Steaua Roşie, iunie 1989 (Anul 40, nr. 128-153)

1989-06-01 / nr. 128

Mraua roșie În spiritul orientărilor şi sarcinilor formulate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU EXPORT 1989­­ întregul nomenclator contrac­tat­ realizat la nivelul exigenţelor pieţei externe O activitate fără întrerupere se desfăşoară pe rampele şi în sectoarele de expediere ale între­prinderii tîrgumureşene Electromureş — expresie a ponderii tot mai crescînde ce o ocupă exportul în activitatea de ansamblu, pe de o parte, dar şi a bunelor aprecieri ce le-au cîştigat pe diverse pieţe mondiale produsele cu marea întreprinderii, devenită de acum cunoscută, apreciată şi tot mai solicitată, pe de altă parte. Explicaţia acestei asidue activităţi se află, fi­resc, în masiva mobilizare a capacităţii tehnico­­inginereşti, de cercetare şi proiectare, în puternica emulaţie creatoare ce stimulează, de un număr de ani încoace, efortul de modernizare şi de diversi­ficare a produselor şi de afirmare pe piaţa externă în domenii care valorifică net superior materiile prime şi inteligenţa tehnică românească. Tot ceea ce presupune noţiunile de marketing şi consulting reprezintă instrumente curente de lucru ale spe­cialiştilor din compartimentele funcţionale şi pro­ductive, ale cadrelor muncitoreşti de înaltă cali­ficare din sectorul de „service“. Dialogînd pe tema acestei ofensive non-stop pe tărîmul competitivităţii, muncitori şi specialişti ne relatează că prin efortul neobosit de a se situa pe linia calitativă mondială şi chiar peste acest nivel, şi în acest an produsele Electromureş se aliniază exigenţelor pieţei externe, fapt con­firmat şi de interesul crescut manifestat la toate confruntările internaţionale — tîrguri şi expoziţii — faţă de produsele întreprinderii. Concomitent, printr-un sistem organizatoric in­tern ce şi-a demonstrat viabilitatea, se urmăreşte onorarea în termen şi integral a tuturor contrac- M. BARDAŞANU (Continuare în pag. a 2-a) INVESTIŢII 1989­­ Pregătirea minuţioasă şi exe­cuţia ireproşabilă - laturi inse­parabile ale unei activităţi dinamice pe şantiere Brigada de constructori nr. 11 condusă de ing. Nagy Emek­c a înregistrat în prima parte a acestui an activitatea cea mai dinamică din cadrul an­treprizei nr. 1, predînd în Tîrgu-Mureş, Cristeşti şi Acăţari 155 de apartamente. Prin efortul sus­ţinut al colectivului de aici, zestrea edilitară a uneia din cele mai importante artere ale muni­cipiului reşedinţă de judeţ, Gheorghe Doja, a fost îmbogăţită anul trecut şi în 1989 cu 300 de apar­tamente, iar comuna Cristeşti va număra în curînd un efectiv total de 332 de apartamente. „ Mai avem de realizat anul acesta 137 de apartamente în comunele Cristeşti şi Ungheni, ne spune interlocutorul nostru. Centrul de greutate al activităţii noastre va fi în continuare comuna Cristeşti în care avem în execuţie 101 apartamente. Prin terminarea lor această comună limitrofă va dispune de aproape 400 de apartamente. De altfel şi la Ungheni unde construim şi anul acesta, volu­mul total al realizărilor în ultimii doi ani va fi de aproape 200 de apartamente. Deşi este vorba de o activitate în mediul rural, în aceste comune se construieşte ca la oraş. Şan­tierul a pătruns aici cu întreaga sa tehnică de la oraş. Se construieşte mecanizat, din panouri mari, ziua şi noaptea. Munca este organizată în 2 şi 3 schimburi la structura de rezistenţă, iar la finisaj în schimburi prelungite. Ca elemente de tehnică modernă cu grad mai sporit de noutate amintim utilizarea băilor spaţiale. Aşa cum s-a mai subliniat, constructorii bri­găzii nr 11 mai au de construit anul acesta încă 137 de apartamente Cele din Cristeşti vor fi ter­minate în iunie, iar cele de la Ungheni în trimes- IOAN CISMAŞ (Continuare în pag. a 2-a) Acţiunea „furajele 1989“ Recoltarea şi depozitarea — într-o concordanţă deplină • Trifolienele au fost recol­tate de pe 96 la sută din su­prafaţa planificată, iar alte pe­rene de pe 53 la sută din pre­vederi • Au fost depozitate 44.173 tone de siloz , pro­gramul lun­i mai­ fiind reali­zat şi depăşit, şi 13.686 tone de fin, adică numai 55 la su­tă din acest program! • Fî­­neţele naturale au fost cosite în cooperativele agricole pe 3.700 ha din cele 33.000 ha e­­xistente în plan, adică nu­mai 12 la sută! • Cooperatori şi mecanizatori, faceţi totul pentru urgentarea acestor lu­crări! Pentru perioada actuală pe a­­celaşi plan al urgenţelor cu lu­crările de întreţinere a culturi­lor prăşitoare se află şi cele de recoltare, strîngere şi depozitare a furajelor. Şi aceasta din mai multe motive: în primul rînd, realizarea unei producţii mari de lapte în perioada de stabulație VASILE ORZA (Continuare în pag. a 2-a) ff Anul XI, ff Nr. 128 (9.678) Vk 1 iunie 1989 fl v, 4 pagini JJ 50 de bani JJ Din activitatea organizaţiilor de partid Competenţă şi răspundere pe fluxul calităţii Calitatea produselor, obiectiv de bază, urmărit insistent în proce­sul de organizare şi modernizare a producţiei, se înscrie ca o pro­blemă prioritară în activitatea co­mitetului de partid şi a consiliu­lui oamenilor muncii, a organi­zaţiilor de partid, UTC şi de sin­dicat de la întreprinderea de pie­le şi mănuşi din Tîrgu-Mureş. Aşa cum s-a subliniat la şedinţa Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din 5 mai a.c., ridi­carea calităţii produselor este şi trebuie să fie problema numărul unu a activităţii noastre produc­tive de fiecare zi. Pentru o mai bună edificare în ceea ce priveşte implicarea colectivului nostru în problema realizării unor produse de înalt nivel calitativ, menţionez că pla­nul de calitate a fost îndeplinit integral şi chiar depăşit atît la piei moi cît şi la confecţii mă­nuşi şi confecţii îmbrăcăminte. Un rol important în obţinerea a­­cestor rezultate a avut şi are a­­plicarea măsurilor cuprinse în programul privind creşterea ni­velului tehnic şi calitativ al pro­duselor, mai cu seamă a celor vizînd îmbunătăţirea parametri­lor lor tehnico-funcţionali. Organizaţia de partid din în­treprinderea noastră a situat în permanenţă în centrul preocupă­rilor sale ridicarea nivelului ca­litativ al produselor, acţionind, printr-un larg evantai de forme şi modalităţi, pentru statornicirea unui climat exigent şi responsa­bil la fiecare loc de muncă, pen­tru modernizarea continuă a pro­ceselor de producţie şi întărirea disciplinei tehnologice. Am por­nit de la faptul că rolul hotărî­­tor în creşterea nivelului tehni­co-calitativ al producţiei îl au oa­menii, calificarea şi competenţa lor profesională, dar şi conştiin­ţa lor politică şi profesională, spi­ritul de răspundere cu care mun­cesc în toate fazele şi verigile procesului tehnologic. Comitetul de partid şi biroul său, precum şi organizaţiile de bază au analizat în mod frec­vent, în ultimii ani, modul în care au acţionat comuniştii, oa­menii muncii pentru obţinerea u­­nor produse de înaltă calitate. Astfel, în primele cinci luni ale acestui an, problema calităţii a fost analizată în 14 din cele 16 organizaţii de bază, în cadrul a­­cestor analize şi dezbateri o a­­tenţie deosebită s-a acordat pro­blemelor modernizării producţiei, modului cum au acţionat comu­niştii, inclusiv cadrele de condu­cere, maiştrii şi specialiştii din secţii şi ateliere pentru înfăptui­rea măsurilor cuprinse în progra­mele proprii privind ridicarea ni­velului tehnic şi calitativ al pro­duselor. Putem menţiona în a­­cest sens că în anul 1988 au fost realizate toate cele 69 de mă­suri privind ridicarea calităţii produselor, iar în acest an au fost înfăptuite, de asemenea, ce­le 29 de măsuri scadente în pri­mele cinci luni. în acest sens, o importanţă deosebită au avut îm­bunătăţirea rezistenţei vopsirii la frecare umedă şi uscată, extinde­rea tipizării unor elemente ale mănuşilor, finisarea ceroasă a AURICA CHIPER secretar al comitetului de partid de la întreprinderea de piele şi mănuşi din Tîrgu-Mureş (Continuare în pag. a 2-a) ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI Mama, e adevărat că şi tu ai fost mică? Da, puişor. Ce bine! . . . Da’ de ce? imlemă a ai ft­axat­ui „Nu ştiu alţii cum sînt..." De fiecare dată sintem­ tentaţi să asociem aceste prime cuvinte (nemuritoare) ale „Amintirilor din copilărie“ doar acelei virste asemănătoare unei grădini îmbrăţişind florile întregului pămînt. Vîrstă care, intr-o peregrinare nostalgică sub aura luminoa­să a vremii, noi, cei tot mai des murmurînd „Unde eşti, copilărie, / Cu pădurea ta cu tot?“, o identificăm in vesela primă zi a verii cu ge­neraţia anului 2000. Iar gîndul ne poartă prin­­tr-un tărîm fabulos spre acea faţă a lumii pe care refuzăm s-o vedem vreodată îmbătrînind­ copiii. Pentru că ei, această emblemă a viito­rului şi zidire a existenţei continue, în viteza cunoaşterii înseamnă minte iscoditoare, prospe­ţime, curiozitate, vivacitate, vorbă înrourată, fan­tezie aburoasă şi gînd argintat. Copiii — acest veşnic început al dăinuirii, scriindu-şi ironicul cu perpetuul alfabet al devenirii sub înalta grijă părintească a partidului şi statului, a secreta­rului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se identifică cu speranţa şi pacea noastră de miine. Acum, cînd ne îndreptăm spre graniţa mileniilor, îi vedem frumoşi la poarta vieţii laolaltă cu toate personajele îndrăgite din „în casa bunicilor“/ „Uliţa copilăriei“, „Cupre „Vrăjitorul din Oz“, „Micul Prinţ", „Alice în ţara minunilor“, „Pinocchio", „Crăiasa zăpezi’’“, „Hansel şi Gretel“, „Aventurile lui Huckleba,,­­ Finn“ etc., imaginaţia debordantă a celor în stare să treacă şi prin oglindă, inundînd toate pajiştile lumii cu rîsul lor de clopoţel. CibiL-t a Meant

Next