Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)

1855-11-26 / nr. 94

74 dată apusă acea stambilie națională, carea lor înaintea întregei Europe le a căștigat acea neuitată cinstire, se ascunsă înaltul spirit artistic și acea mărime scientifică, prin care dânșii strălucea înaintea altor neamuri de model ne ajuns, numai îndeșărt, fără de a avea oareșcare înrurință și efect sunară învățăturile spiritului și a inimei, cei arzătoare de iubirea Patriei, în limba, cea mai dulce și frumos supătoare din gura unui Machiaveli, a celui cu gust fin, spirit nobil și neabătut prietin al adevărului. Giordano Brono, cel cu minte profundă și fantasie vie, carele prin sentința Invintiției fu silit de a suferi moarte, ca un Martir al adevĕrului, nemuritorul Galilei, podoaba acelui secul, carele află teoria mișcării, și carele zicea „că legile naturei sânt legile minții, pentru disputa adevărului matematic, cu lanțuri s'au înpovărat și în timpurile mai noue măreața aceasta seară în asemenare cu altele, cărora odinioară le servia, ca un isvor al culturei sciintifice, zace într'o ceață întunecată, din care numai când și când se ivesc și se arată aci înăscutele ingenii, cărora într'a lor covârșire le stau mii de pedeci înainte. Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiiu 25 Noem. Veștile despre pace, iarăși au început a ocupa pe cimeni mai cu deadinsul. Un corespondent în O. D. P. din Paris care nainte precum zice se îndoia tare despre adevărul știrilor acestor, zice acuma, că finanța de pace a luat în Paris de vreo căteva zile încoace o astfeliu de estindere, și faimele de pace au aflat în astfeliu de numeroasă și felurite cercuri întrare, încăt el nu este în stare a de nega acestei pregătiri de pace adevărul, și că el prin aceasta nu cugetă la cercarea, ce se spune că sar fi făcut în privința aceasta din partea cabinetului prusian, ci că în însuși cabinetul lui Napoleon să se fie primit întrebarea de pace, și adecă precum se încredință, la impusul D. Ambasador austriac Huibner, care din însărcinarea gubernului său a cercat să miște pe Împăratul, a lua iarăși regoliațiele de pace pe baza celor patru puncturi de garanție, dănd declarație că cum se va face destul acestei dorințe, Austria va subscrie de loc un tractat definitiv cu puterile aliate. Corespondentul adaugă însă aci că el nu stă bun pentru dreptățimea acesti fapte, poate însă da asigurarea, cum că oamenii sunt foarte aplecați să dea acestor faime realitate. D. Ț.-zice, că după șiri vrednice de credință se lucră în momentul de față din partea amăndloror puteri neutrale Prusia și Belgia cu toată serioșitatea despre negoțianele de pace, și deși organele rusești din ușor de priceput pricini zic, că nu este cu putință, ca să se restaureze pacea în grabă, totuși aceasta gazetă vrea să fie, că poterile mai sus atinse ar lucra pe balul îndemnului rusesc. De alta parte să fie însă așa de temeinice motive și din partea puterilor antisene a păși la negoțiații serioase, încăt scopul lor sar fi ajuns desăvărșit pănă acuma, și încăt ele nu vreau să treacă peste acesta, se poate vedea și din aceea în pregiurare, că toate puterile neutrale germane ar fi făcut la cabinetul din S. Petersburg representații de pace, sau că vreau să le facă. Încăt însă aceasta se poate adscrie cuvăntării lui Napoleon la închiderea ecspoziții industriale, precum vrea să fie un corespondent al Independinței belgice, nu avem a comenta, destul au fost precum am mai arătat la deosebite curți, deosebit primită și tălmăcită întratăta, încăt ministrul franțuzesc din afară comitele Valevschi au fost silit să slobeadă către agenții franțuzești un circular, și să dea cuvintelor împărătești aceea declarație, că Împăratul prin ele au vrut să arate ce preț pune el pe opinia, și ce însemnătate dă el influinții puterilor neutrale asupra decurgerii resboiului, și că Împăratul cugetă că cuvăntarea aceea, că aceste puteri prin o vărtoasă și hotărătă ținere ar grăbi deslegarea unei întrebări, care ele ar fi putut'o după convingerea sa împedeca, și că Împăratul ar dori, ca puterile neutrale să'și dea afară părerea sa în înțelesul acesta sărbătoreșc, și greutatea opiniei lor să o lapede în amăndoe cumpene ale ambelor puteri care se ceartă, și că aceasta provocare nu este alta, decăt recunoașterea însemnătatei a relei ce au de a juca sfaturile neutrale în clisa de față. Brașovu 24 Noemvrie 1855. Se suna mai demult pacii, că Ecselenția Sa D. Baron de Șaguna, Episcopul nostru, va să vină la Brașovu pentru serbarea unui actu de pietate întru pomenirea anuală a reposatului înainte de timp și de tot Clerul și de toți romănii de legea orientală jelitului Protosinghelu Dr. Gregorie Pantazi, ci ziua sosirei Ecselenției Sale nu se ția hotărâtu. Toate scrisorile dela Sibiiu privitoare la aceasta, ne veniră prea tărziu. Luni la 21 Noem. seara încă nu se ția nimica pozitivu, încât se văzu trebuința a se telegrafi la Sibiiu. Abia Marți 22 Noem. dimineața pe la 8/ oare aflarăm pe calea aceasta, că Ecselenția Sa a plecat cu adevăratu din Sibiiu Luni, și că Marți va fi în Brașovu. Cu toate aceste se grăbiră mai mulți din onorațiorii noștri aleși în trăsuri spre întâmpinarea doritului lor Arhipăstoriu, cari pănă la Ghimbav, cari pănă la Codlea și mai încolo. Marți, la 22 Noem, pe la 2 ore după prânzu, urmat de mai multe trăsuri, între sunetul clopotelor, și așteptat de tinerimea școlară, atrasu la Bătrânul G. Pantazi. Aci primi salutările de bunăvenire, mai întâiu din partea Preoțimei, apoi a corpului Profesoralu a representaților ș. c. l. Între 9 și 10 ore seara, junimea română brașoveană, speranța noastră că vor fi urmași demni de părinții lor ce le au dat atâtea pilde vii de religiositate, naționalitate și filantropie, își aduseră omagiul printr'o Serenadă cu facle. Astfeliu, cum s'a mai zisu, venirea Ecselenției Sale la Brașov, e totdeuna o zi de bucurie pentru comunitățile bisericești de legea orientală. Și nu fără cuvântu, căci de căte ori Ecselenția Sa a binevoit a cerceta pe aceste comunități bisericești, unele din cele mai de frunte din Eparhia încredințată de Dumnezeu la înțeleapta Arhipăstorie a Ecserenției Sale, asemenea cercetări au fost totdeauna urmate de urmări bune în orice privință! Mercuri la 23 Noem. a vizitat Școalele române, începănd la 9 oare dela Clasa a IV gimnasială a examinatu prin toate Clasele pănă la 1 normală din toate obiectele; în fine a luat în vedere mijloacele de învățătură, biblioteca și Canțelaria. - Pe la 3 oare după prânzu esamină fetițele din cele trei clase normale. Sperăm cu cercetarea aceasta făcută scoalelor va avea rezultate cu atât mai înbucurătoare, cu cât Profesorii au lipsă de toată încurajearea, de toată puternica sprijinire a Ecselenției Sale, pentru ca să nu se clătească pe calea cea grea a împlinirei chiemării lor. De va fi cu voea Ecselenției Sale Joi i se va da un prânz strălucit, din partea coreligionarilor greci, și Duminecă, la 27, altul din partea neguțetorilor noștri. Întămplări de zi. Din Viena se scrie, că o întreprindere mare nouă pentru drum ferecat este în porneală. O soțietate a proprietarilor celor mai posesionați din Ungaria între carii figureze și numele cele mai însemnate, vreau să clădească un drum de fer dela Bab (Giur) păgă la granița turcească, și că au și făcut pașii pentru căștigarea concesiei. Precum se știe o soțietate englezească stă cu gubernul turcesc în negoțiații a clădi un drum de fer din Constantinopol pănă la Belgradul sârbesc. Cavalerii ungurești doresc să înceapă drumul lor tot odată cu acesta. Dir. Comendanți în principatele de la Dunăre au deschis concurs pentru literațiele cele de lipsă pe sama spitalelor pănă la sfărșitul anului 1856. Despre prinderea desertorului Tiur zice gazeta ministerială englezească „Globe” următoarele: Tiur a căutat să fie primit întrun legion străin ca ofițer, ce i s'a denegat de bună seamă din temeiu însemnat. După acea a mers el în orient și au aflat ocupație la despărțămăntul pentru proviantarea soldaților.