Steaua Roşie, ianuarie 1989 (Anul 40, nr. 1-25)
1989-01-15 / nr. 12
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1989 — anul celor mai ridicate producţii industriale şi agricole — anul calităţii şi al productivităţii Cu forţe sporite la înfăptuirea sarcinilor pe acest an Colectivul de oameni ai muncii de la IFET Sovata din cadrul IFET Mureş-Reghin a încheiat anul de plan 1988 cu cele mai bune realizări din acest cincinal. Traducînd în fapte prevederile legii privind mai buna protejare şi conservare a pădurilor, atît forestierii din exploatare cît şi cei din prelucrare şi-au sporit substanţial răspunderea în gospodărirea acestei inestimabile bogăţii a munţilor noştri — aurul verde —, conferind fiecărui metru cub de masă lemnoasă cea mai înaltă valorificare. Asigurând creşterea considerabilă a ponderii lemnului de lucru printr-o mai bună sortare, prin atragerea în circuitul producţiei a noi esenţe, inclusiv prin utilizarea crăcilor, colectivul de la UFET Sovata a dat fiecărei specii exploatate un grad superior de valorificare cu 2 pina la 10 la sută, astfel incit pe ansamblul unităţii acest indicator a fost, în 1986, cu 8 la sută mai mare decit în anul precedent. La apreciabilele realizări o contribuţie importantă au avut-o formaţiile conduse de maiştrii Bokor Carol şi Koszta Bela din sectorul Iuhod, Ioan Iacob şi Vasile Niculi din sectorul Cîmpul Cetăţii, Toma Munteanu şi Darko Gabor din sectorul Sighişoara. La sectorul de industrializare şi-au înscris numele printre fruntaşii amilil echipele conduse de maiştrii Zsombori Ioan şi Szenkovics Dezideriu. După cum ne informează ing. Gheorghe Bularca, directorul unităţii şi Simon Bela, secretarul In industrie comitetului de partid, oamenii muncii din industria lemnului de pe meleagurile Soveţii au început noul an cu hotărîrea fermă de a-şi spori şi mai mult contribuţia la creşterea gradului de valorificare a lemnului dat în exploatare, pentru a face din cel de-al patrulea an al acestui cincinal perioada celor mai mari succese din întreaga lor activitate. In reuşita acţiunilor întreprinse în acest sens un rol important îl are pregătirea din timp a producţiei noului an, prin asigurarea de stocuri îndestulătoare în toate fazele exploatării, care permite continuitate în muncă chiar şi în condiţiile unei ierni mai grele. Pentru înfăptuirea întocmai a sarcinii de bază — creşterea ponderii lemnului de lucru în ansamblul activităţii de exploatare, conducerea unităţii împreună cu sectoarele de exploatare a stabilit măsuri noi pentru îmbunătăţirea sortării, pentru realizarea unei selecţii mai adînci a lemnului atît în pădure cît şi în centrele de sortare propriu-zisă şi la prelucrarea lemnului. Această necontenită grijă pentru a asigura fiecărui trunchi destinaţia cea mai potrivită constituie principalul izvor al valorificării superioare, al depăşirii performanţelor de pînă acum în această direcţie. Fără îndoială planul pe 1989 pune în faţa acestui harnic colectiv o suită de exigenţe noi în desfăşurarea întregii activităţi, pentru a face munca de exploatare cît mai operativă, mai eficientă, astfel încît ea să răspundă nemijlocit celor două mari deziderate ale existenţei economice şi ecologice, îmbinarea în munca de zi cu zi a acestor două cerinţe majore va permite forestierilor din Sovata să se înscrie de la începutul lunii ianuarie, — aşa cum indica tovarăşul Nicolae Ceauşescu — pe coordonatele exigenţelor celui de al patrulea an al cincinalului, pentru a-l îndeplini exemplar la toți indicatorii. IOAN CISMAȘ Argumentele cooperatorilor din Bichiş de a aduce zootehnia pe poziţia de ramură fruntaşă Multă vreme Cooperativa agricolă din Bichiş a fost socotită „cenuşăreasa“ zonei, încoace băteau, ni se spune, mai toate alizeele criticii. Iată însă că de la o vreme se aud şi vorbe de bine, laudele îi vizează tot mai des pe bichişeni. Ce s-a petrecut, ce se petrece? Din mai multe părţi ni se spune că oamenii de aici privesc altfel lucrurile şi sunt mai statornici cu munca, că mulţi din cei care au părăsit cîndva cooperativa au început să revină acasă, că s-a găsit în agricultură pentru cooperativă conducerea de care avea nevoie, care ştie să gospodărească şi să apere averea încredinţată, o conducere fermă şi cu mari ambiţii de mai bine. Fiindcă şi la Bichiş s-a aşternut o iarnă frumoasă, stăruim mai mult în zootehnie, sectorul care prin rezultate iese cel mai frumos în evidenţă. Există aici ambiţia de a concura pe cele două fruntaşe ale consiliului, Bogata şi Cheţani, anul trecut cu MELIAN BÂLDEANU (Continuare în pag. a 2-a) Anul XL jf Nr. 12 (9.562) ’A II Duminică, li 15 ianuarie 1989 jj La Academia Română Adunare generală solemnă dedicată aniversării zilei de naştere şi a îndelungatei activităţi revoluţionare a tovarăşei ELENA CEAUŞESCU Academia Republicii Socialiste România a organizat, sîmbătă, o adunare generală solemnă dedicată aniversării zilei de naştere şi a îndelungatei activităţi revoluţionare a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim viceprimministru al guvernului Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămîntului. Lucrările Adunării generale solemne au fost deschise de acad. Radu Voinea, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România. Au luat, în continuare, cuvîntul tovarăşii: acad. prof. Manea Mănescu, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, vicepreşedinte al Consiliului de Stat; acad. Nicolae Giosan, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, preşedintele Marii Adunări Naţionale; prof. Suzana Gâdea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste; acad. prof. Ion Ursu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, prim-vicepreşedinte al Comitetului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie; acad. prof. Cristofor Simionescu, vicepreşedinte al Academiei; acad. prof. Ioan Anton, vicepreşedinte al Academiei; acad. prof. Ştefan Pascu, membru al Prezidiului Academiei Republicii Socialiste România şi Mihail Florescu, membru corespondent al Academiei, ministru-secretar de stat la Comitetul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. In acest cadru, s-a dat expresie omagiului fierbinte al membrilor Academiei Republicii Socialiste România, cel mai înalt for ştiinţific şi de cultură al ţării, faţă de tovarăşa Elena Ceauşescu, militant revoluţionar animat de nobile sentimente patriotice, care, împreună cu cel mai iubit fiu al poporului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, aduce o contribuţie de seamă la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. A fost înfăţişată pe larg activitatea desfăşurată de tovarăşa Elena Ceauşescu pentru înflorirea ştiinţei, învăţămîntului şi culturii în ţara noastră, pentru ca toate cuceririle geniului uman să fie puse exclusiv în slujba progresului social, asigurării dreptului fundamental al popoarelor la viaţă, la pace, la o existenţă liberă şi demnă. Participanţii la adunarea generală solemnă, au adresat o telegramă tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţămîntului. LUDUŞUL-UN ORAŞ PROSPER ŞI ÎNFLORITOR In climatul de înaltă exigenţă comunistă, de puternică angajare patriotică şi revoluţionară, generat de tezele, orientările şi ideile cuprinse in magistrala Expunere a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Şedinţa comună a Plenarei CC al PCR, a organismelor democratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti, amplu şi mobilizator program de luptă şi de acţiune revoluţionară pentru întregul nostru popor, comuniştii, toţi oamenii muncii luduşeni, sub conducerea organizaţiei orăşeneşti de partid, au acţionat, cu deplină responsabilitate, în vederea traducerii în viaţă a sarcinilor ce ne revin din documentele Congresului al XlII-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului Luduşul, asemenea tuturor aşezărilor patriei, a cunoscut în anii socialismului şi, în mod deosebit, în „Epoca Nicolae Ceauşescu“, prefaceri uriaşe, devenind un prosper şi înfloritor oraş agro-industrial. La temelia devenirii noastre socialiste stau faptele de muncă, hărnicia şi abnegaţia cu care au acţionat şi acţionează organele şi organizaţiile de partid, colectivele de oameni ai muncii pentru înfăptuirea neabătută a sarcinilor planului de dezvoltare economicosocială în profil teritorial, pentru asigurarea unor condiţii de muncă şi de viaţă tot mai bune tuturor cetăţenilor. In acest cadru, de permanente împliniri, şi anul 1988 a fost bogat în înfăptuiri în toate domeniile vieţii economico-sociale. Am realizat, faţă de anul 1985, spre exemplu, o producţie marfă industrială de peste 4 la sută, în mod deosebit prin folosirea intensivă a capacităţilor de producţie existente, prin realizarea programelor de organizare şi modernizare, de ridicare a nivelului tehnic şi le calitativ al produselor, de creştere necontenită a productivităţii muncii. La loc, de cinste se situează organizaţiile de partid, colectivele de oameni ai muncii de la Fabrica de anvelope — de trei ori distinsă cu Ordinul Muncii, candidată la o distincţie şi pentru activitatea din 1988 —, întreprinderea de cînepă — ani la rînd evidenţiată în întrecerea socialistă — şi Filatura de fire şi sfori. Cu rezultate bune au încheiat anul 1988 şi colectivele de oameni ai muncii de la Cooperativa meşteşugărească „Unirea“, IPL secţia Luduş, Fabrica de lapte praf, Regionala de gaz şi altele. Subliniem preocuparea Comitetului orăşenesc şi a organelor şi organizaţiilor de partid, a conducerilor colective de la IIS Zahăr, Fabrica de anvelope şi IPL pentru creşterea ponderii exportului de produse industriale şi realizarea exemplară a sarcinilor stabilite care, şi în anul recent încheiat, au fost depăşite cu 1,5 milioane dolari. Am acordat o mai mare atenţie antrenării tuturor unităţilor economice şi mobilizării cetăţenilor la construirea şi darea în folosinţă a 58 de apartamente peste plan, a unui spaţiu comercial în suprafaţă de 2.287 mp, la realizarea canalului menajer şi pluvial în zona nouă a oraşului, la punerea în funcţiune a centralei termice nr. 3, la modernizarea cinematografului „Flacăra“, la finalizarea lucrărilor la drumul naţional E-60 la porţiunea Luduş — Cheţani şi la alte lucrări edilitar-gospodăreşti, multe dintre ele fiind mai vechi doleanţe ale locuitorilor oraşului nostru. Prin dezvoltarea bazei tehnicomateriale, a diversificării prestărilor de servicii către populaţie am asigurat, în permanenţă, satisfacerea mereu crescândă a cerinţelor populaţiei, sector care, şi in anul trecut şi-a realizat şi depăşit sarcinile cu peste 3 la sută. GHEORGHE SĂRĂCUŢ secretar al Comitetului orăşenesc PCR, primarul oraşului Luduș (Continuare în pag. a 2-a) V. 4 pagini Jj V 50 de bani JJ