Țara, iunie 1943 (Anul 3, nr. 611-632)
1943-06-11 / nr. 619
ANUL ill. No. 619N 5 LSI DIRECTOR -PROPRIETAR: Prof. Dr. ARMOM POPA Jertfeie neamului : Pe frontul die Răsărit nu s’au dat lupte importante EnsuSaPaei&eSeria a fost supuşi unui violent bombardament BERLIN, 11 (Rador). Dela cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunica: Pe frontul de Răsărit nu s’au dat lupte importante. In luptele ce s’au desfăşurat în ultimile 15 zile la capul de pod Cuban şi pentru care Sovietele au pus în acţiune 13 divizii şi 3 brigăzi de infanterie, 6 formaţiuni blindate şi puternice formaţiuni aeriene, inamicul a suferit pierderi foarte grele de oameni şi materialAu fost distruse nu mai puţin de 100 tancuri şi 350 avioane, fără a mai pune la socoteală celelalte pierderi. Formaţiuni de avioane de asalt au scufundat ieri în largul coastei de Răsărit a Mării de Azov, 47 vase de debarcare sovietice. In sectorul central al frontului de Răsărit cu prilejul unei încercări a Sovietelor de a bombarda aerodromurile noastre şi centrele noastre de aprovizionare, au fost doborâte 275 de aparate, dintre cari 11 sub lo- viturile aviatorilor de vânătoare speciali. Lipsesc 3 avioane de ale noastre. Avioane germane de luptă, grele, au bombardat instalatiunile portuare de pe coasta algeriană. INSULA PANTELLERIA A FOST SUPUSA UNUI VIOLENT BOMBARDAMENT ROMA, 11 (Rador). Iată textul comunicatului nr- 1110 dat de marele cartier general al forţelor armate italiene: Garnizoana de pe insula Patelleria care în cursul zilei de Marţi a suferit un bombardament aerian neîntrerupt nu a răspuns la somaţia făcută de inamic de a se preda. Insula a fost bombardată în mod violent şi de o mare formaţiune navală. O unitate inamică a fost lovită de avioanele noastre de atac. Cinci aparate inamice au fost distruse de artileria antiaeriană, iar 10 doborâte de vânătorii regimentului 35 aerian, în cursul atacurilor aeriene. Avioanele de vânătoare germane au doborât două avioane Spitfire pe coasta de Sud a Siciliei. On incursiune inamică asupra localităţii Carbonia şi a împrejurimilor ei a provocat prăbuşirea câtorva clădiri precum şi câteva incendii. Sunt de plâns câţiva răniţi. Lovite de artileria antiaeriană, două aparate inamice au fost doborâte, unul la Calsetta şi altul la San Antioco (Cagliari). Disolvarea internaţionalei a 3-a e o simplă păcăleală MADRID, 11 (Rador). — Ziarul Alcazar pune din nou lumea în gardă printr’uin articol întitulat „Europă, fii vigilentă!“ Teroristul bolşevic Dimitroff, scrie ziarul, secretar general şi pro-ector al internaţionalei a 3-a, a găsit de cuviinţă să-şi consoleze ciracii împrăştiaţi în întreaga lume comunicându-le printr-o scrisoare cu caracter particular faptul că dizolvarea celei de a 3-a internaţionale nu-i altceva decât o păcăleală. De data aceasta cel ce spune adevărul este chiar un comunist iar acest adevăr este un grav avertisment făcut la adresa noastră. Suie masca democraţiei şi liberalismului trupele de şoc bolşevice îşi continuă opera lor de subminare a temeliilor tuturor ţărilor din lume. Radio Moscova intonează zilnic Internaţionala iar scrisoarea lui Dimitroff asigură pe bolşevicii din toate ţările lumii despre faptul că Stalin veghiază asupra soartei lor. Ambasadorul de Brinon pe frontul oriental PARIS, 11 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNB transmite: Ambasadorul de Brinon a părăsit Marti Parisul plecând la Berlin. Ambasadorul de Brinon merge pe frontul oriental pentru a mulțumi voluntarilor francezi în numele MareşaluluiRetain și al dlui Laval, șeful guvernului, pentru vitejia lor. de N. D. Găvozdea Mii şi mii s’au adăugat, verigă de verigă, lanţului de glorie al Neamului. Generali, colonei, locotenenţi-colonei, maiori, căpitani, locotenenţi, subloco- ' tenenţi, ostaşi integri rupţi din stânca ’ de granit a unui popor demn, s’au sa- • crificat pentru vrerile de totdeauna ale românismului. Jertfa lor sfântă este mai mult decât un prognostic, este ■ o oglindă fidelă a viitorului româ- nesc. România de mâine se clădeşte pe * trupurile lor sfârtecate de gloanţe, obuze şi branduri sfâşietoare, cu sân- gele mulţimei şi oasele rămase de o parte, pe stepele întunecate ale cotro- pitorilor. Sunt osemintele unui neam, înmormântate la temelia unui crez, care nu poate fi întors din drumul lui; ale unui destin ce se făurește cu se-1 metie şi cu glas de tulnic. I Fulgere şi trăznete, multe s’au abă- tut asupra capului acestui neam, dar toate au fost înfruntate cu bărbăţie. Credinţa Neamului românesc este pro- verbială! Ea nu s’a desminţit mieros dată! Datorită ei suntem astăzi ce-am fost şi datorită ei vom fi ce suntem: un popor jertfelnic, un popor care-şi cunoaşte misiunea istorică în acest colţ ! nevralgic al gârbovitului Continent eu-ropean şi mai ales un neam de oameni • care nu-şi spurcă sângele, niciodată. • Nu! Niciodată, poporul român de pre- • tutindeni n’a cunoscut şi nu va cu- • noaşte noţiunea de abdicare sau de „iertare". Am fost călcaţi de lifte şi de • hoarde, întocmai ca la începuturile • noastre istorice. Le-am suportat stoic, cu inimi de semizei, cu râuri de sânge , revărsate în Dunăre decebalică. Aşa le vom suporta întotdeauna, oricâte oprelişti ni s’ar pune în cale. E gândul unui neam vizionar, care trebue să se realizeze, peste voinţa unora sau altora. De aceia ne-am ataşat • luptei antibolşevice, de aceia ne vom ■ ataşa tuturor bătăliilor ce ni le va hă- t răzi soarta. Fiindcă sunt bătăliile ini- milor româneşti de pretutindeni, cari cer linişte, ocrotire, înţelegere şi drep- tate Atât şi nimic mai mult. Crezul nostru numai aşa poate fi înţeles, nu- mai aşa poate fi înfăptuit: cu ochii în toate părţile şi cu baioneta îndreptată I spre viziunile tuturor opresorilor mari sau mici, cari din interes, ne subesti- mează forţele. I Iată răspunsul unui neam de robo- ; tari, clevetirilor din urmură ale unor vecini, cari n’au nicio misiune istorică ; şi cari vor plăti scump conduita lor. Suntem înconjuraţi de duşmani, cari ne-au pândit întotdeauna cu lăcomie "• satanică, făşia de pământ strămo- şească. Făţărniciei lor temporare, am opus, la timpul oportun, ziduri de oţel, piepturi de bronz, braţe de fier, despiş ■ cătoare de căi mesianice, salvatoare de neam şi de popor blând. Pe aceste căi , înţelegem să mergem, suportând toate riscurile şi dezavantagiile. Fiindcă nu ;mai astfel vom culege roadele dreptă-.; tii româneşti. Şi le vom culege, aşa • cum ni le-am croit din vreme. ; Cu oastea noastră de robotari, cu oastea ţăranilor mânuitori de plug şi • de puşcă, România gândurilor noastre • eleme, va fi aşa cum o vrem şi cum o • întrezărim! Va fi România tuturor « Românilor. D. Roosevelt face obiecţii în legătură cu războiul cu gaze BERLIN, 11 (Rador). — Preşedintele Roosevelt a declarat că după toate aparenţele puterile Axei fac pregătiri în vederea folosirii gazelor toxice şi că în cazul când ele ar începe „răsboiul cu gaze“ s’ar luaimediat măsuri de represalii. Nu este prima oară, se declară la Berlin, când din partea inamicului se pun în circulaţie asemenea alegaţii. Faptul că preşedintele Statelor Unite ia acum aceste alegaţii pe seama sa dovedeşte după câte se spune, sau o anumită nervozitate sau poate chiar dorinţa de a-şi procura aliaţilor săi un alibiu mai înainte de a se produce faptele pentru eventuale intenţii pe care el însuşi le are în această direcţie. Arestarea altor miniştri argentinieni BUENOS AIRES, 11 (Rador). Corespondentul agenţiei DNR transmite: După terminarea şedinţei de Marţi a consiliului de miniştri s-a mai anunţat că foştii miniştrii de interne şi de agricultură respectiv dnii Calaciati şi Videla rămân arestaţi la domiciliul lor până la deschiderea procedurii criminale împotriva lor. Se ştie că cei doi foşti membri ai guvernului fuseseră internaţi în închisoarea din Buneos Aires după înapoierea lor în Argentina. Consiliul de miniştri se întruneşte din nou în cursul zilei de Miercuri. Preşedintele republicei Paraguay în vizită oficială în Statele Unite GENEVA, 11 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: Generalul Morinigo, preşedintele republicei Paraguay, a sosit Marţi la Miami (Florida) în vizită oficială în Statele Unite. Generalul Morinigo va merge de la Miami la Washington pentru a avea o întrevedere la Casa Albă cu preşedintele Roosevelt. Conflictele dintre minerii americani şi proprietari continuă AMSTERAM, 11 (Rador). Corespondentul agenţiei DNR anunţă: Conflictul dintre minerii, americani şi proprietarii minelor de lignit continuă. Serviciul britanic de informaţiuni anunţă din Washington că d. John Lewis preşedintele sindicatului minerilor din industria de cărbuni a părăsit Marţi sala de şedinţe în care se desfăşurau negocierile dintre cele două tabere . D. John Lewis a declarat textual: Conferinţa este o farsă din toate punctele de vedere, întrucât ea se limitează numai la o tânguire la nesfârşit. Atitudinea lipsită de amiciţie a proprietarilor de mine este o insultă la adresa minerilor ca fiind necompatibilă cu interesele naţiunii. Proprietarii minelor întocmesc acum un raport pe care urmează să-l prezinte oficiului muncii de răsboi Cine face roată in jurul alarmismului, ajută la nimicim fraţilor săi de sânge şi de arme Vineri 11 Iunie 1943 Inscris la Trib. Sibiu, S. I. Nr. 1470/1941 O O REDACTIA: Sibiu, Strada Regele Mihai L Nr. 16 TELEFON 746 ADMINISTRATIA: Sibiu, Strada Avram Iancu Nr. 29 TELEFON 524 O O ABONAMENTE: La sate: anual 500 Lei; jum. an 250 Lei. — La oraşe: anual 600 Lei; jum. an 300 Lei. — instituţii 2000 Lei anual. O O Taxa poștală plătită în numerar conf aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 29664/1941