Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-10-27 / nr. 99
398 darmaria austriaca,boema, ungara s. a. Dar nici spesele nu se ’mpulaneza, pentru ca atunci aru trebui referinti sî lângă cele trei cancellarii aulice (transsilvana, ungara si croata). Majoritatea incuviintieza sum’a proiectata. Postulu pentru academi a de solintie, care face cu totulu 73,500 f., se ’euviintieza ,fara desbatere. Asemenea titlulu'alu cincilea „institutulu imperialu de geologia“, in sum’a mare de 43,377 f. * Pentru titlulu alu sieselca : administrațiunea politica in tierile de corona, se ceru spese ordinare pe an. 1864. 9,884,900; spese ordinarie pe lunile Noiembre sî Decembre 1863 , 690,576 spese estraordinarie pe an. 1864,224,886, pe 2 luni 33,378, — cu totulu dar 11,833,640 f. —Se ’ncuviintiéza.. Postulu alu sieplelea e postulu pentru „institutele de pedepsa“ (prinsori), pentru care proiecteza comitetulu cu totulu 1,936,171 îl. Mai departe proiectéza comitetulu, a se lua îngrijirea acestora instituie dela ordurile calugaritteloru, caror’a era datin’a a li se da cu arenda, a nu mai incheia regimulu contracte noue cu densele, ear contractele vechi a le desface câtu se va pote mai curandu. Ablegatulu Schindier sprijinesce propunerea comitetului sî argumenteza prin intemplari faptice, ca prin arendarea ingrijirei pentru prinsori la orduri de calugaritie statulu nu numai nu casciga, ci perde, sî calugaritiele nu numai nu lasa sa treca ceva dela sine, ci inca castiga sume însemnate. Dar mai mare inca, decâtu perderea materiala, e perderea morala a statului, in’a cu calugarittele, ca sa-si immultiesca veniturile monastiresci, nu sustinu disciplin’a intre delinquenti ci inca contribuiesca la stricarea lor prin bcuturi spirituóle s. a.; alfa, ca Austri’a se discrediteza înaintea lumei, pastrandu acestu obiceiu reu si păgubitorul, remasu din concordatulu cu Pap’a din Rom’a, din acela actu, care da Imperalului, ce elu are sî fara de aceea, sî dreptului romanu intr’unu statu strainu i da aceea, ce nu trebuie sa aiba nici odata. — Cuventulu e ’ntreruptu adeseori de Bravo!. — Dr. Berger vorbesce totu in sensulu acest’a, aretandu din punctulu de vedere confessiunalu, câtu de stricaciósa e remanerea acestoru institute subt îngrijirea calugaritteloru rom. catolice mai cu sema atunci, cându prinșii suntu de alta confessiune; deci propune a decretă cas’a ablegaliloru, ca susținerea sî întocmirea tuturoru prinsoriloru sa fia deopotrivă, amesurata legiloru sî usului dintr’alte staturi bine organisate. — Contele Kuenburg propune, a se duce numai, ca prinsorile barbatesci sa nu se lase in manile ingrijitóreloru femeesci. Dr. Nerbst recomanda proiectulu comitetului. iedlulu lui Berger. Dr. Taschek e de acordu cu pro- Ministrulu Lasser apera ordurile femeesci in contr’a imputuriloru aduse asupra-le, sî dîce, ca ide’a de a pune pre calugaritiele ingrijitóre asupr’a acelora institute nu se póte numi unu resultatu alu concordatului, fiindu mai vechia decâtu concordatulu , — la careai observa fórte bine Dr. Schindler , ca sî ide’a concordatului e mai vechie decâtu concordatulu insusi. — După tote acestea positiunea „insituteloru de pedepsa” se priimesce după propunerea comitetului, adaugendu-se sî amendementulu lui Berger.— Incontr’a orduriloru calugaresci votara chiaru sî preoți rom. catolici,— semnu invederatu de neaptitudinea loru. — Positiunea „Contingentele statului pentru institute filantropice“, pentru care se proiectaseră cu totulu 714,303 f., asemenea positiunea „ofici ele ingenieresci“ cu sum’a de 900,275 f. se priimescu fara desbatere,— cu care siedinti’a se gata.— In 17/29 Octobre avit cas’a ablegatiloru siedinti’a 31. Ablog. Dr. Giskra se anuntia bolnavu (se aude ca l’a lovilu unu caru). Cancellarulu aulicu ungaru comunica, ca tramîte pre amploiatulu seu Papai, care va represent Cancellari’a in comitetulu de finanlie (Hindu unulu din obiectele periractande impartirea de ajutore intre cei lipsiti din Ungaria). La ordinea datei se urmarea desbaterei bugetului pentru ministeriulu de statu, desparțiamentulu „administrațiunea politica“. Pentru cladirea drumuriloru in representare in senaluluimp.se ceru 6,523,875 f. tote tierile Sartori cere a se urcă sumele menite pentru Tirolii sî Vorarlberga . Herbst, min. Lasser sî referint. Taschek combătu pretensiunea cu o prerogativa a unei tieri cu pagub’a celoralalte. Amendementulu lui Sartori, sprijinita numai de Tiroli si cade, sî sum’a de susu se’ncuviintieza. Pentru clădiri de apa se pretindu 2,831,367 fl. cari se acorda fara desbatere. Pentru gendarmeri’a tierei se ceru 1,841,528 fl., proiectandu comitetulu totdeodată, că feciorii in ținuturile bântuite de furi sî telhari sa se ’mnrauliiesca, ear oficierii preste totusi se ’mputîneze. Pentru proiectulu comitetului vorbescu Dr. Bieht sî Dr. Kaiser, zugravindu cu colori vii, câtu de nesigura e proprietatea sî vieti’a in multe tînnturi, sî pretindiendu delaturarea zeului cu atât’a mai vertosu, cu câtu contributiunile se urca, sî poporulu intreba cu amaratiune, ca pentru ce platesc celu atâta dare, déca n’are parte nici de securitatea publica ?! — Ministrulu Lasser aprobeza proiectulu, care se priimesce întocmai, dupa cum l’a propusu comitetulu. Posturile celelalte, sî adica „zidiri noue pentru administrațiunea politica sî case de pedepsa“ in suma de 250,030; jurnale oficiase 246,000 sî ajutare pentru lips ’ a din Dalmatî’a 200,000 f, se ’ncuviintieza fara desbatere. Jurnalele oficióse si-acopera singure spesele, aducendu pe anu 247,730 f. Cu acestea se gata despartiamentulu administratiunei politice. — La ordine e bugetulu ministeriului de statu, despartiamentulu invettamentului. — Referințe Herbst. Comitetulu respectivu propune a decretă cas’a, ca ea cerculu de activitate lasatu consiliului de’nvettamentu, d incâtu acel’a trece preste consultarea de legi sî ordinaliuni, si cu deosebire de misiunile lui in cause personale (in denumirea inveltatoriloru , resp. professoriloru. Red.), ca o mesura fara scopu si ca o sarcina pentru vistieri a statului nu-lu pute aproba, recunosce insa, ca o trebuintand dispensabila , a se crea unu ministeriu de inveti amentu independinte. — Motivele comitetului suntu: 1) pentru ca unu ministeriu de ’nvetiamentu e o institutiune probata de buni in sfaturile constitutionale; 2) pentru ca granadirea trebiloru asupr’a unui ministeriu impedeci invettamêntulu; 3) pentru ca Austia pân’acimi a remasu indereptu cu organisarea invetiamentului, apera sî recomanda proiectulu comitetului. Referint. Herbst Dr. Cupr trage o paralela intre consiliulu de ’nvetiamentu austriaca si intre celu francesui creatu da Napoleonu I, sî casciga resultatulu, ca nici unulu, nici altulu n’a corespunsu asteptarej, ca prin urmare trebuie delaturatu acestu consiliu sî reintrodusu ministeriulu de invetiamentu. Schindle respune in cuventare viua pagub’a , ce a sufere invetiamentulu publicu, sî printr’ensulu vieti’a statului insasi prin tractarea cea necorespund iatere si defectuosa a causei scolare. Ministeriulu de invenamentu, dîce elu, nu e suspensatu formalminte prin vreo lege constitutionala. Imputarea, ce se face unui atare ministeriu, e un’a, ca elu póte avea alore numai pentru tierile grmano-slavice, pe candu consiliulu aru fi pentru tóta monarchi’a alfa, ca sa nu se faca jignire in ministerie tocmai acum, cu atât’a mai vertosu, caci cultulu ni cari’a nu póte fi in mâni mai buni, decum e in mân’a ministeriului de statu.—Lucea d’anlâiu respunde, ca sa se faca numai ministeriulu pentru tierile dincole de Laifa, caci apoi, aretandu-se bunu ,lu voru pretinde si tierile de dincolo; la cea din urma reflecta, ca cultulu póte remane unde e, numai invenamentulu sa se dea afara. —• Schmidt participa la cessiune, incâtu se atinge de finantie, dar dintr’alte nu póte recunosce conpetinii’a unui ministeriu de ’nvenamentu si asupr’a Transsilvaniei , fiindu unu atare ministeriu obiectu de desbatere numai in senatulu imperialu mai strivitu.— Asemenea Groisz__Schuler-Lib 1 o ypartinesce proiectulu comitetului. Mihlfeld, de sî recunosce, ca asupr’a consiliului ori ministeriului de inveniamentu póte desbate numai consiliulu imperialu mai strimtu, totuși miciíiócele pentru susțînerea acelora trebuiescu votate de totu imperiulu, prin urmare sî de Transsilvania Schmidt observa, ca pentru partea finantiara a cestiunei sî era voteza , numai pentru ceealalta nu. Zimmermann apera drepturile, ce si le reserva biseric’a (confessiunea) asupr’a scólei , dar trebuie sa dea si statului dreptulu ce-i compete. Deci deea e, ca Austri’a sa fia unu zidu incontr’a barbariei asiatice, toti cetalienii statului trebuie sa caute a midaloci intre drepturile bisericei sî ale statului. Elu partinesce ministeriulu de ’nvenamentu sî repróda consiliulu respectivu, pentru ca in centrulu statului trebuie sa fia representata solinti’a ca atare, pentru ca invettamentulu nu póte fi numai appendicele (innaditur’a) altora afaceri, pentru ca statutulu, prin care s’a creatu consiliulu de instrucțiune, nu e constitutionalu. In *) Consiliulu de instrucțiune fu introdusu, dupa ce prin unu p. n. autografii din 20 Octobre 1860 se desfiintiase ministeriulu de cultu si invetiamentu. Red.)