Steaua Roşie, ianuarie 1989 (Anul 40, nr. 1-25)

1989-01-15 / nr. 12

ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1989 — anul celor mai ridicate producţii industriale şi agricole — anul calităţii şi al productivităţii Cu forţe sporite la înfăptuirea sarcinilor pe acest an Colectivul de oameni ai mun­cii de la IFET Sovata din ca­drul IFET Mureş-Reghin a în­cheiat anul de plan 1988 cu cele mai bune realizări din acest cincinal. Traducînd în fapte pre­vederile legii privind mai buna protejare şi conservare a pădu­rilor, atît forestierii din exploa­tare cît şi cei din prelucrare şi-au sporit substanţial răspunde­rea în gospodărirea acestei ines­timabile bogăţii a munţilor noş­tri — aurul verde —, conferind fiecărui metru cub de masă lem­noasă cea mai înaltă valorifi­care. Asigurând creşterea considera­bilă a ponderii lemnului de lu­­cru printr-o mai bună sortare, prin atragerea în circuitul pro­ducţiei a noi esenţe, inclusiv prin utilizarea crăcilor, colecti­vul de la UFET Sovata a dat fiecărei specii exploatate un grad superior de valorificare cu 2 pi­na la 10 la sută, astfel incit pe ansamblul unităţii acest indica­tor a fost, în 1986, cu 8 la sută mai mare decit în anul prece­dent. La apreciabilele realizări o contribuţie importantă au avut-o formaţiile conduse de maiştrii Bokor Carol şi Koszta Bela din sectorul Iuhod, Ioan Iacob şi Va­sile Niculi din sectorul Cîmpul Cetăţii, Tom­a Munteanu şi Dar­­ko Gabor din sectorul Sighişoa­ra. La sectorul de industriali­zare şi-au înscris numele prin­tre fruntaşii amilil echipele con­duse de maiştrii Zsombori Ioan şi Szenkovics Dezideriu. După cum ne informează ing. Gheorghe Bularca, directorul u­­nităţii şi Simon Bela, secretarul In industrie comitetului de partid, oamenii muncii din industria lemnului de pe meleagurile Soveţii au în­ceput noul an cu hotărîrea fer­mă de a-şi spori şi mai mult contribuţia la creşterea gradului de valorificare a lemnului dat în exploatare, pentru a face din cel de-al patrulea an al acestui cincinal perioada celor mai mari succese din întreaga lor activi­tate. In reuşita acţiunilor între­prinse în acest sens un rol im­portant îl are pregătirea din timp a producţiei noului an, prin asigurarea de stocuri îndestulă­toare în toate fazele exploatării, care permite continuitate în muncă chiar şi în condiţiile u­­nei ierni mai grele. Pentru în­făptuirea întocmai a sarcinii de bază — creşterea ponderii lem­nului de lucru în ansamblul ac­tivităţii de exploatare, conduce­rea unităţii împreună cu sectoa­rele de exploatare a stabilit mă­suri noi pentru îmbunătăţirea sortării, pentru realizarea unei selecţii mai adînci a lemnului atît în pădure cît şi în centrele de sortare propriu-zisă şi la pre­lucrarea lemnului. Această ne­contenită grijă pentru a asigura fiecărui trunchi destinaţia cea mai potrivită constituie principa­lul izvor al valorificării superi­oare, al depăşirii performanţelor de pînă acum în această direc­ţie. Fără îndoială planul pe 1989 pune în faţa acestui harnic co­lectiv o suită de exigenţe noi în desfăşurarea întregii activităţi, pentru a face munca de exploa­tare cît mai operativă, mai efi­cientă, astfel încît ea să răs­pundă nemijlocit celor două mari deziderate ale existenţei e­­conomice şi ecologice, îmbinarea în munca de zi cu zi a acestor două cerinţe majore va permite forestierilor din Sovata să se în­scrie de la începutul lunii ia­nuarie, — aşa cum indica tova­răşul Nicolae Ceauşescu — pe coordonatele exigenţelor celui de al patrulea an al cincinalului, pentru a-l îndeplini exemplar la toți indicatorii. IOAN CISMAȘ Argumentele cooperatorilor din Bichiş de a aduce zootehnia pe poziţia de ramură fruntaşă Multă vreme Cooperativa a­­gricolă din Bichiş a fost socoti­tă „cenuşăreasa“ zonei, încoace băteau, ni se spune, mai toate alizeele criticii. Iată însă că de la o vreme se aud şi vorbe de bine, laudele îi vizează tot mai des pe bichişeni. Ce s-a petrecut, ce se petrece? Din mai multe părţi ni se spune că oamenii de aici privesc altfel lucrurile şi sunt mai statornici cu munca, că mulţi din cei care au părăsit cîndva cooperativa au început să revină acasă, că s-a găsit în agricultură pentru cooperativă conducerea de care avea nevoie, care ştie să gospodărească şi să apere avere­a încredinţată, o conducere fermă şi cu mari ambiţii de mai bine. Fiindcă şi la Bichiş s-a aşter­nut o iarnă frumoasă, stăruim mai mult în zootehnie, sectorul care prin rezultate iese cel mai frumos în evidenţă. Există aici ambiţia de a concura pe cele două fruntaşe ale consiliului, Bo­gata şi Cheţani, anul trecut cu MELIAN BÂLDEANU (Continuare în pag. a 2-a) Anul XL jf Nr. 12 (9.562) ’A II Duminică, li 15 ianuarie 1989 jj La Academia Română Adunare generală solemnă dedicată aniversării zilei de naştere şi a îndelungatei activităţi revoluţionare a tovarăşei ELENA CEAUŞESCU Academia Republicii Socialiste România a organizat, sîmbătă, o adunare generală solemnă dedi­cată aniversării zilei de naştere şi a îndelungatei activităţi re­voluţionare a tovarăşei acade­mician doctor inginer Elena Ceauşescu, membru al Comitetu­lui Politic Executiv al Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român, prim viceprim­­ministru al guvernului Republi­cii Socialiste România, preşedin­tele Consiliului Naţional al Şti­inţei şi Invăţămîntului. Lucrările Adunării generale solemne au fost deschise de acad. Radu Voinea, preşedintele Aca­demiei Republicii Socialiste România. Au luat, în continuare, cuvîntul tovarăşii: acad. prof. Manea Mă­­nescu, membru al Comitetului Po­litic Executiv al CC al PCR, vice­preşedinte al Consiliului de Stat; acad. Nicolae Giosan, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, preşedin­tele Marii Adunări Naţionale; prof. Suzana Gâdea, membru su­pleant al Comitetului Politic E­­xecutiv al CC al PCR, preşedin­tele Consiliului Culturii şi Edu­caţiei Socialiste; acad. prof. Ion Ursu, membru supleant al Comi­tetului Politic Executiv al CC al PCR, prim-vicepreşedinte al Co­mitetului Naţional pentru Ştiin­ţă şi Tehnologie; acad. prof. Cristofor Simionescu, vicepre­şedinte al Academiei; acad. prof. Ioan Anton, vicepreşedinte al A­­cademiei; acad. prof. Ştefan Pas­­cu, membru al Prezidiului Aca­demiei Republicii Socialiste Ro­mânia şi Mihail Florescu, mem­bru corespondent al Academiei, ministru-secretar de stat la Co­mitetul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. In acest cadru, s-a dat expre­sie omagiului fierbinte al mem­brilor Academiei Republicii So­cialiste România, cel mai înalt for ştiinţific şi de cultură al ţă­rii, faţă de tovarăşa Elena Ceauşescu, militant revoluţionar animat de nobile sentimente pa­triotice, care, împreună cu cel mai iubit fiu al poporului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, aduce o contribuţie de seamă la elabo­rarea şi înfăptuirea politicii in­terne şi externe a partidului şi statului, la edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. A fost înfăţişată pe larg acti­vitatea desfăşurată de tovarăşa Elena Ceauşescu pentru înflori­rea ştiinţei, învăţămîntului şi culturii în ţara noastră, pentru ca toate cuceririle geniului um­an să fie puse exclusiv în slujba progresului social, asigurării dreptului fundamental al popoa­relor la viaţă, la pace, la o e­­xistenţă liberă şi demnă. Participanţii la adunarea gene­rală solemnă, au adresat o tele­gramă tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, prim vi­­ceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţămîntului. LUDUŞUL-UN ORAŞ PROSPER ŞI ÎNFLORITOR In climatul de înaltă exigenţă comunistă, de puternică angaja­re patriotică şi revoluţionară, ge­nerat de tezele, orientările şi i­­deile cuprinse in magistrala Ex­punere a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Şedinţa comună a Plenarei CC­ al PCR, a organis­melor democratice şi organizaţii­lor de masă şi obşteşti, amplu şi mobilizator program de luptă şi de acţiune revoluţionară pen­tru întregul nostru popor, comu­niştii, toţi oamenii muncii ludu­­şeni, sub conducerea organizaţiei orăşeneşti de partid, au acţionat, cu deplină responsabilitate, în vederea traducerii în viaţă a sarcinilor ce ne revin din docu­mentele Congresului al XlII-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului Luduşul, asemenea tuturor a­­şezărilor patriei, a cunoscut în anii socialismului şi, în mod deo­sebit, în „Epoca Nicolae Ceauşescu“, prefaceri uriaşe, de­venind un prosper şi înfloritor oraş agro-industrial. La temelia devenirii noastre socialiste stau faptele de muncă, hărnicia şi ab­negaţia cu care au acţionat şi acţionează organele şi organiza­ţiile de partid, colectivele de oa­meni ai muncii pentru înfăptui­rea neabătută a sarcinilor pla­nului de dezvoltare economico­­socială în profil teritorial, pen­tru asigurarea unor condiţii de muncă şi de viaţă tot mai bune tuturor cetăţenilor. In acest cadru, de permanente împliniri, şi anul 1988 a fost bogat în înfăptuiri în toate do­meniile vieţii economico-sociale. Am realizat, faţă de anul 1985, spre exemplu, o producţie mar­fă industrială de peste 4 la sută, în mod deosebit prin folosirea intensivă a capacităţilor de pro­ducţie existente, prin realizarea programelor de organizare şi mo­dernizare, de ridicare a nivelului tehnic şi le calitativ al produselor, de creştere necontenită a pro­ductivităţii muncii. La loc, de cinste se situează organizaţiile de partid, colectivele de oameni ai muncii de la Fabrica de anve­lope — de trei ori distinsă cu Ordinul Muncii, candidată la o distincţie şi pentru activitatea din 1988 —, întreprinderea de cînepă — ani la rînd evidenţiată în întrecerea socialistă — şi Fi­latura de fire şi sfori. Cu rezul­tate bune au încheiat anul 1988 şi colectivele de oameni ai mun­cii de la Cooperativa meşteşugă­rească „Unirea“, IPL secţia Lu­duş, Fabrica de lapte praf, Re­gionala de gaz şi altele. Subliniem preocuparea Comi­tetului orăşenesc şi a organe­lor şi organizaţiilor de partid, a conducerilor colective de la IIS Zahăr, Fabrica de anvelope şi IPL pentru creşterea ponderii exportului de produse industria­le şi realizarea exemplară a sar­cinilor stabilite care, şi în anul recent încheiat, au fost depăşite cu 1,5 milioane dolari. Am acordat o mai mare aten­ţie antrenării tuturor unităţilor economice şi mobilizării cetăţe­nilor la construirea şi darea în folosinţă a 58 de apartamente peste plan, a unui spaţiu comer­cial în suprafaţă de 2.287 mp, la realizarea canalului menajer şi pluvial în zona nouă a ora­şului, la punerea în funcţiune a centralei termice nr. 3, la mo­dernizarea cinematografului „Fla­căra“, la finalizarea lucră­rilor la drumul naţional E-60 la porţiunea Luduş — Cheţani şi la alte lucrări edilitar-gospodăreşti, multe dintre ele fiind mai vechi doleanţe ale locuitorilor oraşu­lui nostru. Prin dezvoltarea bazei tehnico­­materiale, a diversificării prestă­rilor de servicii către populaţie am asigurat, în permanenţă, sa­tisfacerea mereu crescândă a ce­rinţelor populaţiei, sector care, şi in anul trecut şi-a realizat şi depăşit sarcinile cu peste 3 la sută. GHEORGHE SĂRĂCUŢ secretar al Comitetului orăşenesc PCR, primarul oraşului Luduș (Continuare în pag. a 2-a) V. 4 pagini Jj V 50 de bani JJ

Next