Țara, iunie 1941 (Anul 1, nr. 41-66)

1941-06-11 / nr. 48

ANUL I. No. 48 8 pagini 2 Lei Sibiu, Miercuri 11 Iunie 1941 VLĂDICII Cei mai autentici plenipotenţiari ai clubului românesc, plenipotenţiari ai visurilor noastre de cer, dar şi ai du­rerilor de jar ce ne sângerează inima. Crescuţi din istorie, ca piscurile munţi­lor, vlădicii aduc cu ei un întreg tre­cut, o întreagă tradiţie: prin ei grăesc însăşi veacurile dăinuirii româneşti, prin ei grăesc visurile, luptele, crezul şi sbuciumul strămoşilor; crescuţi din popor, vlădicii sunt ecoul substanţei româneşti; prin ei se rost­esc vrerile de cremene şi dor ale acestui neam; miruiţi cu mirul binecuvântărilor ce­reşti, vlădicii coboară peste rănile ţării mângâierile credinţii: prin ei, Hristos e viu în inima zilelor de azi şi sufletul neamului prinde puteri de rară din zările de har ale Bisericii. N’aţi observat cât de insistent răsu­nă glasul lor peste sbuciumul vieţii româneşti? fiţi simţit prezenţa lor, aiinatoare, p­­a ac duh şi 'n vidrare, peste arşiţa­­ Urii cotidiene? Nu-l ve­deţi călăuzind p­aşii neamului, sufletul lui, spre porţile de lumină ale istoriei viitoare? Ei ştiu că soarta neamurilor e în mâna lui Dumnezeu; ei ştiu că există o dreptate a istoriei care nu se lasă călcată în picioare; ei ştiu că sufe­rinţele de azi sunt chezăşia biruinţelor de mâine. Ei cred în înviere, precum cred şi în răstignire. Ei ştiu că desti­nul acestui neam este să lupte, să su­fere, să moară —­ de va trebui — pen­tru Hristos; dar ei mai sunt deplin convinşi că acest destin nu poate creşte din abdicări morale, din desorientări spirituale, ci numai din vrerea de a fi vrednici de zările lui, din dinamizarea permanentă a duhului românesc prin puterile credinţei strămoşeşti. E adevărat: în vremea „prosperită­ţii” materiale, glasul vlădicilor era acoperit de lărmuirea superficială a demagogilor de răspântie. Acum insă, când durerile neamului urlă prin veac, adevăraţii lor plenipotenţiari au ră­mas — ca şi altădată — tot vlădicii. Glasul lor este ca o rouă de înviorare peste sahara desnădejdilor noastre. Să facă lărmuirea patimilor deșarte: vlădica Ardealului se roagă pentru neam; vlădicii Ardealului își cheamă neamul* la luptă... N. Mladin PI«E«TO«| CR­QURE In noaptea de 5—6 iunie s’a stins, în sihăstria de muncă şi rugăciune a Mitropoliei de Blaj şi Făgăraş, dr. Alexandru Nicolescu, domnul şi luminatul reprezentant al bisericii româno-unite. In această fire, me­ditativă prin predestinare, se îmbinau deopotrivă fervorile credinţei, evlavia rugăciunii, cultul abstracţiunilor teologale şi ştiinţifice, dra­gostea faptei misionare şi neînduplecata luptă pentru drepturile româ­nismului. Ierarh de neştirbit prestigiu, cărturar de aleasă şi înaltă cul­tură, apărător de prima linie a sfintelor dreptăţi româneşti, Mitropo­litul Alexandru Nicolescu a lăsat în urmă un gol imens, care numai cu mare greutate va putea fi umplut cu o prezenţă plenară de neamul celei dispărute. Pătruns de marea chemare l­a­tină a naţiei române, cucernicul ierarh a îndurat, cu nesfârşită durere, urgia ce ne-a năpădit Ţara în cel mai trist an din calendarul neamului românesc: 1940. Şi poate, din acel moment până în clipa adormirii întru viaţa de veci, cea mai fierbinte rugă a sihastrului din cetatea Blajului se înălţa, ca fumul jertfei primite, pentru marea înviere a neamului Românesc în hotarele Da­ciei Traiane. GRIGORE POPA înscris la Tribunalul Sibiu, Secţia II-a sub Nr. 1470/1941 O O REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai I. Nr. 16 TELEFOANE: Direcţiunea Nr. 74a; Redacţia 746; Administraţia 747 O O ABONAMENTE: anual 500 Lei; jura. an 250 Lei; 3 luni 150 Lei - Pt. preoţi, în­văţători, muncitori, țărani 400 Lei­­ Pt. autorități, instituțiuni 1000 Lei O O Taxa poştală plătită în numerar conf. aprob. Dir. Gen. PTT Nr. 29664/941 Funeraliile Mitropolitului român unit DR ALEXANDRU NICOLESCU BLAJ. — Popor şi vreme, in haine de perniţă sărbătoare, a adus azi ul­timul omagiu la catafalcul aceluia care a fost părintele şi povăţuitorul bisericii române fini­te, I. P. S. S. Mitropolit dr. Alexandru Nicolescu al Blajului. Un semn din altă lume, lume a puterii nevăzute, a făcut aşa, ca la moartea unui vlădică din veacul trecut, să se mişte şi să lăcrimeze o icoană, alăturea de cei cari l-au cunoscut. La moartea ultimelor „vlă­dici“ ai Blajului au lăcrimat şcolari şi profesori, preoţi şi credincioşi în a­­ceeaşi armonie cu nourii mohorâţi ai cerului... Au venit la căpătâia reprezentanţi ai întregului norod. Notăm prezenţa: Mgrs. Andreas Cassulo, nunţiu papal şi decan al corpului diplomatic; I. P. S. S. Alexandru T. Cisar, mitropolitul bisericii romano-catolice din Româ­nia; Lt. col. dr. Petre C. Lazăr, re­prezentant al M. S. Regelui; Maior Al. Marin, reprezentant al d-lui General Ion Antonescu, Conducătorul Statu­lui; prof. Ion Sandu, ministru sub­secretar de Stat la departamentul Cul­telor; P. S. S. lor Episcopii: Vasile Aftenie al Bucureștilor, Pacha al Ti­mişoarei, Ioan al Lugojului, Marton, Alba-Iulia, Nagy Francisc, Aiud, re­prezentantul bisericii reformate; d-nii Al. Lapedatu, din partea Academiei Românei; Ionel Pop, fost ministru; prof. dr. Alex. Pop; ing. A. Pop; Prea­cum­ta Arhimandritul Traian Scorobeţ, reprezentantul Mitropoliei ort. din Sibiu; Prea cuv. la Arh. Ademar “derex. Reuss. Păr. Nic. Brânzeu, lenea, Deciu, din episcopia Lugojului; Tămăian, din episcopia Oradea-Beiuş; dr. Victor Macavei, Victor Pop, A. Tătar, N. Popp, Ion Moldovan, Iuliu Maior, Fr. Hubic, D. Neda, Gh. Dănilă, canonici mitropo­litani; Prot. Urzică, Domşa, Simu, Creţu, Aron, Raţiu, Arieşan Eugen, etc., prof. univ. Aug. Popa, D. Manu, L. Chinezu, Vesa, S. Todoran, I. Cristea, I. Florea, etc., Gen. Bogdan, Col. Pop Ion, Col. Angelian, prefectul judeţului Col. Anastasiu, Col. Nicolau, Comandor Radu, Col. Antohi, pre­fectul jud. T.­Mare, Em. Negruţiu, primarul Blajului, prof. N. Negruţiu, inspector general şc., Victor Fodor, inspector gen. financiar, Ion Ţuţurea, Ion Răduţiu, magistraţi, dr. Gh. Să­­răndan, dr. Gr. Simon, Gr. Sălăgean, Oct. S. Barna, V. Cismaşiu, Eugen Bucur, delegaţiile Reuniunilor mese­riaşilor şi comercianţilor din Blaj, etc., etc. PROHODUL Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale defunctului ierarh fiind depuse în ca­tedrala mitropolitană încă din după amiaza zilei de 8 iunie, ieri s’a desfă­şurat ceremonia înmormântării într’un cadru solemn şi de aspră disciplină bisericească. La ora 9, s-a oficiat liturghia ponti­ficală, căreia i-a­ urmat, la ora 11, ofi­cierea prohodului în sobor de demni­tari bisericeşti. Răspunsurile au fost date de corul teologilor şi a şcolilor normale de băieţi şi fete. In jurul catafalcului se aflau nume­roasele rude ale defunctului. Sicriul era acoperit cu mulţime de jerbe de flori, dintre cari remarcăm, următoarele coroane: a M. S. Regelui, a Conducătorului Statului, prefecturii jud. T.­Mică, Academia Teologică, a (Continuare în pag. 8) Războiu din Extremul Orient — 50.000 de morţi în China — SHANGHAI, 11 (Rador).­­ Purtă­torul de cuvânt al armatei japoneze din China a declarat corespondentului agenţiei Ştefani că puterile anglo­­saxone, cu scopul de a justifica în­cercarea de a împiedeca Japonia să se aprovizioneze, afirmă ca ea ar tri­mi în ascuns furnituri puterilor Axei. Purtătorul de cuvânt a adăugat că se ştie foarte bine că Japonia are nevoie de materii prime şi că nu le cedează nimănui. Ocupându-se apoi de recenta cam­panie din China, purtătorul de cuvânt a declarat că operaţiile au fost din cele mai însemnate dela începutul conflictului şi că ele s’au încheiat cu victoria japonezilor. Chinezii au avut 50.000 morţi şi 25.000 prizonieri, iar numărul răniţi­lor este înspăimântător. Treisprezece divizii au fost nimi­cite, zece altele au pierdut două treimi din efectivele lor. Prada de război­ cuprinde 150 tunuri și este conside­rabilă. paliarEA EUROPEI Cum se vor desvolta evenimentele in cursul lunilor viitoare e greu de prevăzut înainte de a trece de punctul critic în care sa ajuns după lichidarea problemelor din Sud-Estul Europei. Foarte puţin probabil însă că ieşirea din acest punct se va face pe drumul păcii. Cerbicia anglo-saxonă nu se va da bătută, ci va prefera războiul mai curând decât orice lezare a interese­lor economice anglo-americane, spe­rând că se va ajunge iar la vechea Europă, teren de gimnastică pentru exerciţiile politice postbelice şi piaţă de desfacere a produselor de dincolo de mare. Dar visul unei Europe divizată ca o tablă de șah, pe care să joace toate vicleniile spiritului economico-politic dinaintea actualului conflict, pare să se fi spulberat pentru totdeauna. E dificil de a ghici ce va aduce „noua ordine" pentru instaurarea căreia sau angajat în luptă puterile Axei. Dar fără îndoială orice nouă ordine în continentul nostru trebue să aibă ca prim şi esenţial punct al programului său unificarea Europei. Odată pentru totdeauna trebue să le intre tuturora în cap că ne apropiem de o Europă unitară, în care vor fi nivelate cu tă­vălugul toate diferenţele care până în prezent au făcut din acest vechiu pă­mânt istoric cel mai periculos focar de războaie. Purtate aici sau în altă parte, toate războaiele mari de aici au pornit sau aici şi-au avut originea cauzală. Şi aceasta din cauza vani­tăţii de interese adverse dintre dife­ritele popoare europene. E timpul ca aceste popoare să în­ţeleagă că nu războindu-se şi urân­­du-se între ele vor mai putea continua vieţuind pe linia culturii ce a făcut gloria lor trecută. Pentru a-şi men­ţine rolul dinamic din trecut în câmpul de luptă al viitorului trebue să-şi co­ordoneze acţiunile în aşa fel ca ener­gia imanentă fiecărui popor să fie neutralizată prin sensul mişcării ad­verse a energiei altui popor, ci toate, săpându-şi matcă de acţiune comună, să mişte în sens unic, pentru a rupe zăgazul ce se opune progresului lor în viitor. De­sigur că această unificare şi co­ordonare armonică de energii nu se poate întemeia decât pe respectarea drepturilor de viaţă ale fiecărei reali­tăţi etnice sau naţiuni. Numai aşa se vor putea înlătura motivele de „oarbă neunire", cum spune poetul motive de învrăjbire și război­ perpetuu, de care au profitat exploatatorii conti­nentului nostru. Trupele britanice la CiO km de Da mase AMSTERDAM, 11 Rador).­­ Cores­pondentul Agenţiei DNR transmite: După Agenţia Reuter în cercurile competente din Londra să declară că forţele engleze din Siria au pătruns în­ localitatea Dania, situată dincolo de frontiera dintre Siria şi Trans­ior­dania. Ele ar fi pătruns în localitatea Mar­­jiyun, situată cam la vreo 60 km. sud­­est de Damasc.

Next