Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)

1865-10-14 / nr. 81

alu doile esemplaru de juramentulu depusu cu observarea, ca juramentulu s’a depusu in presenti’a lui, acestu esemplaru se da apoi in data Mandatariului Archiepiscopescu. 15. In fine preda D. Comissariu c. r. unu atestatu scrissu despre seversît’a instalatiune, pre care­ su primesce Mandatariulu Archiepiscopescu, după ce apoi Comissariulu c. r. se intorce la locuinti’a sea. 16. La doue ore după amedi se începe prândiulu, la ca­re Episcopulu instalatu petrece pre c. r. Comissariu. Caransebesiu in Octobre 1865. Sabiiu 12 Octobre. Suntemu in placut’a pnsetiune de a aduce la cunoscinti’a on. publicu unu nou aclu de îngri­jire parintiésca din partea Escellentîei Sele Arehiepiscopului si Metropolitului nostru P. Andreiu Baron u d­eSiagun’a. Aru fi de prisosii a ne face comentatorii actului ce vremu sa­ lu facemu cunoscutu, caci acel’a vorbesce insusi, sî asia nu avemu alta de dîsu din parte-ne, decâtu de o parte sa compatimimu pre moșii sî staamosii noștri, ca nu au pututu fi asta de no­rocoși a lasă asemenea suveniri la fiii sî strănepoții loru sî de alta parte sa ne esprimamu vii’a sî sincer’a dorintia ca Ddicu sa tîna inca la multi ani pre archipastoesculu Părinte spre bu­­curi’a sî mangaiarea fiiloru sî a fiiloru fiiloru sei sufletesci! Ne luamu asia dara voia de a publica după unu isvoru autenticu mentiunatulu adu in urmatórele : Esc. Sea Par. Archiepiscopu sî Metropolitu Andreiu Br. de Siagun’a imparta siesce acestui Consistoriu : 1) cum Maiestatea Sea Monarh­ulu nostru constitutiunalu Franciscu Iosifu I. au binevoitu a conchiama diet’a tierei Ardealului la Sabiiu pe 1 Iuliu 1863 pe basm a representative a popóreloru ardelene ;— 2) cum cerculu de alegere a Seliscei au alesu cu unani­mitate de deputatulu loru pe Esc. Sea Par. A Eppu si Metro­politu ; — 3) cum laudatu Același au acceptatu acea alegere de de­­putatu, sî s’au rugatu de Inaltulu Regimu de a lu dispensa de cualitatea de Regalistu la acea dieta ; 4) cum diet’a aceea s’au inceputu la 1 iuliu 1863, sî s’au continuatu la an. 1864, iar acum Mai. Sea o au desfi­­intiatu, conchiamandu alta dieta la Clusiu pe 19 Novembre a. c. ; 5) cum dietele pe care le au priimitu Esc. Sea cu depu­­tatulu Seliscei, făcu 685 f. sî nu mai multu , caci din caus’a bolnavirei in an. 1864 au potutu lua parte prea putînu sa sie­­dintiele dietali; si in fine a­­cum Escel. Sea pe alegatorii sei de deputatu dietalu sau afidatu, ca multiumirea s’a pentru astfelu de încredere o­­norifica o va documenta cu aceea, ca diurnele sale de depu­tatu se închina pe sem’a fondului scolariu gr. res. din Selisce, sî ca acum este tempulu acel’a, candu a promissiunea acést’a are a pasî in fapta reala, pentru ca Diet’a tierei, pentru care cerculu electoralu din Selisce au alesu siesi de deputatu die­ta lu pe Esc. Sea, s’au disolvatu in urm’a conchiamarei altei diete la Clusiu.­­ Mai departe Esc. Sea se dechiara catra Consistoriu ; cum diurnele sale dietali la an. 1863 au facutu 455 fl., pe carii in același anu la 20 Octobre iau depusu in cas­a de păstrare in Sabiiu sub numele de Fondu scolaru alu Bisericei gr. resari­­tene din Selisce ; cum diurnele sale dietali la an. 1864 au facutu 230 f. pe cari in același anu la 9 Novembre sau de­pusu in das’a casa de păstrare spre scopulu mai susu amin­­titu, si cum asia dara suma apromissa pentru unu fondu sco­laru a Bisericei nóstre gr. resar. din Selisce sî depusa la ca­s’a de păstrare in Sabiiu face 685 f. v. a. Deci pe bas’a acestoru Esc. Sea presente­za Consisto­­riului cartea casei de păstrare din Sabiiu, carea cuprinde sî a­­sigura fondulu acest’a, sî doresce : a) ca fondulu acest’a scolariu sa remâna neatinsu până la 9 Novembre 1964, adeca pe o suta de ani; — b) ca fondulu acest’a are a remâne la direcțiunea casei de pestrare din Sabiiu, sî numai atunci sa se mute de acolo intr’alta casa patriotica de pestrare, déca direcțiunea casei de pestrare din Sabiiu n’aru vrea sa-lu tîna ; c) ca cartea de elocare a acestui fondu sa se pastredie la Efori’a Archidiecesana de relegea nóstra gr. resariténa sub supraveghierea urmatoriului Seu legiuitu in scaunulu Arhie­piscopiei sî Metropoliei nóstre a Româniloru de relegea gr. resariténa din Ardelu sî Ungari’a . — d) ca sinodulu parochiei nóstre din Selisce are dreptu sî îndatorire a cere informatiune despre starea acestui alu ei fondu scolariu . e) ca la anulu Domnului 1964 in a 9-lea Novembre sa se tîna sinodu parochialu la Selisce sub presiedinti’a sî condu­cerea sucesorelui Esc. Sare in scaunulu Archiepiscopescu sî mi­­tropolitanu, sî cu intrevenirea Protopopului respectivu, sî acolo sa se constate die sum­’a totale a fondului, sî după poterile fondului sî cerinttele timpului sa se infiintieze sî sa se ame­lioreze starea interna sî esterna a scólei. „Mai departe ca unu amanetu lasu iubitîloru miei Selisceni ca la candidarea de professori sa nu se seducă de vre-o pa­tima sî părtinire, ci sa fia curați la inima, necautandu la lo­­culu nascerei recurintelui, ci la procopser’a lui. De aceea rogu pe successorulu meu AEppu sî Metropolitu, ca sa fia cu tóta stricteti’a la denumirea vre-unui candidatu de professoru, caci acésta împrejurare este cardinale la unu institutu, ca pro­fessorî sa fia pe câtu barbati invetiati sî maturi, pe atâtu sî re­ligioși sî iubitori de relegea sî națiunea loru. Celelalte plariri pentru prosperarea acestui fondu sî a institutului lasu mil’a lui Ddieu, sî in conserentioritatea successorelui sî a fii­in loru unei Selisceni. Dolieu cu noi, sî cu ei pentru toti tempii l a Sabiiu. Precum aflamu din dîoartele magiare din Clusiu Esc. Sea guvernatorele au plecatu la Vienn’a in urm’a unei invitări. — Despre bar. Iosic’a se asigura ca a calatoritu la Vienn’a pentru trebi private. — G. C. are din Pest’a urmatórea corespundintia origi­nala datata din 17 Oct. c. n : „Dela Cancelari’a aulica au sositu aici o ordinatiune, in urm’a carei esecutiunile de con­­tributiune reducu tax’a esecutiunei in comunele dela liéra la 5 xr. de omu ; comunele care nu platescu peste 100 fl. dare anuala suntu libere de esecutiune. Mesur’a acest’a va face im­­pres­iunea cea mai buna in popor, fiindu acest’a lipsita cu totulu de bani, sî de­siguru va fi primita cu recunoscintia. Aru mai fi de doritu, ca organele finantiale sa observe stricta normele ce suntu de aplicatu la esecutiune. Ca aru fi la lo­­culu seu o instructiune noua in privinti’a acést’a documenté­­za unu casu, de a carui adeveru stâmu bunu, unu omu adeca capatu eri aici esecutiunea fara de a fi capetatu mai nainte admonitiunea sî pentru o restantia cu carea nu eru, ci fiiulu seu era datoriu.“ Bine aru fi candu amu audî ca sî cancelari’a nóstra au­lica au emisu ordinatîuni regulatore de scóterea contributîunei se inttelege cu privintia la seraci’a poporului. Din O­r­a­d­e­a­ m­are 20/10 1865. Românii din Comi­­tatulu celu mare alu Bihariei, nu potu remâne ne­interesați de spiritulu tempului presinte de evenimintele cele politice ale tierei, care din dî ce merge se desvolta , in unu modu cam criticu pentru veritoriulu comunu. Românii din acestu Comitatu, precum toti Românii din monarchia, se afla îndatorați a se apuca de asta felu de mijlóce, prin care s’aru recunosce de o partida sanatósa sî copta a Comitatului acestui’a — de o natiune fidela catra Maiestate, patri’a sî originea sea cea strălucită, astu felu de momente ponderase, prin conchiamarea dietei tie­in rei — in dîu’a a 5-a i. c. s’au adunatu o conferintia însem­nata, constatatoria din inteliginti’a cea adeverata sî patriotica româna a Comitatului Bihoru, spre a se contielege despre tóte acele mesure sî pasi, prin cari s’aru radica interessele comune sî natîrnale la pusetiunea apretiuirei tuturoru conlocuitoriloru din Cotulu amintitu. — Cum s’au desvoltatu insuintiele nóstre in dîu’a susu însemnata sî nu intiele ssulu constitutiunei la a ca­­rui’a folosire suntemu cu totii chiamati ? se vede din urma­tórele : In 4 s. c. se adunara unu numeru frumosu din totu Bi­­horulu de inteliginti români , la ospetari’a „Pomulu verde“ cari ascepta cu nerăbdare sî plăcere dîu’a insemnata. Intre discur­suri modeste petrecendu tempulu până catra mediulu noptiei , de aici se departara in cea mai buna sperantia, fla­carele la cortelulu seu. Ia dîu’a desemnata se sî infâtiesiara la loculu destinata intru unu numeru forte frumosu inteliginti’a Bihariana, intre carea se vedea ici colo si câte unu sumanariu, la 10 ore dimineti’a atâti’a erau de fatia, câtu nu mai inchapeau in salele con­­sistoriului gr. orient. — Unde totuși se provoca adunații de Ris. Protopopu pradanu Simeonn Bic’a ca pressedinte alu aduna­­rei, „voiescu in tote a se supune, ce pretinde modesti’a, ma­turitatea unei națiuni, sî insemnatatea dîlei?“ la ce se oferiră cu totii. In urmarea acestei dechlaratiuni a adunaților, se deschisa adunarea prin pressedintele susu numita cu o cuventare forte potrivita sî amesurata giursturiloru presinte, — in care in­­tr’altele aduse înainte D. Preș. „de 17 ani de candu suntemu parte sub absolutismu, parte sub provisoriu, acum ni se deschide calea constitutîunala prin pre bunulu nostru monarh­u“, la ce erupsera adunații cu „se traiasca“ câtu cugetai ea du va se mai în­cete, — deci, continua mai departe sa ne aratamu demni sî maturi de ea, — s. c. l.in urma sî fim­ vorbirea cu „Se traiesca bunulu no­stru Monarchu cu tóta famili’a, inaltulu guvernu, patri’a, antelupta­­to­rii causei nóstre si fratietatea intre popórele colocuitore.“ Du­pă aceste se lua indata la desbatere punctulu I. alu programu­lui conferintiei adeca : Salutarea noului Comite supremu, und­e er’a indoiala ca priimi-va pre lati adunatii in corpore séu sd

Next