Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-10-14 / nr. 82
ea cat ia BOTE za aa ageri aa IE E Să Pop gi Pa Ia 7 N ISPITE] 3 p Af. -limAii nJIEEIE-IL Telegracuiese de doă ori pe septemănă: Joia și Dumineca. - Prenumerațiunea se vece pn Sibiiu la espeditura voiei; me avează la %. r, poște, Kă vani vara, prin scrisori francate, adresate către espeditură, prețiul prenumerației pentru Sibiiu este de an 7. fl. v. a. ear pe o jumătate de an 3. ea. 50. sp. Pentru celelalte prigi ale Transilvaniei și pentru provinii* 82. h. ciele din Monarziene sn.4. ear ne o jumătate de anu 4. d. p. a. Pentru prigă, și țeri străine întâiea cu cu 5 litere cr. și pentru a treia penenipe cu 37% cr. v. a 12. e. pe an 6. ea v.a. Inseratele se plătesc penoară cu 7. cr. șirul șici, pentru a doua oră a Civiiu 12 Octom. După conscrierea școlariloru gimnasiul de statu din Sibiiu aflămu următoarele date statistice- După naționalitate Așa după 162 pomenimi 111 studiați de alte naționalități, prin urmare romănii întrecu mai de dese ori ne toți ceialalți studenți de toate celelalte națiuni. Și „pn specie cătră germani ce afla ceva mai moară ca 9: 4, cătră miguri ceva mai multu ca 9: 3, cătră slavi dispare. Deacă dară romănii săntu în acestu gimnasiu mai mulți ca de doue ori germani, mai mulți ca de trei ori unguri, e lucrulu celu mai firescu, că statulu decă vre să fie dreptu cătră toți locuitorii țerii acesteia, ap avea chiare in considerațiune acești factori mi să întroducă „în acestu gimnasiu, deacă nu preste totu, baremu în vreo căteva obiecte limba pomsns, se află Decă potu profesori de naționalitate și religiune străină învăța în albe caracteru După religiune din Suciava, care confesiunalu, nu vedemu nici unu impedimentu pentru ce nu aru putea învăța și profesori romăni în gimnasiulu de stagu, care poate că nu ar cere tocmai unu caracterul orbpără confesionalu. Iară deacă saru cere pentru ca să ce păzească principulu statoritu de înnaltulu regimu 5 atunci acesta ar trebui înpărțitu nu între romano-catolici și greco-orientali, căci în acestu dialect; prin urmare numerulu greco - orientaliloru este cu 16 mai mare de cătu al romano-catoliciloru, eră dea că cap alătura lăngă cești din urmă și greco-catolicii precumu se cum face căndu e vorbă de întărirea catoliciloru, atunci stă proporțiunea 127: 146 prin urmare cu 19 mai mulți pe partea catolicismului ce e cam asemenea cu țifra de mai susu. 162 Ap găndi cineva, că la acest gimnasiu de stat unde se află de romăni, limba romănească este studiu obligatu numai pentru romeni ? ap găndi cineva că afară de Directorulu nu se întereseză nici unu profesoru mai departe de aceasta limbă, Ba după cum ce cam aude unii dintre ei o urbediu pre Mma ce moare de tare? Ar găndi cineva, că la acestu gimnasii de statu unde săntu 127 scolari mărturisitori de legea orientale ortodocsă cateheții acestora nu cenumeră nici în profesori, și nici nu au o remunerațiune căt de mică u astenelele loru, unde din contra pentru cei 111 ro-catolici ce plătescu doi catiheți - profesori căte și 7385 au respective cu 1470 fl.eară șerziu- cel unuu o remunerațiă. Doi trăimu „în cea mai bună convingere, că înaltulu șu considerăndu rogi factorii, aceetui gimnasiu, forta socotela în priviința limbei harema factoriloru mai însemnați, cară în privința religiunei va face astfeliu de disposițiuni, a numerositatea studețiloru crecoortoocși să fie de ajunsu respectată. În „Lieb. Vol. Nr. 207 ce atinge articulul „Teligranu” din Nr. 77 datatu din M. Oșorheiu, și se zice, că cele scrise acolo săntu minciuni tendințioase, și că je vuiul așa pot dovedi nu numai sute de oameni, carii vinu de și la toți romănii locuitori acolo mi la D. G. P— părea vine, căndu cele scrise nu saru adeveri nici cat de mi corespondentul nostru, care ne e dreptu nse loite iu al M. . e mai ceplocă, decătu se ne atregătoare , mai . de “naționalităte nemagiară. Noi nu avemu tendințe cu atăta mai puțin luioase, căndu primimu în coloanele noastre astăeliu corespondințe, ci le facemu, numai ca să arătămu, că tu poate vătăma pe unu străinu o astfeliu de bruscă purtare a unoru indivizi resfrânați. Loydsasi pestanu ce scrie din Viena: Ogoe de aicea a pusu în gura ministrului dechlarațiunea, că dea mai deaproape sesiune a senatului imperialu nu va începe, fără ha cuie precedată de dieta transilvană. Corespondentulu meu nuși aduce aminte de o astfeliu de declarațiune, pe toată întămplarea nu așa de decisă. Ineseu cură în puseciune a face despre intențiunele cancelariei aulice transilvane în acesta direcțiune înpărtășiri demne de crezămăntu. Oamenii au fostu și sănt de opiniune, că ar fi fostu neposibile pentru senatul imperial de acuma a mai chiema și dieta transilvană. După ce însă pănă la senatul imperial cel mai de aproape este timpu, se consideră toată luna ca cășugu, ce se poate întrebuința pentru pregătirea terenului. De aci este învederată hotărâta năsuință a cancelariei transilvane, a conchiema dieta la toată întămplarea pe acela timpu, încăt relațiunea ei cătră senatu să se poată realisa pentru cea mai de aproape sesiune. Aceasta împărtășire o poți considera de adevărată. Din Bucovina, 1 Optomvre. v. - In Nrulu 65 alu „Gazetei Trans.” din 18 Aug. a. c. aflamu o corespondintia din Bucovina, si anume din „Sirete,“ care cerculeza intre preotii Bucovinei de religiunea ortodossa si trateaza pre scurtu despre „responsulu restrangativu (??)” la Anthorismu, compusu de unu profesoru de teologia din Cernauti. In aceea corespondintia se esprima mirarea asupra autorului acelui „gestuns“, menitu de a fi restrangativu, că e seghisp intru nu chipu „necalitu“ „necoptu“ „nerumegatu“ si câte mai multe, fiindui si puterea demostrativa foarte „stearpa.“ Se ense se emfazaza mai multu in acelu articolu din „Sighete” e, ea autorulu acelui „respunsu“ dă elerului Bucovinei „cornuratulu svatu“ ca, avendu elu (clerulu) se se supuna unui Papa, mai bi ne trebue să gimnasiulu ortodocsu ep Clasele pomeni germani unguri e in cu toții I D.... i) Ma P e EES C 1 DC 39 si A. .. vorcari foi 91- 30 AuIiemII MAURUE. | VAL, M.1 C . N .| 16 9 Summa |, 162 | 64 | 43 | 4 | 273 Compea | rp.—opieni. | rom.-cat. gr.-uniți alterei. cu toți AGEVUMUIU p 3 10 | — | 56 ..L..A... Vioganiliii oo. jănoariiie văl . pop MN. oh fe io adeanere Proppinia DE Suimaivea! 38..-