Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-11-26 / nr. 93
s Salím, in 26 Xov. (S Dec.) 1 **6 £. tru provinciele din Monarchia pe unu anu . II. era pe o jumătate de aln 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu pe ', anu. (1 f). v. a. I In pri.'iteîre se platóséa pentru intela era in 7. c*r. siculu cu litere mici, pentru din’în orit cu 5% cr. si pentru a treia repetire cu cr. v. a. Í Telegrabilu est de doua ori pe septeman: joia si Duminec’a. — Prenume, rațiunea se face in Sabini la espeditur’a oei pe afara la c. r. poște, cu bani. dfat’a prin scrisori francate, adresate/ patra espeditura. Pretîulu prenume raliu Lnei pentru Sabiiu este pe anu 7.1. v. a. I ear’ pe o jumetate de arm 3. fl. 50 Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen; Ufa 03. ANULU XII. Diet’a transsilvana. Si edinti ’ a din 7/19 Octobre 1864. După citirea protocolului in limb’a româna , sî di pace preliminariulu fondului de concurintia, statoritu in siedintiele din urma, se citesce sî a trei’a ora sî se priimesce, la ordinea dîlci e Prelimina fiutu pentru fondulu de dessarcinarea pamentului in marele Principat Transsilvani’a pe periodulului antîalii 1864, tdeca, dela 1 Novembre 1863 până la finea lui Decembre 1864 , asia precum s’a stabilitu acel’a in urm’a consultarilohi comtetului dietalu. (Referințe Klein, representante alu regimului Consiliarulu gubern. Lazaru.) Klein da unu respectu istoricii despre iobagia, îndatoririle , greutățile sî in fine ștergerea eii. In patent’a de dessarcinare a pamentului din 1848 sî 1849 , se ia privire la aceea, ca mosî’a iobagesca trece dela tata la fecioru sî asia mai departe , ca tieranulu platesce pentru ca dare sî porta greutățile publice, cu unu cuventu ca colonii au dreptulu posesiunei, sî astfelu proprietariloru li s’au despagubitu numai prestatîunile acelea, ce le faceu tieranulu cu posessoru proprietariului seu superioru , asia incâtu despăgubirea se mesura după pretiusu prestatîunei insesi. Cu totulu altmintrea e in patent’a urb. pentru Ungari’a din an. 1853, carea purcede din acelu punctu de vedere, ca proprietarulu fara privire la titlurile de posessiune ale colonului este posessorulu pamentului urbarialu , sî norm’a despagubirei este pamentulu insusi , ca candu tier’a aru trebui sa rescumpere dela proprietarulu insusi pamentulu , dar nu prestatîunile pentru pamentu , In favórea colonului. Supt acesta influintia a feudalismului se aduse paturb. Ironiu din an. 1854, carea nu este decâtu o dedreptate istorica. — Pana la an. 1815 eră iertatu colonului trannu, a se muta de pe moșia, déca i erau prea grele conditîunile . Tripartitum Pars III., A. 25 § 2 acesta libertate o sterse sî lega pre colonii de glia. Acum se immultura robotele totu intinsu, ear mostele se totumiciră , dar cu tóte acestea trebuira sa se dea pentru ele aceleași prestatîuni. La an. 1714 recunoscură staturile aceste apeluri, dar nu le cassara. Prin rescriptulu din 25 Februariu 1747 dispuse regimulu o asturare a coloniloru, dar fara successu. La an. 1769 esura asta numitele „puncte“ sî se demanda Guvernului a face unu urbariu, care insa esi atâtu de rea, incâtu staturile insesi trebuiru sa aduca la an. 1791 prin artt. 26 sî 27 coloniloru unele usiururi, pana candu in fine la an. 1847 se făcu urbariulu cunoscutu. Acum fost’au pre cu dreptu, a se lua de norma prestatîunile acelea , care de unu seculu incece atâtu regimulu, câtu sî staturile insesi se aflasera pre apasatóre ? gî fostau mosî’a, carea la inceputulu an. 1848 era in posessiunea coloniloru, mesuratóre drepta pentru capitalulu de despăgubire ? Insa sistem’a regimului din an. 1854 nu voi sa scie nimicu de păsurile poporului, sî Tranni’a trebui sa platesca dessarcinarea pamentului mai scumpa decâtu tote tierile de corona din imperiu. Boemi’a cu 902 mil. [1 si cu 4,778,000 suflete platesce 35,134,971 fl.; Galitî’a cu 1364 mil. ] sî 4,632,000 locuitori platesce 90,589,724 fl.; Ungari’a cu 3727 mil. □ sî 9,815,000 locuitori platesce 149,710,965 fl.; ear Tranni’a cu 1109 mil. [J, din cari numai 697 erau supuse iobagiei, sî d’abia cu 2 mill. locuitori, platesce preste 80 mill.— Cu tóte acestea pat. urb. din 21 iuniu 1854 nu se póte nici anulă nici modified, pentruca din ea s’au derivatu de alunei incece multe drepturi private. Densulu insa e convinsa , ca Tranni’a nu e ’n stare nici a cuma tui, necum a plati datoriele, cu care o au incarcatu patent’a. Spre dovada, ca Tranni’a nu e in stare de a porta greutatea impusa, aduce, ca din Tranni’a esti contributiuni directe sî indirecte cam 14 min., sî nu este lipsa, ca sa mai e spuna densulu, ca Tranni’a fara vin’a sea boiesce de urmările patentei urb.; ear medicina pentru acesta boia nu póte fi alt’â, decâtu 1) ca opusu dessarcinarei sa se controleze mai bine, 2) ca erorile făcute sa se complaneze, sî 3) ca imperiulu sa ne dea concursulu seu.— In fine observa, ca după mietarea din 30 Septembre 1864 capitalulu de dessarcinare, ce comitetulu lu luase in 46,606,360 fl., de atunci incece, durere, inca s’au mai urcatu, sî ajunse la 47,982, 610 fl. Datori’a acést’a este o buruiana veninósa, careu nu scie până unde va mai cresce; dar aru dori, ca sa fia espusa gerului de tómna sî érna, ca sî alte plante din clim’a nóstra. (Bravo !)Apoi citesce raportulu comitetului sî preliminariulu in limb’a germana, iar notarii sî in cea magiara si româna ; pre noi insa nu ne ierta spaciulu, a reproduce acestu raportu , ci ne vomu margini a comunică la tempulu seu preliminariulu. Represent, regimului Lazaru vorbi sî sici sî preste totu la obiectulu acest’a in limb’a germana; sî criti— sandu din mai multe puncte de vedere operatulu, su afla atâtu de defectuosu , mai cu sema la titlulu 5, câtu propune a se reda comitetului spre indreptare. Thiemann , in inventare lunga sî meritoria, carea e mai cu neputintta a o estrage, cuprindiendu in sine calculi aritmetici sî deductiuni stricte juridice, espune si densulu relele sî neajunsurile patentei orb. Aceste rele provinu de acolo , ca anulu normalu pentru dessarcinarea pamenturiloru este an. 1848, sî asta starea de astadi a lucruriloru aru trebui sa se reducă cu 17 ani in dereptu,— ceea ce insa e mai cu nepotintia, deórece atâtu posessorii, câtu sî foștii coloni au interest de a nu spune adeverulu , posessorii că sa capete despăgubire câtu de grasa, ear colonii că sa capete pamentu câtu de multu. Insa fiindcă patenta e data odata, sî ce este facutu nu se póte face nefacutu, nu remâne alta usturare pentru tiera, decâtu 1) că pamentulu, care inca nu este constatatu sa se constateze in modu adeveratu, că nu d. e. pentru unu pamentu in munte, care nu aduce mai nimic’a , sa se puna atât’a despăgubire ca pentru unulu din siesu ; 2) cu esecutarea legei sa se controleze câtu se pate mai tare prin tóte mijlócele ; 3) ca summ’a de 4 mill f., ce o pune comitetulu despăgubire pentru decime, sa se reducă la valórea eui cea adeverata, câci este o nedreptate, că odata sa se despagubesca pamentulu sî a dou’a era decim’a din rodirea aceluiași pamentu, câci astfelu pamentulu se despagubesce de doue ori. Oratorulu încheia cu aceea, ca aru dori a fi nu numai controlorulu ordinaciuniloru ministeriului de finantie, ci sî alu dispositîuniloru dietei. (Bravo ! Bravo !) Eduard Herbert nu scie, unde sa ’ncepa sî unde sa termineze vorbirea sea privitóre la unu obiectu atâtu de momentosu, precum este recervnti’a fondului de dessarcinarea pamentului pe an. 1864. Cine priimesce ereditatea tristului trecutui dela a. 1860, acel’a si fatia cu paturb. se va pune pe terenulu fapteloru complinite sî se va apucă de lucru. ear cine se pune pe terenulu continuității de dreptu, acel’a póte pretinde revisiunea patentei. Terenulu acest’a e alu acelor’a, cari aru trebui sa sieda pe bancele cele gole ale dietei. (Bravo !) Nu scie, dice, ce aru face ei, déca aru fi aici, dar póte pentru aceea n’au venitu, ca sa nu intre in perplesitati cu trecutulu loru. (Ilaritate.) Apoi se slobode la o tânguire amara asupr’a paturb. sî a antoriloru eii , caci pecandu in alte tieri fondulu tierei platesce numai 1/3 la dessarcinarea pamentului, pe alunei Tranni’a platesce % ■> va sa daca totusî pe candu Ungari’a, carea e de 5 ori asta de mare ca Tranni’a sî are pamentu mai bunu, are drumuri ferate, are muri si canaluri navigabile, platesce dessarcinare 149.710.965 f. pe atunci Tranni’a, carea după o proportiune drepta aru fi sa dea numai 29.942.193 f., platesce 74 mill. Sî pe candu sammele acestea enorme aru trebui sa le platesca numai acei’a , cari au scapatu de iobagia, pe atunci la ele trebuie sa contribuie si cei ce n’au fostu iobagi. I se va reflectă, ca preo-