mo­ment dat Eminescu s-a lă­sat pe Mureş la vale şi a NICOLAE BACIUŢ (Continuare in pag. a 4-a) PfíOl I TAW D/K rOATf TÂ Q/l f . OV/?/-VÂ ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La I.A.P. Despre hărnicia şi vrednicia cooperatorilor din Mitreşti nu s-a prea vorbit încă, dar sun­tem­ convinşi că lucrurile sunt pe cale de a se schimba. Anii din urmă au adus aici multe schimbări, cooperativa agricolă de producţie de aici reuşeşte să se proiecteze cu vigoare pe tra­iectoria celor care obţin rezulta­te de prestigiu. Anul 1987 a fost anul de afirmare deplină a zoo­tehniei. Vestea că la Mitreşti s-a obţinut cea mai m­are pro­ducţie de lapte, încă neatinsă de nici o altă cooperativă agri­colă din judeţul nostru, de 4.802 litri pe întregul efectiv mediu furajat de 376 de vaci a surprins pe mulţi. Nu însă şi pe cei ca­re au putut urmări cum a evo­luat ea zilnic. Faţă de un plan total de 12.961 de hectolitri de lapte cooperativa agricolă a ob­ţinut 18.006 hectolitri, din care s-au livrat la fondul de stat pes­te 15.000 de hectolitri, cu peste 5.400 de hectolitri peste ceea ce a fost planificat. Realizările, du­pă cum bine se vede, sînt cu totul de excepţie. Pe bună drep­tate , toţi cei care au trudit să se ajungă atît de sus sînt mîn­­dri de isprava lor. Urcuşul nu a fost lin, fără probleme şi fără bătaie de cap. Preşedintele Nagy Eugen, om energic, cu dragoste şi pasiune pentru tot ce face, îşi aminteşte bine cîtă trudă şi neodihnă au cheltuit cu toţii pentru a pune toate lucrurile în ordine. în 1980, ne spune, coo­perativa avea doar 800 litri de lapte de la fiecare vacă, în 1981 cooperatorii l-au ales pe el preşedinte, dar a continuat să fie şi şeful secţiei de mecaniza­re. I s-a cerut din prima zi să facă ordine în zootehnie. Şi-a început să facă. A început cu ceea ce i s-a părut mai impor­tant, anume cu oamenii. Cei ca­re nu au înţeles că în zootehnie nu se poate munci altfel d­ecît foarte bine şi corect au plecat, încet, dar sigur, s-a statornicit o disciplină exemplară, a cres­cut răspunderea tuturor faţă de programul de lucru şi faţă de animalele încredinţate. A fost un mare cîştig, ne mai spune preşedintele Nagy Eugen. Dar nu era încă destul. Izvorul cel mare de lapte, după care cău­tau mereu, se afla în alimenta­ţie, în selecţia şi ameliorarea e­­fectivului de vaci, în crearea unor condiţii mai bune de adă­­postire. Cu asigurarea furajelor a fost mai greu fiindcă efecti­vul de animale a crescut mereu, iar terenurile pentru producerea lor s-a tot redus. „Am reuşit totuşi, ne spune, să ne apropiem m­ult de cerinţe. A fost schim­bată treptat structura culturilor furajere în favoarea lucernei şi trifoiului, a fost asigurată o am­plasare mai bună, pe terenuri mai fertile, a fost forţată creş­terea producţiilor la hectar prin fertilizări şi agrotehnică corectă. Reuşind în acesta direcţie, rezul­tatele au început să crească, la început mai modest, apoi tot mai convingător“. In 1985 pro­ducţia de lapte a ajuns la 2.818 litri, iar în 1986 la 3.407 litri. Şi ceilalţi indicatori s-au îmbu­nătăţit treptat. Anul trecut, de pildă, natalitatea a fost de 86,5 la sută, iar la fondul de stat cooperativa a livrat şi 96 tone de carne faţă de 47 tone plani­ficate. Un important număr de animale, juninci şi tăuraşi de reproducţie a fost livrat altor unităţi. La Mitreşti producţia de lap­­­te este mare fiindcă s-a muncit mult şi cu folos şi pentru ame­liorarea efectivului matcă. în ultimii 5—6 ani întreg efectivul a fost practic schimbat cu vaci tinere, crescute în cooperativă, care au origine cunoscută şi un potenţial foarte ridicat de pro­ducţie. In prezent, aici nu mai există vaci fără lapte, ca înain­te, sau cu o producție zilnică mai mică de 10—12 litri. Există în schimb multe vaci care dau M. BÂLDEANU (Continuare in pag. a 3-a) Mîire*tî. Producție record de lapte [programul judeţean în zootehnie^ ORGANIZARE*INTENSIVIZARE*PRODUCȚII RIDICATE // Anul XXXIX . H Nr. 11 (9.250) Vi II Vineri, il. || 15 ianuarie 1988 |l V. 4 pagini |] 50 de bani /| Nou peisaj urbanistic tîrgumureşean Foto: TUDOREI. RUS" Convocarea sesiunii Consiliului popular judeţean Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Mureş, In conformitate cu dispoziţiunile art. 41 din L­egea nr. 57/1963 de organizare si funcţionare a consiliilor populare, decide: Articol unic. — Se convoacă Consiliul popular al judeţului Mu­reş în sesiune, la data de 18 ianuarie 1988, ora 13,30, în sala de şe­dinţe a Consiliului popular judeţean cu următoarea ordine de zi: 1. Proiectul de hotărîre pentru adoptarea planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial pe anul 1988; 2. Proiectul de hotărîre pentru adoptarea planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și gospodăririi apelor pe anul 1988; 3. Proiectul de hotărîre pentru adoptarea bugetului local pe anul 1988; 4. Programul privind autoconducerea și autoaprovizionarea pentru asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei cu produse agroali­­mentare şi bunuri industriale de consum pe anul 1988; 5. Raport cu privire la activitatea de soluţionare a problemelor ridi­cate de cetăţeni în scrisori şi audienţe pe semestrul II 1987. Preşedinte, IOAN UNGUR CORNEL HARSAN

Next