Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)

1865-01-28 / nr. 8

f Inseratele se platescu pentru a inteia ora cu 7. cr. sirulu cu litere I mici, pentru a dou’a ora cu 5 % cr. si pentru a trei’a repetire cu 3V. cr. v. a. NTM 8. 1IIL XIII. Telegrafulu­ese de doua ori pe septe­­man: joi’a si Duminec’a. — Prenume­­ratiunea se face in Sabiiu la espeditur­ai loiei pe afara la c. r. poște, cu bani­ gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiu­­­nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fi. v. a. I­ear’ pe o jumatate de anu 3.­1. 50. Pen­­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­­i Sabiiu , in 28 1. (9 Febr.) 1865* tru provinciele din Monarchia pe unu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v.a. l Pentru princ. si­lieri străine pe anu 12 spe­­­j anu. 6 1l. v. a. După scrrile mai noue, ce avemu, Maiestatea Sea Impe­­ratulu a priimitu in 25 ianuariu (6 Febr.) deputatiunea de 16 membri, carea aduse multiumit’a Româniloru din Transsilvani’a sî Ungari’a pentru infiintiarea mitropoliei greco-orientale. (In nr. venitoriu romu comunica sî cuventulu Esc. Sele conducătorului.) Dreptulu­ Rom­âni­loru banatieni asupra mona­­stiriloru greco-orientale din fier’a loru. In Banatulu temisianu esista monastirile: Basiasiu , Zla­­titi­ a, Mesiciu, Santu-Giorgiu, Besdiniu, Voiloviti’a sî de cu­­rendu desgropa l’a monastire dela Ciclov’a. Monastirile: Basiasiu sî Zlati­t­i’a. Monastirea Basiasiu, forte seraca, e adfiliata Zlatitiei. — Din istori’a acestora doue monastiri nu ne este nimic­ a cuno­­scutu ; schematismulu nu arata amilii originei loru. — Noi Românii pe bas­a fapteloru istorice sî a argumenteloru mai in josu aduse sustînemu , ca aceste monastiri suntu radicate de Românii gr.-orientali din vechiulu comitatu alu Cheviei (sub Romani: Constantiola) șî din vechiulu comitate alu Horomu­­lui, ambe cunoscute pe tempulu imperatului Marelui Carolú sub numele: „Francohorion, sî pe tempulu venirei Unguriloru: „Ducatus Horomiensis.“ — La ori sî ce templare dîseie 2 mo­­nastiri din inceputu sî până astazi au­­ ostii sustînute sî de poporulu românu gr. orient, alu diecesei Caransebesiului. A­­céstea nu o potu nega Serbii, prin urmire nu potu nega nici dreptulu Româniloru de a participa la averea acest­o a m­o­­nastiri. Monastirile Mesiciu, San-Giorgiu sî Res­d­i i­­i­u. Despre monast. Mesiciu avemn o brosiura slavonésca ti­părită in Bud’a 1798 sub titlulu: „Kpainaia noBtd o mona­ Chiph Meciii cnigemb bi Banait TemiriBa portivit.“ Acesta , basata, cum dice in pag. 6 pe spunerea calugariloru sî altor omeni, va sa sustîna , ca monast. Mesiciu aru fi fundata de unu monarh­u serbii venitu aci din muntele Atonului, pre care sa­ lu fia santîtu de egumenu A Episcopulu spechiei Sav’a pe la an. 1225 sî ca sî celelalte suntu lotu de pe atunci’a­fun­date de Șerbi sî provediute de imperatii sî despotii serbesci cu teremu propriu sî cu privilegie. Aceste aserte suntu despoiate de documente învederate sî asta dispăru înaintea urmatóreloru fapte istorice sî argumente raționale. 1. Ca nainte de anii 1400—1438, candu s’au asiediatu primele colonie serbesci pe bunurile Brancovene din Ungari­a sî Banatu, n’au fostu Serbi in Banatu. — Vechi intre altele sî istori’a serbesca. 2. Ca intre anii 1220—1229 domnitorii Serbiei Stefanu sî Vladoslavu, departe de a ave ei vreo proprietate sî potere in Banatu, erau bieții constrinsi a se bate acasa cu Ungurii, spre a-si apera p­r­o­p­r­i’a l­o­r­u­t­i­e­r­a Serb­i’a.­­Kpa­ma idopia cepGChorb napoda. Eeorpad, 1861, pp. 28—30.)1­3. Ca déca totusi aru fi trecutu vreunii Serbu in Banatu, ca sa fundeze aci monastiri , au nu s-aru fi stătu in contra privilegiele Româniloru, cari nu concedeau a se rupe din tiér’a Româniloru sate seu ori sî ce mosia sî a se dona strainiloru fara învoirea sî in cuveniniiarea aristocratîloru români ? sî au nu aru fi rapodîtu preste Donare pre atare Serbii ? sî privile­­giulu lui Andrei esîlu chiaru atuncia in 1222 apoi sî furiele propagandei , cari sub regele Bela IV, datina din temelia Bi­seric’a orientala nu numai in Ungari’a sî Banatu, ci sî in tie— zile învecinate ? Opuscululu meu istoricu, — carele nascutu inca in 1862 inca nu-si alia nastulu, cel’a ce l’aru scote din scutece sî furu boteza cu lumin’a publicitatei — scrie mai pe largu despre tote acestea, apoi sî cum ca monastirile: Santa— Giorgiu sî Besdiniu s’au rădicata pe la inceputulu vecului XVI. (Vedi univers, schematismu ecles. liter, alu biser. gr. orient, din Ungari’a sî Transsilvani’a din 1833/4 de Alois.Acesch de Levald edit. II.)— Despre monastirea Mesiciu sî (lupa mai susu numit’a­bresiuni— in câtu-va piedîsiu-sî după datele sî argumentele de mai susu se da cu socotel’a, cum ca se datéza din același vecu cu cele­lalte 2 monastiri. Deca stau mai susu adusele date serbesci , sî deca mai luamuri bagare de séma sî aceea, ca Serbii, cum vomu areta mai injosu, numai după an. 1737 s’au intinsu de pe margine mai iul­untrulu tierei , atunci noi Românii banatieni suntemu nu mai favoriti ire positîune decâtu Serbii, spre a adeveri, cum ca monastirile: Mesiciu, Santu-Giorgiu sî Besdiniu suntu­fundate de cuviosii străbuni ai noștri. Monastirea V­o­i­t­o­v­i­t­i’a. După dosalu schematismu sa se fia fundata la inceputulu vécului XV., pe candu erau sî Șerbi in tînatulu Panciovei dealu­ngulu Dunărei. Sa vedemu sî mpastirile reduse , cari nu preadîcu Serbii ca aru fi ale loru serbesci. Monastirea Varad­i’a. Estragemu din testelu opusculului in stilu rapsodica numai aceste urmatóre. După mai multe traditiuni sî chiaru sî după nui serbésca citata in istori’a serbimei din Versietiu, monastirea ace­i’a sa fia férte vechii’,"eara după traditiunea remasa dela • Protopop’a Petru Sin­tu sa fia din cele m­ai carnnte tempuri ale victim bisericesci a Româniloru din 3. ori 4. vécu . . La­­sâmu minarea monastirei sî desgreparea eii sub Episcopulu Simri­onti Stibiti’a sî următorii lui s. a. sî ard­âinu numai atât’a nea, ca monastirea acést’a după traditîunea lui Siutu sa fia avutu mai nainte mosîi, din cari pela 1801 numai 45 jugere de pamentu si o cusa in localii montanii Docnecea mai avea.— Monastirea dela S­r­e­d­i­scea mica (satu rom.). Numita de poporulu din vecinătate „Perniadr“, ear de cei mai departati „Monastire“. Insemnamu aci numai atât’a , ca preotulu localu de acum’a Vicentiu Neagoe a aflatu unu do­­cumentu, care sa datu spre citire vicariului monastirei Me­­sic­u Gerasimu Scridtoriu, de unde, morindu acest’a, nu Pa mai reprimitu. In acelu documentu sa stea, ca monastirea acé­­st­a e mai vechia de 600 ani, ca avea unu teremu i­nt­insu , ca i-au fostu sorori de aceeași anima monastirile dela Partosiu sî Morav­a, ca Serbii candu au venitu după an. 1737 in tî­­lnitulu Timisiórei sî alu VersieSnului, au nimicită tóte scriptele sî monumentele adeverilóre de viéti'a sî autonomi’a bisericé­­sca a Româniloru, sî ca acésta monastire împreuna cu cele nai susu numite s’au redusu la propunerea sinodului serbescu lin an. 1774. Averea eui pamentesca s’a datu monastirei Me­siciu. Monastirea Morav’a. Aici calva cele ce se vom areta mai in josu, cari au talere pentru tóte monastirile, adangemu numai atât’a­­­cum ca pe la 1721, findu biseric’a monastirei aprópe de ruinare, s’a reparații cu spesele pre cânii proprietariu românu Giu­­riscu , ca monastirea in an. 1774, reducendu-se mosiele eii , s’a datu la monastirea Santu—Giorgiului, unde s’au stralocatu si călugării s. a. s. a. Monastirea Partosiu. Aici afara de remasîtiele monastirei, cari că morminte gelnice stau inca sî la celelalte monastiri reduse, mai aflamu sî mormentulu patronului monastirei: „Ceiame­ P soci^t noBui Eipiuii M Tpono,iirb Temisii Bapchii,“ ceea ce va sa dîca roma­­nesce: Santulu Iosifu celu nou, fostulu Metropolitu alu Te­­misiarei, a fosta patronulu monastirei acestei’a, sî cumca den­­sulu este iînmormêntatu in capel’a monastirei , adeveresce sî * o lunga ieremiada înscrisa in b­seric’a cea mina, unde călugării se tanguie, ca trebuie se parasesca monastirea s. a.­ Acesta Iosifu nu se afla in registrulu Archiereiloru dela Temisiora , cam­ sn avemn­a mâna dela 1690. înainte; amieza dara sî dilua acést­a, sî după rațiunea inimorm­êntarei lui in biseric’a cin vechia a monastirei, cum ca densului Mitropolitulu Iosifu­ a

Next