Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)

1853-10-14 / nr. 81

grepeirauulu ete de doe ori pe s­eptemănă: Nercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Mouci. Prețiulu prenumerațiunei pentru­ Sibiu este pe cum­ 7. fl. m. c.; iar pe o jumătate de anu 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale leulu­i. Cli -­­­Sibiu la espeditura foiei; pe alăa- Drăla C. R. poște, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. u 14. Octom. 1883. Transilvanii și pentru provințiele din Monarhiă pe unu anu u. fl. ear pe o jumătate de anu 4. Inseratele se plătescu cu fl.­­ 4, cr. Depeșe telegrafice. Prețurile sucntecoru s'au cuitu in­­Verneție 19 Oct. c. n. mai din pricine că se caută pentru statulu Bisericescu și Apulia. corău 17 Oct. zeitvă ca să se înfrângă prețurile pre mari la iarnă. aul0; telegrafică privată din Dardanele cu datu din 11 oct. c. n. înștiințeză, cum că rechifii și tinerii de pe ulițu au comisu escesu în contra flemurei svedice, carea a redicat'o o corabiă în locu de cea rusescă, asupra casei consulatului englezescu au 97, catu cu letii. Pășirea gazerei armate la mijlocu a sevărșitu E. de stutiai pu­s'a mai pacea. 17 . așteptăndu și una și alta În timpulu presente, căndu doue oștiri dușmane stau față la față dea lungulu Dunărei de giosu, minutulu de a se ataca, cugetămu că nu va fi fără de interesu a ști cine este Omer Pașa, generalisimulu oștiriloru turcești de­­la Dunăre. Omer Pașa, alu cărui nume de familie este Mihaiu Latas, s'a născutu în 24 Noembre 1806 în granița militare la Ogulinu, tatălu seu a fostu plăiașu la Grabac, unde tinerulu Mihaile îm­­bla la scolă, tatălu seu înainte mai tărziu la rangu de locuit­­uipte prișariu în Ogulinu, și fiiulu seu percetă scolele mai în­­teiu acolo ear' mai tărziu în Otocac, în ca­ligrabiă și desemnu; în Goepic se făcu cadetu­­alitatea aceasta îlu întrebuință căpitanulu Cnezic la fire dru­­mului dela Belebitu; eare mai tărziu veni elu la Zara, în Dal­­mația. Părintele seu avu penorocirea a perde în joculu cu căr­­țile 100 fl.m. c. bani erariali, din care causă se scoase din slujbă, acum Mihai era silitu a întrebuința leafa sea pentru susținerea părințiloru și a unei surori. Elu cugeta într'una, cum aru pote deveni la o curte mai bună, și fugi în anulu 1828 de la Zara, în Bosnia, și anume la Banialuca; de aci în anulu 1829 merse la Vidinu unde ou primitu cu toată ospitalitatea de către vezirulu Husein Pașa­­zirului în limba italiană, și deprinzânduse totodată și elu în limba arabică și turcescă. La 1834 porni la Constantinopole, unde se aplică ca grafieriu în ministeriulu de resboiu; la 1838 Latas desemnă planulu Constantinopolei 'și'lu dedică marelui ve­­ziru, care 'lu denumi de locu de colonelu. În anulu următoriu elu porni cu armata în contra lui Ibraimu-pașa la Siria, în care espedițiune elu ajunse la rangu de generale-maioru și fu decoratu și cu unu ordine. După aceea elu fu trămisu în contra Drusi­­loru pe carii eră și îi bătu. Sultanulu îi dărui pentru aceasta o sabiă cu briliante. În a. 1845 bătu elu pe arnăuți; din minutulu acesta se deșteptă pisma seraschieriului Rused-Pașa în contra lui Latas. Acela 'lu pârâ la Sultanulu, că cu musulmanii învinși s'aru fi purtatu ca unu omu setosu de sănge și ca unu neînduratu, sultanulu dede crezămuntu acestei încase și trimise lui Latas o sabiă de onore cu pegre scumpe, în vreme ce elu aștepta în­­naintarea la gradu de mușiru. În urmarea aceasta Latae î și ceru dimisiunea, care o și primi. Acum petrecu 8 lune în Con­­stantinopole în odihnă­­ pănă la rescularea Curziloru, căndu sultanulu lu chiemă eră și în servițiu, trămi­indulu în contra re­­sculațiloru, pe cari­ elu îi supuse în timpu de o lună. Sul­­tanulu îlu pardonă pentru acesta bravură, naiităndulu la rangu de mușiru și dăruindu'i și ordinele Nișanu. Întrăndu la anulu 1848 armata rusescă în Moldova-Romănia, Omer-Pașa fu tră­­mieu la Buturești cu oștire, unde se purtă astueliu, în cutu cur­­tea ruceecă­ a fostu mulțumită cu elu și împeratulu Rusiei ia datu ortuinele Sf. Ane clasea I'iar Su­ptamulu ordinele Nișanu de auru. turceițe, arabicește, vemin­țe. Elu 'și portă singuru trebele­țele spre care scopu întrebuințeză totu timpulu înainte de amiazi. După amiazi ese de obște la vânătore, italienește și franțuzește, de corespondințe. Neva­­sta lui cea dintesă a fostu o turcoiă, a dou­a grecă; la Bucureșt își luă o sască din Ardelu anume Simonie, elu ține la sine pe unu fecioru alu surorei sele, care se chiamă tesii-beg și cerve­­șe în armata turcescă ca pasțiru de ștabu. Înființarea de resboiu se publică în z­urnalele e con­­stantinopole din 4 Octom, cu următoarele cuvinte: „Împărtășire oficiosă.” A fostu adusu încă de mai nainte la cunoștința pu­­blicului, cum că proiectulu de împăștuire, care se așternuse în zilele trecute guberniului maiestatei sele a sultanului spre a com­­plana diferințele, ce se află între înalta poartă și curtea­ de la Petropole, nu s'aru pote primi, pănă cănd vu s'aru modifica, nu unele punte după propusețiunile guberniului maiestatei sele a sulta­­nului, și pănă cănd poterile cele mari pu aru da asecuzațiunile ce se ceru dela dânsele. Tote vu­ințe­le, ce le au pusu de atunci îmclee cele pătru po­­teri înprietinire cu guberniu­ i otomanicu, spre a îndupleca pe Rusia, ca să primiască modificațiunile și îmdreptările de le a făcutu în numitulu proiectu cabinetulu otomanu, remaseră fără de nice unu resultatu, și ori cătu săntu de pacifice simțemintele dele bune, care le arătară cele patru poteri mari în oavarea asecu­­zațiuniloru ce se cerură, cu tote aceste guberniulu marelui domnu n'a pututu să primiască nota numită simplu și fără de nice o con­­dițiune. Cu unu cuvântu, a eșitu la lumină, cum că diferința a­­cesta nu sufere o deslegare pe cale păciuită. Asemenea vede chiaru frăcine, că Rusia a făcutu o călcare de tractatu, lăsându să tre­­că trupele sele peste Prutu și să străbată în principate. Neputănduse suferi, ca acesta stare să se mai form­­ined­, întrebarea acesta s'a așternutu divanului celui mare, care s'a ți­­nutu la înalta portă duminecă în 22 și luni în 23 ale lunei zil­­nide, în care după o deplină desbatere și cercetare cu dame­­runtulu a tuturoru împregiurăriloru, toți miniștrii, vezirii, u­­lemalii, comandanții militari și alți deregători de statu au hotă­­râtu într'unu glasu, că Rusiei să i se înștiințeză resboiulu, și după ce Șeic-ul­ ielamulu a întăritu acestă hotărire prin ferma, ce a împărtășitu proiectulu, ce s'a subscrisu de către toți mini­­ștrii, s'a așternutu Maiestatei sele, care prin unu hatișerifu ce a slobozitu spre scopulu acesta'i a datu a sea înaltă întărire. Constatată fiindu după cele pretrămise starea de resboiu în­­tre ambele gubernie, în conformitate cu usulu îndatinatu, s'a în­­dreptatu o scris-re către supracomandantele rusescu, ca să se ceră dezertarea Moldaviei și a Romăniei; totodată s'a trămisu poruncă escelenției sele lui Omer Pașa, ca să începă vrășmă­­șiele, decă în terminulu de 14 zile, compuratu dela sosirea nu­­mitei scrisori la loculu destinățiunei sele, nu aru fi urmatu de­­șertarea, totu așia se trămiseră și pe la ceialalți deregători inviațiunile trebuințioase spre scopulu acesta. Nu face trebuință a dovedi mai departe, cum că causa acestui resboiu este singură Rusia, care a incetutu cu aceea, că a rădicatu pretersiuni, care din bună voință nu se poau conte dte nice odată, c S'a rănduitu să se așeze magazine publ . Omer Pașa vorbește sărbește. Elu se deosebi prea multu și în cu­ Aici remase elu cinci ani, învățându pruncii ve­­

Next