Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)
1855-10-26 / nr. 85
„ Telegrafulu ese de doeani pe -o septemănă: Mercurea și Sămvăta. 853. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe aseară la C. R. pește, cu bani gata, prin scrieori eranvate, adresate către prețiulua-je pentru Sibiu 20. Octomvrie 18535. Sibiu este pe șnu 7. fl. m. c.; ear pă o jumătate de anu 3. al. 30. cr.entru celelalte părți ale în monarhia pe unu anu 8. d. ear o jumătate de anu 4. 5l. Inseratele se plătescu cu 4.cr. șirul Pentru print. cu slovenii și țeri străine pe unu anu 12 f. pe 7, anu Bl,m. c. „și - N Anulu Ș.. 7. și pentru provinciele M 14 z EER„ D5555)3 .. EEFRRR) Depneșe telegrafice. - ”Varșovia 30 Octom. e. n. După o demonstrație destul de mare de la Eupatoria peste Sali fiind crăjmarișul în aripa sa stăngă prea amenințat sau întorc în 29 Octom.earăși înderăpt la Eupatoria. Naintea limbei Chinburnului au rămas numai 60 de corăbii. La gura Bugului se află numai doi vapori și 5 caice de tunuri, cunngheberg 29 Octom. Un manifest împărătesc rusesc poruncește afară de gubernamentele Pecov, Pultava, Cernigof, Harcof, Ecatarinoslav, Herson și Tauria o redicare de recruți cu 10 feciori de la o mie, în toate celelalte gubernemente. . .ERĂ DDDGRCDFZR - 2 ticulare a singuraticelor provinții pricuirări lăngă cruțarea formelor și tradițiilor vechi) tul intereselor împărăției întregi, să se supună cu încetasul cel mai însemnat spre aceasta îl făcu Maria Terezia. Ea pusă fundamentul la o unitate la împărăției, împreunând mai întâiu A germano- luctriate și boemice sunt ocâr- Silința cea prea pripită a fiului ei locil P, nu ermuireză ca nățuința aceasta vă ducă în privința Ungariei roduri, coapte. Numai furtunele timpului celui mai nou dedură loc realizării ideei aceleia, carea mijloacește fericirea popoarelor lustriei și paterniza ei posiție în Vurona, fară împăratului Franțiec Iosif I. li dela provedința dumnezeia Cele rintăi Liniamente istorice ale Monarhiei Lustiniaie. II. S putere ca aceasta, ce este activă în toate părțile, ce după fiecare furtună lucră mai renoit, se poate ivi numai într'un stat, care îi vasat pe cultură firească, a cărui resvoltare propășește după legi firești. Legile aceste se arată într'adevăr în toate legăturile și întămplările prin care Austria spre a se rotunji porni dela un centru, cătră o întregitate tot mai mare. 12. împrejurările cele mai feliurite atiucere cu sine a se îmulți teritoriul Austriei, însă nici o îmulțire nu se făcu, care să nu fie întemeiată pe o posesie dreaptă. lustria fufundată ca hotar german, fu predată ca feud prin putere împărătească casei Habsburgice, și pe cănd Germania își perdu pondereasa sa poziție, furedicată la o putere de sine stătătoare în mezul Europii. Pronunțiile creșterei ei sânt mărturii grăitoare despre dezvoltarea firească a puterei sale. Prin aripiul de cumpărare ori moștenire au căștigat șiria (sub stăpănirea Babenbergului Leopold virtuosul 1186), Carintia (parte subt Babenbergul Leopold gloriosul, parte subt Habsburgul Albrecht P.), Craina (parte sub babenvergii Leopold virtuosul și Frileric răscolnicul, parte subt Habsburgii Labrecht P. 1835 și Leopold II. 1874) și Tirolul (parte subt Cavenbvergul leopold virtuogul, parte oubt Hacsvurgii Rudolf IV. 1363 și Leopoald III.) Triestul se supuse 1382 sub Leopold I de bună voie. Bomia și Ungaria se alăturară prin arepitul de alegere ori moștenire (mai întâiu 1137 subt Albrecht V. apoi 1526 subt Ferdinand ID.)), Ardealul prin dreptul de moștenire (1516) prin dreptul de ocupare și contract; (1699) marginiile prin reocupare (1649), Lombardia prin moștenire (1546) și dreptul armelor (1714) Galiția și Veneția prin contract cu alte puteri (cca 1772 „casta 1797), Bucovina (1777)și pătrariul de lăngă Inn (1779) prin ceste. 13. Precum desboltarea relațielor din sfară a statului în securcul timpurilor năzuia spre formarea unei împărății mari și puternice, așa și organismul din lăuntru al părților crescute, trevui să în lucrarea acestui întreg, sare se aducă cu încetul a asigura puterea împărăției pe timp îndelungat- Nezuința aceasta se cunoaște în istoria cărmuirei din lăuntru a țerilor lustriate de sute de ani. Înseretene parlui mare. 14. La dvoltarea din afară și din lăuntru a fuce au fost centrul înprejurul căruia se formau striei și din carele isvoră lumină și căldură pentru formarea lor? - Au fost simțemântul cel religios, credința, statornicia și nevoința la credință, probitatea cugetului în lucrare, cu un cuvănt, frica lui Jumavețu ce caracterisa pe prințipii săi. Prin așezăminte bierrinești adusere bavencești cultură în țeara cea pustie, ei simțiră în sine chiemarea de a protege și de a lăți credința creștiniă, precum protejară și lăuiră cu arma și marginile împărăției. Din păzirea credinței, ce le era pofta inimei, se iscă un simțemănt sănătos, cu care poporul potu ota împrotiva viforelor ce urmară mai târziu. O astfeliu de temelie puternică veni apoi prin mila cerului de la Cabenverghi, subt scutul unei familii de regenți, cărei zmerenia creștinească își clădise treptele spre tronul împărătesc. Putea pentru soartea Llustriei să fie vreo întâmplare mai favoritoare, decât urmarea stăpânirei Habsburgicilor după cea a Babenbergilor? Vulavia este o tresură caracteristică a tuturor membrilor lor, tăria în credință un semn al celor, ce după împrejurări aveau lipsa cea mai mare de ea, iubirea de pane, pănă căni pacea se putea ținea, energie, cănd să cerea lunptă, cumpătare în norocire, dreptate și clândețe, în sfărșit nezuința de ași ferici popoarele, goate aceste sânt însușiri, care în familia aceasta le stăpănitori fură recunoscute chiar și de protioniuii Hassburgului. De nu fu nimicită Germania în suta a 13-a prin fărădelege; de nu fu jertvită Europa în suta 16-a carbariei turcești; de nu fu smulsă în suta 17-a credința creștinească din mezul Europei; și 19 dreptul prinților cel de nu fu predat în suta 18 de Dumnezeu întemeiat, colniciei popoarelor; pentru toate acestea are de a mulțămi lumea casei Habsburghice, asemenea îi mulțămește și Austria în timpurile mai noue renașterea ei spre o viață statornică, și posiția ei cea împunătoare în percul statuilor europene.scă putere și înțeleptune spre săvărșirea lucrului ce Monarhia Austriană. Transilvania. Sibiiu 26 Octomvrie. IStirile despre pace capătă tot mai multă consistenție, deși unele gazete după obiceiul lor în aceasta vreau să vadă pe Rusia zăcănd umilită la picioarele alfa-