Telegraful Roman, 1857 (Anul 5, nr. 1-102)
1857-10-26 / nr. 85
ă l.„ș „ ȘM Telegraful ese de doi ori pe 85 septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerația se face în Sibiu la espeditura foiei; pe aflată la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. prenumerației Prețiul Sibiu este pe an 7. fl. m. c., ear 20. Octomvrie. 1837. pe o jumătate de an 3. fl. 30 cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și din Monarhiă pe pentru provinciele un an 8. d. iar pe o jumătate de anu 4. fl. - Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirul cu slove mici. Pentru prunc. și țeri străine pe luna an 12 f. pe zi, an 6 f. m. c. pentru AHULU V. Depeșă telegrafică. * London, 30 Ost. n. Cu vaporul ce va pleca în 4 Noemvrie se vor eslocta 900,000 punți sterling în India răsăriteană. 3 Anuntămplări de zi. ” Baronul Simeon Sina a petrecut de curănd în Paris cătva timp, și nainte de plecarea lui a dat prefectului poliției de acolo 5000 franci, pe sama săracilor. ” Numerul trupelor de întărire trimise păn' acum din Anglia la India, suie la 35,568 bărbați. f Lui „P. N. se scrie din Cuncheghieș despre o viță minunată, care în est an a fost obiect de uimire generală, ceea a avut adecă 3241 struguri desăvărșiți, din care s'a stors preste 2 vedre de vin. Vița afrumoși și copii Monarhia Austriacă. Transilvania. După cum cititorii noștrii 'și vor Sibiiu, 25 Octomvrie, aduce aminte, mai în săptămănile trecute pomenirăm ceva - ca cele mai multe jurnale - despre o ordinăciune ce se spunea că va eși, spre a întroduce deja anul nou viitoriu încolo un timbru nou pe toate foile periodice în Monarhia austriacă. Ea ne aflăm în stare a putea face cunoscut, că acea rânduială împărătească a eșit, ea este datată în Ișl 25 Oct 1857, și ca pre un act, care pentru soartea presei politice dindustria va fi pe viitoriu urmări însemnate, o vom îmbpărtăși-o și noi în uzul viitoriu după întreg cuprinsul ei. Trăsurile principale ale aceleia sănt cunoscute și publicului nostru din împărtășirile de păn acum. Timbrului se vor supune toate foile de zi și de săptămănă ce sunt supuse cauțiunei, precum și toate foile acele periodice de cuprins scientific și beletristic, care cuprind inserțiuni. Nici jurnalele străine nu vor fi scutite de timbrul atesta. Placea timbrată pentru Nrul fiecărei zile, este un cruceriu. Exemplarele trebue timbrate înainte de tipărire. Tipografii și editorii sunt respunzători pentru aceasta. Glasul mai al tuturor jurnalelor în privința aceasta nu se poate zice îmbucurătoriu, așa „Col. Cozi, publicănd aceasta în uzul său mai nou, adaugă:, În chipul acesta dară presa statului austriac, începănd din ziua aceea (1 Ian.), va fi părtașă de acea mărire tristă, că se va lupta cu astfel de greutăți, cu care nu mai aflăm nicăiri în partea noastră de pămănt.” Tocma și „Gaz. Austr.” zice, că timbrul acesta ar fi întrodus și în alte staturi mai multe, dar nu în gradul acela cum va fi la noi. Dacă dacă jurnalele cele mari se vaeră despre aceasta, ce vom zice atunci noi, carii și păn'acum avurăm d'ane tăngui despre multe și d'ane lupta cu pedeci numeroase? În adevăr, greutățile tiparului prin timbrul acesta se vor îmulți și existența multor jurnale se va afla prin aceea periclitată. Dară noi cu toate aste, încredințați în publicul nostru, că pe viitoriu ne mai privind jurnalul numai ca o trebuință de modă a poporului ce poate să lipească ușor, ci cunoscăndui adevărata chiemare, ne va sprijini în întreprinderea noastră folositoare și d'aci'ncolo, cutezăm încă de acum a asigura: că jurnalul nostru va avea puterea aceea, de a purta și sarcina asta grea, ce i se va pune dela apul nou încolo. în popolația din Canada, care în anul 1848 stătu din 1,500, 000 suflete, se prețuește acum la 2,500,000, a crescut așa dară în mai puțin ca doi ani cu două treimi. Anpberlin se află nu de mult timp o damă decorată. Ea este ornată cu trei orduri rusești. Ea a făcut ca diaconi să serstrăordinare trupelor rusești bolnăvite și rănite în Crim și a căpătat pentru aceea de la Împăratul Rusiei decorățiile aceste, pe care dănsa le poartă pe partea stăngă a peptului. Ungaria. â Pesta, 10 Octomvrie. Cine a citit gazetele ungurești din Chiujiu de vreun răstimp încoace, a putut vedea și a se convinge cu ce răvnă mare se ocupă acelea cu causa națională a ungurilor. Articoli scriși cu entusiasmul întreg a unei inime simțitoare naționale aruncă fulgere flăcărătoare în mijlocul ungurilor, provocăndui într'un ton sărbătoresc, ca să se trezească din amorțala cea momentană, în carea îi văd gazetele a fi picat ungurii, să vină la cunoștința lor, să se îngrijească de limba, institutele și instituțiunile lor naționale, să le apere acestea garanții putincioase aesistenței naționale asupra influințelor esterne, căci negrijirea acelora aduce cu sine nesmintit o desființare ! La provedința aceasta cuvioasă inghilează pretutindinea, unde se află unguri și lucrează în direcția aceasta prin întregul tipar unguresc, precum ne conving despre aceasta gazetele cele multe ungare din toată împărăția austriacă. Tot poporul, toată națiunea, carea are cunoștința deșteaptă a naționalității, și carea nu cunoaște indifferentismul în causele sale, cu cuvioșime va bineprimi, și nu va osândi zeloșia tipariului unguresc în privința aceasta manifestată spre a trezi și învârtito și instinctele, simțurile așezate de la natură, ca precum omul singuratic, așa și un popor întreg cu mijloace drepte să se silească ași susținea, desvolta caracterul, individualitatea sa, față cu cei străini, căci aceasta e numai dreptate curată. Așea și romănii încă vor si prețui, și cu pietate cerută bineventează îngrijința maiestoasă a tipariului transilvănian, cănd vorbesce pentru folosul comun al patrioților noștrii de limba maghiară, căci în aceasta privesc ei numai dreptul cel înăscut naturei umane a susținerei ființei sale, dreptul cuvenit fiecărui popor, dreptul egalității. Romănii încă voiesc ași pertracga trebile lor comune prin organe publice, și doresc ca și representanții inteleginței și a tipariului nostru cu asemenea căldură să îmbrățișeză causa națională a romănilor, săi facă băgători de seamă și săi apere de pericle eventuale, care li ar putea amenința existența individuală ca popor! Nu luăm poi dară în nume de rău, cănd „Colors, Coziong” toate mijloaciele disponibile le întrebuințează, de a învârtoși caracterul și individualitatea elementului ungar din Transilvania. Nici nu ne temem de el, și nici nu uităm despre loialitatea lui, căci el ne dă parolă, că asta ne doresce și neagă binele, ca și ungurilor!? - Nu, că aceasta e datorința lui, ca și a altor jurnale!Noi poate i-am crede mai ușor, cănd ne asigurează în articolii săi despre bunăvoința sa pentru romăni, numai dacă în răvna sa cea neobosită nu ar trece marginile dreptății și a cuviinței, și nu ar face și el ca și cățălul dela turmă, carele vu pe lupi, ci asupra stelelor latră și le înfestează. Zic, RoToc-