Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)
1863-10-27 / nr. 99
Habiin, in 21 Octobre J$G3. trti provinciele din Monarchia pe anu an 8 ll. era pe o jumatate de anu 4. Il. v. a Pentru princ. si trei si traine pe anu Uflipe '/, anu 0 fl. v. a. Inseratele se platesca pentru intera ora eu 7. cr. si rulu cu litere liniei, pentru ••• doua ora eu 5.1/. er. si pentru a trei’n repetire cu 3 V, cr. v. pe septe-Crenume J Teleerafuluisce doua ori mana : joi’a si Du [ni net. a. _____ rațiunea se face in Sahfiu la espeditur’al foiei; pe afara la c. r. poște, cu banii ’at’a, prin scrisori francate, adresate eatru espeditura. Pretutiu printrm crainul net pentru Sabfitt este pe anu 7. fl. v. a.i car’ pe o jumetate de anu 3.11. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen tfes !K>. ANUL XI. Dreptate ! III. (M. B.) Cu pîntîna esceptiune tocmai asta sleturamusîn Transilvania sub guvernarea ultramagiara Miko-kemlnviana, incatu multe multfe pedecesî greutati se puseră in calea guvernului Maiestății See, de nu se polit iofiinnia diel ’t’a Maiesta'ea Sea, ra sa puna capeta la atâtea rele escale dela poterea guvernului aristocratiou, sî ea sa dec dreptate poporului credinHosu, a conehiámulu de nou diel’a Transilvaniei, insa nu pe bas’a dreptului Transsilvaneanu, căci acést’a era nedreptatea cea mai mare, ci pe bas’a Unei octroiri cu privire la intieleculu diplomei preainalte si la rel’erintiele proporatiunei din Ardes ti, asta, câtu potemu dice, ca tempulu de multa doritu n’an inlarcieam a aduce balsoinulu sen binefacatoriu la ranele dureróse ale fratiloru nostri de peste Muntele regesen; caci in diet’a lorii se adusera legi salutarie pentru intregulu mire principalu arti Transsilvaniei, se asigura dreptulu personalu sî natiunalu, incatu indreptatirea egala va sa se pună in viétia peste putînu după recerintiele tempului moderna civilisalu. Credinti’a nóstra este, ca mai inastu decatu acést’a nu poftesce nici unu Românii bine simtitoriu , adeca dreptate, in iutiele sulu celu mai strinsu, acesta insa nu se póte efectui la noi sub guvernarea barbatiio ni de acum :a , precumu nu s’a poltu nici in Transsilvania sub guvernarea Millei Keményiana, ci e de lipsa o strămutare totala a stârci provisorie sî a barbatiloru sistemului presinte. (guvernulu Maiestatii Sele a Vediutu pre bine, unde face reulu in Transsilvania, deci a cinamalu la capulu lucruriloru barbati cu anima sî cu semnu de dreptate, cari suntu a rapad a judeca cu sânge ece asupr’a impregiurariloru de falia; adeca , gubernulu analu initiativ’a a pregăti calea spre infimitarea unei diete, cerea va fi drepta fatia cu poporulu sî su guvernuki. Sî numai astufeliu s’a polulu reali sa dorinli’a poporului n Transsilvani’a ! La noi tocmai acolo face reulu, unde facea in Transilvanî’a, prin urmare la noi tocmai astfi se póte vindeca reulu acest’a, precumu sa vindecatii in Transsilvani’a. Au nu s’aru poté prepara si la noi elementulu credincioșii catra monarhu la o asemenea esperimentare? Nu s’aru poté compune si in Ungari’a o dieta din barbati cu anima, cu semnu de dreptate si sinceritate ? De ce nu ? La noi totu acelea suntu referintiele, ce suntu si in Transsilvania, totu acele rele, totu acele incercari de a pune freu pretensiuniloru drepte ale nationalitatiloru nemagiare, deci precumu in Ardeslu, asta si la noi se voru afla barbati cu credintia si cu sinceritate, cari nu vomu fi condusi de egoismulu celu grosu, ce ne aruncă in bratele provisoriului de astadi. Deci cu tóte ca suntemu convinși despre determinatiunea firma a Monarhului de a îndestuli pre poporele imperiului, cu tóte ca suntemu mangaiati cu resultatulu strălucita (?Red.)alu dietei Ardelene, ce trebuie sa isvorésca cându-va si la noi, totuși cu durere trebuie sa marturisimu, ca ceealalta parte a corpului nationalu. Românii cei dincole de Muntele regescu ascepta cu doru si până astazi realisarea cuvinteloru solemne ale Monarcului. Simtemu cu totii necesitatea de a se conchiama sî in Ungaria o dieta, carea sa aduca legi salutarie pentru națiunile diferite ale Ungariei, sa ni se dea sî nóue aceea ce e alu nostru intre tierburii indreptatirei egale; ear pân’atuncea guvernulu ’si va informă, ba trebuie sa-si informeze si sa-si prepareze elementulu seu spre infiintiarea dietei, sî apoi „fiat justitia, pereat mundus,“ — strigamu după sânt’a dreptate! — Dela scnisibii imperialii. Cas ‘ a de susu in siedinti’a sea VII., din 27 si5 Octobre — precumu espoșeramii in nr. din urma — priimesce mai fara tresbaer Obstea pentru continuarea contribuliuniloru, timbresoru si lixoloru urcate, in decurgerea Itmniloru Noiembre si Decembre 1863, dupa cumu o adusese cas’a ablegatiloru. Alta lege adusa de cas’a ablegatiloru, privileie Lt sie garea contributil inei pentru beuturile arse sprijinose (contribuliunea difer’intîala), se primoesce fara desbatere, sî aihicendu-se ambele legi la a trei’a citire, se f. cil conclusu. In fine se asegu itca 14 membri in comitetul de finantie; din 64 voturi primesce Br. Popp de Bohmst tten 62, Contele Ilarsig 62, Eppulu Br. de Siagun’a 61 , Principele Iablonowsky 60, Eppulu Fogarasy 58, Br. Ilomet 57, Br. de Bruckenthal 56, Superintendintele Haase 55, Cardinalulu Rauscher 54, Dp. Miklosich 54, Contele Kuefstein 51, Corntele Salin 51 si Contele Auersperg 44. Casa 6e jos utîni in 1628 Octobre siedintr’a sea 30., dupa ce mai muile consultase asupr’a agendeloru comitetulu respectîvu de finantie. Allegatulu L Asztofu d'n Transsilvani’a, investitu in costume de magnatu urigirescu, depune approntiss >uiei in limb’a magiara. (Eljen!) Schmuler sî coil sotiinterpeléza pro ministrulu de statu, ca are de cug’ttu regimulu a aduce inca ’n sessiunea acést’a unu proiecții de lege privitoriu la responsabilitatea ministriloru, deorece pedec’a pusa mai nainte, acumu dupa ce senatulu imperiala e completa, nu mai are valóre ? ! Maistrulu de statu Schinering, (care e de falia impreuna cu Lassel si Burger), promite respiinsU intr’un’a din siedinttele urmatóre."—• Apoi trecendu-se la ordinea dîlei, Dr. Taschek ca referințele comitetului de finantie espune stabilu ministeriului de stătu, despartiamentulu administra liunei politice, conducerea centrala cn 747, 588 f. Contele Eugen Kinsky folosesce ocasitatea, pentru de a imputa ministeriului îngrijirea cea rea de păduri, de drumuri si de impedecarea lalerei baieloru de vite. Cându esa ia ministeriulu dela cetatjenii statului, atunci sa vedi cuma se grabesce: dar’ cându e sa faca ceva pentru binele populatiunei, atunci nu mai ajunge sa faca odaia. — Ministrul Lasser recunosce, ca suntu multe neajunsuri, espune părerea sea de rea, ca nu suntu pe la oficiele districte'oru sî oficie anumite silvane (paduraresci), comunica, ca ’» privinti’a drumuriloru ministeriulu a luatu mesurile de lipsa framitiendu dieteloru proiecte de legi in privinti’a acést’a ; in fine câtu pentru lasîrea epidemieloru de vile, aceea mai adestorie vin’a comuneloru Ca o pedeca a administratiunei accentuez.i ministrulu si impregiurarea aceea, ca nu e despărțită justi'i’a de administratiune, sî amploiații, fiindu insarcinati cu ambele, nu suntu in stare a se duce tóle la deplinire.— Ablegiulii Stamm e de părere, ca nu e de vina nici ministeriulu sî nu suntu de vina nici comunele, ci lips’a de principie , nu se scie chiaru, cum sa se urmeze. Dintr’alte imputările făcute s’aru pote face numai ministeriului de comerciu sî economi’a natiunala» Postulu conducerei centrale, care, cum dîserarau, face 747,588 f., se ’ncuviinliéza. Spesele foii legiloru imperiale in suma de 32,464 f. se ’ncuviintieza fara desbatere. La ordine e inspectiunea generala a gendarmeriei , pentru carea se ceru 73,500 f.— Dr. Rechbauer combate acésta institutiune sîdice, ca arui si deslulu CU unu referinte in ministeriulu de resboiu.— Ministrulu Lasser: Gendarmeri’a e unu institute alu imperiului sî ca atare un’acadiendu inspectiunea centrala, aceea devine gen-