Telegraful Roman, 1858 (Anul 6, nr. 1-52)
1858-07-24 / nr. 30
Telegraful ese odată pe oeptemănă: Joia. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei, pe aseară la c. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, souă miu 24. ulte. 1838, și pentru provinciele din Monarhiă pe un an 5. fl. ear pe o jumătate de anu 2. fl 30 cr. Pentru prunc, și țeri străine pe anu 98. pe an 4 ul. 30 cr. m.c.-- Inseratele se plătescu pentru întuieată cu 4. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oar cu 3 fl. și pentru a treia 7 cu 2 cr. m. p. alra către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibiiu este pe an 4. fl. m. c. ear pe o jumătate de an 22. al. - Pentru celelalte părți ale Transilvaniei) . 3 ine gresă . Da prea înalta ordinăciune a Maiestatei Sale c. r. Apostolice, numai decât după nașterea Maiestatei Sale Împărătesei se va face cunoscut pe cale telegrafică evenimentul acest fericitoriu, și scrrea acesta se va vesti îndată in capitala țării, prin cuviinciosele pușcături de tunuri. După descărcarea tunurilor se va ține în Biserica parohială rom. cat. de aici o slujbă sărbătorescă de mulțămită, care, dacă signalele tunurilor se vor da dimineța înainte de u ore, va avea a se ține în ziua acea, înainte de amez, la j jumătate pe douăsprezece ore, iar dănduse signalele după 8 ore dimineța, atunci acea serbătoare selenă bisericescă se va ținea în zioa următoare, dimineța la 9 oare. Care prin acesta se aduce la cunoștința obștescă. Sibiiu ZALULIEE 1858. Vela presidiel Locouinței c. r- lidel. Depeșă telegrafică, maiestatea Sa c. r. apostolică prin prea înaltul seu rescript de mână din 26 iul. n. a. curg. sau îndurat prea grațios a denumi pre Serenitatea Sa Principele frndrich de Lichtenstain, c. r. SF Feldmarșal Dieutenant și comandante la corpul al 6 de armată, de Guvernător și comandante General în Ardeal, înălțindul tot odată la dignitatea de c. r. Consilieriu de taină, prelum g pertarea tacsei. Vienna 8 iulie. Ordinăciunea împărătească, din 8 iul. 1858, pentru toate țerile de coroană, prin care, din privința întroducerii Valutei cei noue austriace, se aduc oarecare hotărâri în darea tabifelor prescrise prin legile din 9 Fevr. 2 August 1850 și din 6 Septemvrie 1850, precum și a tauselor c. După ascultarea Miniștrilor și a sfatului meu imperial, din pricina întroducerei Valutei austriace (Patenta din 27 Aprilie 1858, f.l.1. 63) în privința dărei tacselor, 9 Fevruarie și 2 August 1850 și din 6 Septemvrie 1850, precum și a tacselor curg, aduc următorele hotărâri, cari vor avea a trece în lucrare cu începutul lui Noemvrie 1858. 8 1. Banii, stau prețurile, după care au de a se îndrepta tacsele crescătoare, a măsurat prețului lucrului, hotărâte prin legile din 9 Fevruarie 2 August 1850, sânt de a se hotărâ în valută austriacă. Aceasta are și atunci să urmeze, deacadarea tabsei pertentuale ar fi să se facă înainte de la Noemvrie 1858, earăr. tacselor sau făcut după timpul acesta. În privința tacsei arcunde, hotărârea aceasta se pote aplica la curisorile de drept încheiate numai după 31 Octomvrie 1858. Deaca banii, seau prețul după care are să se hotărească tacsa, în respectivele scrisori sau hotărât a se da, nu în Valută austriacă, întralți bani, atunci mărimea tacsei are să se hocitărască după suma de bani socotiți în Valuta austriacă. Deaca nu sau pomenit nimic în scrisori despre feliul banilor, care au de a se plăti după 31 Octomvrie 1858, apoi aceia să să înțăleagă în Valută austriacă. §2. Tarla dela banii, seau dela prețul hotărât, sau computat în Valută austriacă, este de a se măsura în Valută austriacă, după procentele hotărâte prin legi, și în cât sânt de a se măsura tacsele urcânde, după scalele alăturate lângă ordinăciunea aceasta, care sânt în locul acelora din legile din 9 Fevr și 2 August 1850. § 3. Banii, seau prețurile acelea, în privința cărora, în legile din 9 Fevruarie și 2 August 1850, sau hotărât facte deosebite, seau dispenzări, sânt de a se privi ca hotărâți în Valugă austriacă și așa nu mai trebuesc computați în aceasta. În procesele începute înainte de 1 ea Noemvrie 1858, precum și în privința tacselor, ce au să se dea înainte de timpul acesta, tacsa să nu treacă peste suma, carea case, dea ca banii în monetă convențională, seau prețul, despre care e vorba, se iau ca asemenea cu suma nominală în Valută austriacă. § 4. Tacsele fiese hotărâte prin legile din 9 Fevruarie și 2 August 1850, sânt de a se da după aceea măsură, încât în loc de sumele legale de pănă acum de sub Cruceriu m. c. să se dea 2 cr. noi Sumele acelea în monetă convenționale pot fi în lege hotărâte ca tacse, sau ca măsura cea mai mică, seau cea mai mare de tabie. §5. În privința acelor scrisori, care prin timbru sănt supuse la o tacsă hotărâtă, deaca nu sau făcut destul cerințelor legale în privința lor și greșeala aceasta nau ajuns la cunoștința dregătoriei, pănă în 1ea Noemvrie a ce ertat fără pedeapsă de a da tacsa cuviincioasă aducănd înnaintea dregătoriei tot odată și scrisoarea, seau documentul. După trecerea timpului acestuia este de a se da, după măsura aici însemnată, nu numai facsele, ci are de a urma și pedeapsa sa hotărâtă prin lege. §6. Cărțile neguțetorești și ale industriașilor, cărțile notarilor și sepsalilor, care sau început înainte de la Noemvrie a. c. cu timbrul hotărât prin legea de pănă acum, se pot continua precum și documentele și scrisorile făcute pe timpul hotărât prin legea de atunci, se pot întrebuința va aduce și mai departe fără de a mai trebui plătită diferința între tacsele de pănă acum și între cele hotărâte prin ordinăciunea aceasta. § 7. Tacsele curg, hotărâte în m. c. sânt de a se plăti în valugă austriacă după măsura de pănă acum, cu un adaos de 5 protente, a măsurat tabelei de computare, ridicânduse toată frângerea la întregimea următoare. La măsurarea tacșelor cu care sânt tacla perientuale sau altevate, servește de regulă 1 al acestei ordinăciuni, hotărâte prin legile din 22 -RMN. 4 2 2 3 2 - 6 - - 6 7 - 32 77 12 15 2 72 30 7 30 192., 2 7 1. 60 fm2 Valută austriacă 4 5 - - 4 - 2 8 2 10 2 10 - 2 12 2