Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-01-28 / nr. 8
V 30 ziua în care se va deschide conferința. Din partea desiriei va lua parte la ea D. Ministru Bud pitrecut de D.Coteilariu ministerial baron de Meuseburg, de D. Oleți. Din partea Rusiei va fi comitele Orlof, și baronul brunov. Soldaalul stă pe lăngă aceea, că Prusia nu va lua parte la conferințe, după acest jurnal nu numai că se vor precisa în preliminariile de pace cele cinci puncte ale Austriei, ci și punctele unui cas de După ce aceste vor fi primite de Rusia se poate privi și după urmarea ratificației lor se va schimba ca să se desoalte preliminariele, resboiu, pacea ca asigurată, conferința întrun congres, și să se înscrie simulațiele lor întrun tractat general sau în instrumentul de pace, care apoi se va așeza sub garanția întregei Europe. Spre acest sfărșit va sta protocolul deschis spre subscriere tuturor cabinetelor străine, care se vor poate special a-și da votul său. „Corespondința vieneză” împărtășaște cu dar din 20 ianuarie următoarele: În urmarea primirei din toate părțile a proposițiilor austriace, care au venit la publicitate, sau adunat astăzi la 12 ceasuri representanții Angliei, Franției, înaltei porți și a Rusiei în c. r. ministeriul trebilor din afara, ca în comunitate cu D. comite Bucl Șauenstein, ca representant al Austriei, să subscrie un protocol prin care pomenitele preliminarii de pace să capete putere legătoare. În actul ce sa surcris astăzi sa așezat în princip tot odată încheierea unei armistări, și sa hotărăt, ca mai tărziu trei săptămăni de astăzi adunații representanți estraordinari ai celor cinci poteri la Paris, după formala subscriere a parafilazelor astăzi preliminarii, să fie înputerniciți a încheia tractatul de pace definitiv. Adunării confederației germane se vor împărtăși încheietele preliminarii de pace în ședința cea dintării de joi din partea d r. president. Nu mai poate fi îndoială, cum că înalta adunare se va încopeea de norocos ținutul resultat în numele confederației germane cu interes ferbinte.” - Brașovu 224 Ianuar. Domnule Redactoru! Dumniata ai publicatu în „Telegraful Romăn” de sub redacția Dtale mai multe fapte patriotice cu care Ecselenția Sa Episcopulu își întemează zilele ce le petrece întru cârmuirea Bisericei nostre din Ardealu. Îngădue mi a deciara în entuziasmulu meu, că din acele nici una nu poate întrece cu însemnătatea în privința culturei, și a învățăturei pe aceasta ce me grăbescu a ți o face cunoscută acum. Află, Domnul meu, că după ce Ebcselenția Sa binevoi mai astă toamnă suta de florini m. c., promisă pe totu anul la susținerea Profesoriloru gimnasiului nostru, a o asecuta pentru totdeauna printr'un fondu de 2.000 d. m. c. în polițe, apoi cum țiu din isvoru securu, în zilele aceste s'a înduratu Rcselenția sa a trimite direcțiunei gimnasiali 50 fl. m. c. cu acea orânduială, ca cu acești bani să se aboneze mai multe foii periodice de cuprinsu eclințificu, pentru lectura și perfecționarea Profesorilor, ca aceste foii păstrânduse bine apoi legate să se depună în biblioteca gimnasiului. Meritul acestui daru cu adevăratu mecenaticu nu eră numai în aceea, că e promisu a se face pe totu isvoru nesleitu de nutrimăntu sufle pentru profesorii de acum și futori, că e un degetu arătătoriu cum și de unde să se apuse lucrului însemnătatea darului etă mai cu semă în aceea că e o dovadă eclatantă, că Ecselenția sa crede în liitorulu acestui Gimnasiu ceea ce e multu, căci prin essemplu pote să se înbărbăteze și acei mici de sufletu carii au începutu a se îndoi de puterile lor. Binevoiește, a bine GVuciers de publiu și așa testemontele lui să se recunoască cu valoare de stat. anulu, că același va fi unu Domnule Redactoru, a publica în Telegrafu și ae această faptă frumoasă, care nu e cea dintâiu și nu va fi cea din Eeselenției sale neprețuitului nostru Episcopu. În întămplări de zi. Înaltul Ministeriu de cult și învățătura publică voit a îngădui, ca gimnasiul greco-răsăritean din Brașov să se De la Viena se înștiințează că după depeșa telegrafică ce a sosit acolo din Varșovia, a murit prințul Paschievic în 20 ianuarie dimineața la 10 ceasuri. Înmpperatul Faustin din Haiti a întreprins o ecspediție ca să ocupe S. Domingo, însă nu ia succes, căci după ce el a trecut granița cu trei corpuri de trupe, a fost bătut la toate punctele și a luat'o la fugă cu perderea de 80 lădăme cu muniție. După perderea aceasta sa dus la Cap, ca să sugrume o revoltă, mai mulți dintre generalii săi, cari sau retras au fost jucherați de tribunalul de resboiu la moarte. ”grezesc. Ochii tuturor sănt acuma țintați asupra parlamentului încăci precum se aude unii dintre deputați sar fi vorbit să lucre spre doborărea lui Palmerston, deacă ministeriu nu va ajutora sincer negoțul de pace. Dela Deva ni se scrie, că păna de părinții unei fete de patru ani, își petreceau la o nuntă, fetița sa aprins acasă și. Causa aprinderei nu se știe, ea însă de bună seamă la căci la nimic nu bagă de seamă oamenii au ars, întămplat prin chibrite, mai puțin, decăt la aceste, cu toate că sau întămplat atătea nenorociri prin ele. ”Un corespondent al „Timesului” scrie din Viena, cum că acolo ar fi auzit pe oameni zicănd: „Scopul nostru este, a lua dela Rusia puterea, ca să nu molestează vecinul său, cară nu aș apăra marginile sale. Irmă a Anglia. Deschiderea pompoasă a parlamentului englezesc sa făcut în 19 ianuarie sub observarea perimonielor obicinuite în o mulțime mai mare de oameni decăt în anul trecut. După ce regina sa așezat pe tron, a zis cuvăntul de tron, care în cele esențiale se esprimă așa. Pregătirile de resboiu pentru anul viitor îi ocupă foarte serios atenția. Însă în vreme cănd sa făcut hotărărea a nu lăsa nici o silință, care poate da operațielor de resboiu putere, a ținut ea de a sa datorie a nu lăpăda proiectele, care dau aspect la o pace secură. Și de aceea se învoiește dănsa cu aliații săi a primi mijlocirea Austriei, și cu satisfacție înștiințează ea parlamentul despre aceea, cum că sau învoit despre oare și care condiții, de la care ea nădăjduește, că ele vor da basa unui tractat de pace obresc. Că negoțiațiele despre un astfeliu de tractat vor începe peste puțin în Paris, într'aceea ea va fi îngrijată a nu lăsa din ochii obiectele pentru care sau întreprine resboiul, și ea află cu drept a continua pregătirile de resboiu pănă atunci, pănă ce se va face un tractat, care ar da o deplină satisfacție. Mai departe zice că cu Suedia sa încheiat un tractat care cuprinde îndatoriri de mod apărător și este aplicabil la terenul suedic, ca să se păstrează puterea ecuilibrului în nord. Rusia. Depeșa comitelui Neselrode cătră prințul Gorșacof sună șa: S. Petersburg 5 Ianuarie 1856. De loc după sosirea sa în S. Petersburg sa grăbit ambasadorul austriac, am împărtăși depeșa ce era în 16 Dechem, de la comitele Bud îndreptată cătră dănsul, care cu aicea am onoare a țio trimite în copie. Desărcinănduse el de aceasta înpărtășire, mai dede comitele Esterhazi tot odată un document, în care erau depuse oareși care principii, și care după părerea cabinetului vienez în cazul primirei din partea puterilor purtătoare de resboiu, să aibe însemnătatea preliminariilor de pace, precum au putut să aducă și o armistare și negoțiații definitive. Eu nu am smintit, a așterne aceste hărții Împăratului, înălțatului nostru stăpăn. Maiestatea sa împărătească sa îndurat ale eclamina cu cea mai vie dorință, ca să afle o dreaptă deslegare a întrebării, care ține Europa subt arme, și să facă sfărșit suferințelor de care este cercetată. Împăratul se îndoiește cu atăta mai puțin a întinde mănă silințelor, care încă le afierosește Maiestatea sa c. r. apostolică lucrului de pace, cu căt el nu demult trăgănd la sfătuire numai interesele popoarelor sale și simțemintele omenirei, nu au amănat a întimpina de bună voe dorin-