Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)

1864-11-26 / nr. 93

Lazaru multiumesce lui Mog’a, câci l’au aperatu, apoi deslucesce deductiunile sele de mai nainte sî repetiesce pro­punerea sea. Fiindu tempulu inaintatu, siedinti’a se termina la 2­7* óre. timea sasésca inca trage despăgubire pentru decime, insa­­ despăgubirea acést’a fisculu o scade candu cu­­/4, candu cu V ț candu cu */3, si déca fîsculu pârtîle acestea le-aru da preotîloru romanesci de ambe confessiunile, aru face tocmai dreptate.— Pat. urb. este tristulu fruptu alu sistemei regimu­lui dela an. 1850—1860. Nobilimea magiara adica caciuleu fara séma pre Locotîinti’a de atunci , si acést’a parte din usiu­­rintia, parte ca sa faca capitalu politicu pe contulu tierei, adica sa ’mpace pre feudalii cu regimulu, li-au datu atât’a , câtu n’au asceptatu ei nici odata. Koronka a dîsu odata, ca nobi­limea magiara a lapedatu singura mantau’a cea de auru, des­­legandu iobagi’a­ densulu insa dice, ca tocmai din contra , no­bilimea a schimbatu mantau’a sea cea ’nvechita si sdrantiósa pentru alt’a tivita cu auru si blanita cu ermelinu. Densulu in fine din acesta datoria, ce râde la venitoriulu nostru, ba si alu copiiloru sî nepotîloru nostri, nu vede alta scapare, decâtu revederea patentei, carea insa]n’o propune, pentru ca respe­­cteza drepturile altor’ a sî tocmai prin acest’a documenteza pa­­triotismulu seu. (Bravo ! Bravo !) Mich. Schuller consimte intru tóte cu propunerile făcute de comitetu, déca se voru emenda cifrele gresite, sî demustra mai pe largu , ca Transsilvani’a are totu dreptulu a apelea la imperiu pentru ajutoriu­ , pentru ca patent’a urba­­riala s'a facutu fara scirea si concursulu tierei, pentru ca ga­­ranti’a pentru platirea intereseloru o­ a luatu asupr’a sea im­­periulu , pentru ca Transsilvani’a a suferitu mai multu decâtu alte tieri prin revolutîunea din 1848/49 sî iu fine pentru ca ajutoriulu imperiului s’au acordatu sî altori tieri. (Bravo !) Birthler, dupa ce esprime mai nainte bucuri’a sea , ca diet’a acuși mai după 200 ani iar e chiamata a vorbi in căușele contributeriloru tierei, afla sî densulu, ca raportulu comitetului face impressiune forte intristatóre , câci vedemu o pat­­urb., la a cârei compunere nu scie, predomnit’au ignoran­­ti’a ori ussurinti’a. Densulu nu póte crede, ca regimulu, care potea sî trebuia sa aiba cunoscintie mai acurate despre impre­­giurarile Tranniei, a voitu a aduce o lege, carea ruineza tiér’a in privinti’a economica, ci cugeta numai, ca regimulu a gre­­sîtu in chei’a causei urb., dandu o pat­ urb. fara de a ave dinaintea sea unu urbariu, sî aducendu astfelu tiér’a intr’o po­­sitîune, incâtu de nu ne vomu îngriji de tempuriu, toti la o­­lalta devenimu cersîtori. Deci de ore ce raportulu comitetului arata limpede, ca pat­­uri­­e de lapedatu atâtu in principiu , câtu sî in esecutare, sî ca tiér’a nu este in stare a porte a­­césta sarcina; de­ore­ce insa raportulu nu arata si factorii a­­cei’a, din cari sa se póta dejudeca temeinici’a dîseloru­sele, pentru aceea in privinti’a acest’a nu­ lu pote părtini, dar la par­tea speciala va face observările, ce le va crede trebuincióse , pentru de a areta si densulu din parte­ si, ca va sa conlacre după potintia la impedecarea seraciei sî storcerei de totu a tierei. (Bravo !) Budacker inca crede, ca pat­­urb, este cea mai du­­rerosa rana a tierei. Opulu, ce are sa-lu pertracteze diet’a, e forte tristu, caci pe candu si summ’a aretata de comitetu— 70 millione — e ingrozitóre pentru tiara , densulu e convinsu sî documenteza prin cifre, ca summ’a acest’a se urca inca multu mai susu sî ajunge la 90 millione (S’audîmu !), ceea­ ce aru da apoi aruncături de 1 fl. 50 xr. la totu­­l. de dare,—o summa, ce nu se va plati nici­decum, de­ore­ce astadi, candu aruncatur’a acést’a e de 71 cruceri, dela 800,000 partide trebui s a se scota darea prin esecutîune. Apoi analiseza propunerile făcute de comi­tetu, sî aflandu-le prea bine întemeiate, priimesce sî densulu operatulu comitetului cu puține modificatîuni, ce s’aru face ici calea. Apoi combate propunerea representantelui regimului. M­o­g ’ a adauge lângă relele inserate de Budacker sî al­ții inca sî acel’a, cu câte procese se voru mai castiga in fa­­vorea fostiloru iobagi, ale tuturoru spese va trebui sa le porte fiér’a. Densulu dealtmintrea inca afla, ca relele principale pro­­vinu 1) de acolo, ca pamenturile s’au pretiuitu preasusu, 2) ca s’au despagubitu nu prestatîunile urb., ci pamentulu urb. insusi. Apoi imputa finu lui Thiemann, ca a promisu a es­­pune 3 mijloce de ajutoriu, sî a espusu numai 2, sî in fine se declara pentru proiectulu comitetului, apelandu sî pre repres, regim, in contr’a unoru combateri din partea lui Budacker , cu aceea, ca gresierele comise in operatulu comitetului sa se în­drepte aici in dieta, eara nu in siedintr’a comitetului. Thiemann cere cuventu pentru de a indrepta erorea sea sî recapituleza propunerile ce le-a facutu: 1) revisiunea pat. urb., 2) revisiunea instructiunei , sî 3) control’a la e­­secutare. Br. Friedenfels sprijinesce propunerea făcută de Lazaru, ca operaturu sa se redea cor­i­etului, spre a se amen­da erórele de calculu, ce s’aru afla, s’ a i se da spre scopulu acest’a tempu de 24 ore. E sprijinitu. Siedinti’a din 8/20 O­c­t­o­b­r­e 1864. După citirea protocolului in limb’a germana sî aducerea la cunoscintia a unei petitîuni predate prin Puscariu a comu­nei branene Sohodolu pentru regularea referintieloru loru de hotaru cu comun’a Resnova, la ordinea dîlei e continuarea desbaterei asupr’a preliminariului fondului de dessarcinarea pamentului. Budacker in curentu mai lungu combate de nou propunerea făcută de Br. Friedenfels, resp. de repres. regim.: cu operaturu sa se redea comitetului, pentru ca acest’a sa­ lu intregesca sî sa­ lu rectifice in 24 ore , caci urmarea acestei propuneri aru fi numai aceea, ca tempulu aru trece fara fo­­losu, sî lucrulu insusi n’aru inainta intru nimicu. (Va urmă.) Dela Associatiane. S­a­b­i­i­u 24 Novembre, (6 Decembre). Comitetulu As­­sociatî unei tînu astadi siedinti’a sea lunaria, fiindu de fatia pre­­ssedintele, 4 membri ordinari, 3 membri suplenti, apoi oficialii comitetului, afara de archivarulu. Starea cassei se arata de 20,929 fi. 24 xr. v. a. La ordine suntu mai multe afaceri de sti­pendii , apoi câte-va colecte in curse. Protocolulu completa credemu ca­ Iu vomu pote comunica in numerulu urmatoriu. Statutele societății pentru literatur’a sî cultur’a ro­mâna din Bucovin’a. (Continuare sî capeta din nr. din urma.) Partea III. Despre administratîunea societății. § 14. Afacerile societatii se ingrijescu parte de unu co­mitetu anume, parte de adunarea generala. A. Despre comitetulu societatii. § 15. Tóte afacerile societatii, câte nu suntu reservate adunarei generale, se ingrijescu prin unu comitetu alesu de adunarea generala pe câte trei ani din mijloculu medulariloru fundatori sî ordinari, din care comitetu, afara de presiedinte, vice-presiedinte sî de secretariu, ese a trei’a parte prin sorti la finea fiacarui anu, sî anume până la finea bientului antâiu. Medularii cei­esîti prin sorti sau altmintrea se suplinescu prin alegeri amesuratu §. 16. § 16. Comitetulu se compune dini cinci­sprediece medu­lari, adeca , din presiedinte, vice-presiedinte, din secretariu sî din 12 medular­i, carii toti se alegu de adunarea generala sî suntu realegiveri. Alegerea presiedintelui se intaresce de fie­­fulu tierei. § 17. Comitetulu constituitu alege din mijloculu seu unu bibliotecariu, care este sî archivariu, unu cassieru si unu con­­troloru. § 18. Însărcinarea medulariloru comitetului este ono­­rariu, numai secretariului i se asemna unu salariu anumitu de cât la adunarea generala. § 19. Comitetulu societatii va tíne regulatu in tóta lun’a câte o siedintia sî in cosuri interitóre sî de mai multe ori. Siedinti’a lui o chiama prasiedintele societatii, sau in lips’a lui, vice-pressedintele, carii sî presiedu intr’ens’a. § 20. Decisiunile comitetului au numai atuncea valore , déca suntu de falia celu putînu optu medulari, ci de după majoritatea voturiloru celoru de falia. Comitetulu de­Protocólele siedintieloru au sa se publice. § 21. Drepturile sî datorintiele pressedintelui suntu: 1) de a conchiama adunarea generala sî a comitetului sî de a presiede intr’ensele ; 2) de a priveghia, ca desbaterile si cond­usurile adunari­­loru sa urmeze potrivitu scopului si intereseloru societatii ; 3) de a representa societatea in afara in afacerile eii, insa in acele afaceri, cari aru produce obligaciuni asupr­a societatii, este pressedintele constrinsu la învoirea comitetului], sî numai atunci voru fi ele oblegatóre, déca hartiele acelea voru fi sub­scrise pe lângă presiedinte sî de doi medulari ai comitetului, contrasemnate de secretariu sî provedinte cu sigilulu socie­tatii. 4) Pressedintele póte asemna plati, din banii societatii numai atunci, candu voru si ele incuviintiate de comitetu , si deca hârti’a de asemnatura va fi contrasemnată de secretariu. 5) Impoternicirea pentru îngrijirea afaceriloru societatii înaintea organeloru din afara se subscriu de presiedinte si de secretariu. 6) Asemenea se subscriu de pressedinte si de secretariu tóte documentele de priimire a medulariloru in societate, cer-

Next