Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-04-08 / nr. 27
Inseratele se platescu pentru sinteia ora cu 7. cr. sirulu cu litere I mici, pentru a dou’a ora cu 5 cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V. cr. v. a. Telegrafulu ese de doua ori pe septe- i mau: joi’a si Dmninec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a orei pe afara la c. r. pește, cu banii gat’a prin scrisori francate, adresate, catra espeditura. Pretiulu prenumeratiu j nei pentru Sabiu este pe anu 7. fl. v. a. I ear’ pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pens 25. AMILU XIII. Sabiiu, in 8 20 Apriliu 1865. tru provinciele din Monarchia pe anu anu 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. i Pentru princ. silieri străine pe anu 111 I pe, anu. 6 fl. v. a. Protocolu, despre siedinitele conferentîale, tînute in urmarea înaltului intimatu alu ministeriului de statu din 29 Decembre 1864 nr. 8642, din partea corpului representativu românu greco-orientalu in Carlovitiu incependu din 20/8 Februariu 1865, pana in dîu’a desubt însemnata, spre scopulu realisarei unei impacaciuni in privinti’a fonduriloru comune administrate in Carlovitiu sî a manastiriloru banatiene. Sub presiedinti’a Escellentîei Sele maltupreasantitului Domnu Archiepiscopu sî Mitropolitu , Andreiu Barone de Siagun’a. In presiuni’a maltupreasantitului Domnu Episcopu alu Aradului, Procopiu Ivacicovici. Sî a Domniloru deputați natiunali : Constantinu Gruici, protopresbiterulu Hasiasiului, loanne Marcu, protopresbiterulu Lugosiului, Iosifu Belesiu , protopresbiterulu Totvaradiei. Nicolau Andreevici, preotu sî directoru alu scóleloru natîunale din Caransebesiu, Andreiu Mocioni de Foenu , mare proprietariu din Timisiór’a. Vincentiu Babesiu, coju de la Tabul’a regesca din Pest’a. Georgiu de Fogarasi, advocatu si proprietariu de realitati din Lipov’a. Sigismundu Popovics, advocatu din Aradu. Dr. Demetriu Hatieganu, advocatu din Oraviti’a. Dr. Aureliu Maniu, advocatu din Lugosiu. Lazaru Ioanescu advocatu din Aradu. 1. Escellenti’a Sea Domnulu Archiepiscopu sî Mitropolitu deschidiendu siedinti’a cu o scurta cuventare mai nainte de tótu presentéza adunarei a biletulu de mâna a Maiestatei Seleces, reg. Apostolice din 24 Decembre 1864, prin care la rogurile Româniloru greco-orientali din Ardealu sî Ungari’a se concede prea gratiosu infiintiarea unei Metropolii independinti , coordinate celei serbesci, sî biseric’a eparhhiala din Ardealu se rădică la demnitate de metropolitana , denumindu-se totu de odata Escellenti’area de antâiulu Archiepiscopu sŭ Metropolis,— mai departe 1). Innaltulu intimatu alu Escellentîei Sele Domnului c. r. ministru de statu Cavaleru de Schmerling din 29 Decembre 1864. Nr. 8642. I., prin care se făcu cunoscute preainaltele dispusetiuni, conțînute in preainaltele resolutîrii totu din 24 Decembre 1864, privitóre la regularea relatîuniloru produse prin nou’a Metropolia, sî provoca adunarea, ca aceste acte preamomentóse, ce incuviintieza restaurarea sî reconstituirea odiniórei nóstre Metropolie natîunale, sa se aduca la cetire mai nainte de tote : — acesta provocare numai decâtu implinindu-se, Escellenti’a Sea D-su presiedinte Archiepiscopusî Metropolis, cu provocare la punctele celui din urma inaltu actu, ce se reducu la fondurile comune sî manastirile banatiene sî cari puncte aci sub A, in versiune verbala comunicandu-se,— face cunoscutu, cum ca deorece terminulu de iuratusi are din partea illustritatei Sale Domnului cel. reg. Comissariu congressualu si generalu Maioru Barone de Philippovits cu scrisórea convocatóre din 8 Ianuariu 1865 pe 5 Februariu a. c. defiptu, din partea Româniloru din acea causa nu s’au pututu tine , fiindcă precum Escellenti’a Sea personalminte asia s’ restaurat’a Ierarchia bisericésca româna prin representantii eii , au avutu o santa s’ arginta datorintta mai nainte de tote a se presentă naintea Maiestatei Sale, spre a depune la palele maretiului Tronu tributulu celei mai omagiale multiumiri pentru amintita preainalta gratia , sî de aceea infatusi area nóstra aicea numai acum a fostu posibila, deci dara alta de bine, cu adunarea, spre a pote numai de câtu purcede intru resolvarea problemei sale, prin alegerea de doi secretari din sinulu eu , cari sa duca protocolel siedintieloru sî sa ingrijesca de tóte afacerile scrisuale,—de locu sa se constituie ,—spre ce scopu Escellenti’a Sea propune de primulu secretariu pre deputatulu Vicentiu Babesiu si de alu doilea pre deputatulu Dr. Aureliu Maniu. A. „In privinti’a acelei pârti din averea comuna a Dieceseloru Metropoliei Carloviniane din Ungari’a, Croatî’a, Slavonic cu confiniele militare, carea are sa cada partîloru române despartîte de acesta Metropolia,—mai departe in privinti’a monastiriloru aflatóre in Diecesele banatiene in mijloculu unei poporatîuni române, — s’a induratu Maiestatea Sen ces. rege Apostolica cu mai departele prea înalte resolutîuni din 24 Dec. 1864, prea gratiosu a ordina, ca in congressulu natîunala sa se staruiasca incheiarea unei complanuri. Procedur’a ce are a se observă in direcțiunea acest’a, e regulata prin o preainalta instrucțiune , ce Maiestatea Sea c. r. Apostolica s’a induratu a emană inaltu aceluiași Comissariu generalu Maioru losifu Barone de Philippovits. Acésta procedura in esenti’a eii se cuprinde intru aceea, cum ca congressulu se desparte spre acestu scopu in dóue corporatiuni representative, din cari un’a se va compune din Patriarhulu , Episcopii sî Deputații serbesci , iar ceealalta din Escellenti’a Ta scu plenipotentialulu Escellentîei Tale , din Episcopulu Aradanu sî Deputații români, sî cum ca aceste corporatiuni representative vom avea conlucră intru csuperarea unei impacatiuni.“ Decisiune unanima. Actele Maiestatice, respective ale ministeriului de stătu , —după ce simtiului de multiainire alu natunei române de religiunea greco-orientala din Ardealu si Unigari’a s’a datu cuviinciósa omagiala espressiune,se iau la cunoscintta,— membrii adunarei propuși de secretari se recurca spre ocuparea acestoru posturi, sî in urmarea acest’a corpulu representativu se declara de constitutia. 2. Dupa ce secretarii aleși si cuprindu locurile, primulu secretariu Vincentiu Babescu face întrebare in privinti’a limbei, in care are a se duce protocolulu. După o desbatere cu deamenuntulu a acestui obiectu si după considerarea seriósa a sustatatóreloru privintie de oportunitate, se decide unanimu. Protocolulu de siedintie, in câtu acel’a e menitu a se substerne Înaltului Regimu, ea se purtă in limb’a germana, totodată insa spre intrebuinttarea propria nationala in limb’a româna. 3. Escellenti’a Sea Domnulu Pressedinte, privindu de urgentu necessariu, face propunere, ca acum sa se aduca la propunere sî desbatere operatele — ce de o parte barbatii români de încredere Andreiu de Mocioni si Vincetiu Babesiu, convocați in Septembre anulu trecutu la Carlovitiu lângă S. Sinodu, de alta parte in societate cu illustritatea Sea Inaltuprea santîtulu Domnu Procopiu Ivacicovici Episcopulu Aradului, in privinti’a realisarei practice a despartîrei ierarchice a Româniloru de câtra Șerbi, le-au substernutu parte S. Sinodu, parte lllustritatei Sele Domnului Comissaru congressualu. Conformu acestei propuneri unanimu priimite, membrulu Babescu citesce amintitele operate cari se intituleza : mânia) Proiectulu de programu a barbatîloru de încredere recondiamati in anulu 1864, la Sinodulu Episcopescu Carloviteanu, spre scopulu unei grabnice practice sî drepte realisâri a despartîrei ierarhhice a Româniloru de câtra Șerbi. b) Opiniunea membriloru români acelei comissiuni, care s’a emisu de câtra S. Sinodu din Carlovitiu in anulu 1864, spre cercetarea stârei fonduriloru natîunale comune in Carlovitiu administrate, sî eruirea pârtîloru națîunei sârbe și române din acele fonduri. După finirea celrei acestora operate sî darea de chlarificatîunile necessarie, din tóte pârtîle se descopere doroti’a—