Teatrul, 1962 (Anul 7, nr. 1-12)
Numerele paginilor - nr. 1 - 2
PERSONAJELE: Romulus Mălureanu Remus Mălureanu Coman Boţogan Nicolae Vătui Silviu Totea Aurel Dobrică Felicia Mălureanu (Filica), soţia lui Romulus Paulina Orzaru Măriuca Sas Victoria Dobrică (Tita), soţia lui Aurel Sorin copiii lui Boţogan Doi-trei figuranţi Acţiunea se petrece în zilele noastre. DECOR UNIC Curtea hidrocentralei Runcu S are într-însa ceva auster și rece. Așezat într-o parte a scenei, corpul clădirii prezintă două calcane în unghi, din care unul, mai vizibil pentru spectatori, alb ca o foaie de hîrtie, nu are nici un alt accident decit o ferestruică aşezată la înălţime şi o scară metalică de incendiu ; celălalt, mai puţin la faţă, e tăiat de una sau două uşi, ducînd la sala turbinelor şi sala de comandă, precum şi de cîteva ferestre mari care nu joacă nici un rol în piesă, decît că accentuează, eventual, caracterul grav al locului. In rest, clădirea mai poate fi completată lateral cu o aripă pentru birouri, după inspiraţia scenografului, în partea cealaltă a scenei, pe locul rămas liber, e amplasată, undeva mai în fund, staţia de transformatori, cu grilajul respectiv şi cu nelipsita tăbliţă „Pericol de moarte“. Iar mai în faţă, nu departe de calcanul alb, se iveşte un loc neutru, unde dulajul geometric al curţii parcă cedează naturii spontane dimprejur. Acesta e locul principal de joc. El trebuie să fie dominat de albeaţa zidului — creaţie riguroasă umană — şi aderent în acelaşi timp, într-un fel, cu sălbăticia poetică a văii. Mai e nevoie de un pripon. Şi asta e tot. Ilustraţie de BENEDICT GANESCU Ioana