Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-10-28 / nr. 85
Sabiiu, in 28 Oct. (9 Nov.) 1865,tru provinciele din Monarchia pe anu anul 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. 1 Pentru princ. silieri străine pe anu III pe 2 anu. si IT. v. a. Inseratele se platescu pentru a intaia ora cu 7. cr. sirulu cu litere [iniei, pentru a dou’a ora cu ăcr. si pentru a trei’a repetire cu 3', cr. v. a. Telegrafulu ese de doua ori pe neptenian : joi’a si Duminec’a. — Prenumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a piei pe afara la c. r. poște, cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anii 7. B. v. a. car’ pe o jumetate de anii 3. II. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen— irca 85. RATLU XIII. Declaratiunea locuitoriloru din opidil Salisce in privinti’a alegeriloru «liciali. Sabiiu 27 Oct. Romanii din comun’a Salisce,lângă Sabiiu, provocați prin respectivulu inspectoratu la alegerea deputatîloru dietali pe 25 Oct. la Sabiiu, s’au dechlaratu cum urmeza : Inciitu Magistratul Locuitorii comunei opidane Salisce, cari suntu chiemati a participă, pe bas’a legei electorale din 1791 la alegerea celoru doi deputați dietali ai sscaunului Sabiiului, așternu comissiunei electorali urmatórea declaratiune : ; Speranti’a nóstra a fostii si este in Maiestatea Sea Imperatulu nostru; mangaierea nóstra o amu aflatu in institutiunile cele liberale ale Maiestății Sele , prin care ne-au garantatii egale a indreptatire nationala sî confessiunale. Pe fundamentulu acestoru institutioni au convocatu Maiestatea Sea corpulu representativu alu lierei, spre a se aduce in fiintia garantatele drepturi, prin rescriptulu din 15 Iuniu 1863, unde se duce ca o dieta conchiemata pu bas’a articulului XI din anulu 179 °,, prin care aru fi eschisa cea mai mare parte a poporului dela esercitarea drepturiloru politice, in contra adevaratelor interese ale tierei, nu s’aru pote privi ca o representantia a întregului poporu alu tierei etc.a Asta dar, ca sa fia totu poporulu tierei după dreptu representatu, si ea sa corespundia representantii adeverateloru interesse ale tierei, au emanatu regimulu Maiestății Seleunu proiecții de lege electorala, corespundialore acestoru principii salutari. Pe aceste base drepte au castigatu națiunea româna sî confessiunile ei, prin propria conlucrare, in intielesulu legei fundamentale din 20 Octobre 1860 recunoscerea egalei îndreptățiri. Acestea acursitîuni corespundialorevolntiei monarhului, le póte națiunea nóstra păstră neatacate sî le pote întrebuintă spre binele patriei sî salutea imperiului, iarasi numai pe temeiulu unoru aseminea principii representative, precum suntu acelea corespundi aspre adeverateloru interesse ale tierei, pe a carom basa s’au facutu acuisitiunea. In specie ne-au concesu noue legea electorala din 1863 intru unu cercu electoralii dimpreună cu confrații noștri din celelalte comune ale scaunului Saliscei, a ne eserciti drepturile nóstre politice sî a ne representă interesele nóstre prin unu deputatu alu nostru. Deorece insa prin modalitatea presenta de alegere pe bas’a articulului XI din 1791 nu numai suntemu lipsiți de acestu dreptu, ci suntemu constrinsi numai a participă la o alegere ce este efluciulu legiloru asuprilóre pentru națiunea româna, sî considerandu mai departe, ca sî la acesta participare suntemu ciamali numai ca o clasa, carca mai nainte nu eră indreptatîta, ne vedemu siliti a declară : ca noi pe bas’a unei legi din 1791 carea susține privilegiele asupritóre pentru nati’a româna sî confessiunile ei, sî pe bas’a unei concedii momentane, ce modifica incâtu-va acea lege aboleta, nu polemu esercită dreptulu de alegere pentru diet’a Transsilvaniei, fără prejudetiulu drepturiloru natiunei nóstre, ci numai pe baz’a unei legi electorale, carea este efluctulu naturalii alu dreptului de egala îndreptățire, asemenea celui din 1863/4. Acesta dechlaratiune, binevoiésca comissiunea electorala, a o înainta la tronulu Maiestatei Sele, in care sî acum ne punem o tata speranti’a, dela care asceptamu si acum mangaierea nóstra, promitandu-i cu soleuitate nestrămutata credinta. Salisce in Octobre. (Urmeza subscrierile ) Manifestarii Imperatescu «lin 20 Septemvre. Reproducemu in urmatóriele dupre Hist. Politische Rlätter N. XLII parerea acestei foi periodice, relativa la susu l audaturii manifestu, spre a cunosce,ce temeri si ce sperantie lega ea de efaptuirea aceluiasi: „Numai incape indoiala, iaresi se celebréza vr’unu maritisiu in regiunea politica sî diplomatica. Noi, dace, cu acést’a nu ne asceptamu de vre-o mare determinare, carea sa ne scolii din starea nóstra cea de colo până dincolo provisoria, sî dora sa se cfaptuiésca iaresi, ce se numi’a órecandu ordine europena. Departe sa ne incumetamu de acum a speră unu ce asemenea. Tele puterile Europei fara esceptiune au cadiutu in paralisia, intre cari, sa te miri, numai Prussi’a se mai restinge cu unu cabinetu dupre impregiurari activu, si insusi Imperatulu de lângă Sen’a va trebui sa mai lasa in pace pre mési cuventarea sea de tronn dela 5 Noemvre 1863. Sî partitele se desmembreza sî se turbura pe di ce merge , sî cu deosebire mai tare in drag’a nóstra Germania, se inttelege ca nu numai aci. Cu o vorba noi ne aflam intr’o generala disilvare morala sî politica, sî câtu va tîne acestu procesa corosiva, propri’a caracteristica a vecului nostru, până atunci nici odata nu póte fi vorb’a de o decissiune, ci pururea numai de unu stadiu ulterioru in desvoltarea provisonului cestu nare sî generala. Lî aceste stadie chiaru începu a se cloci cu o inerția Lira capataiu. Din candu in candu se rădică câte o larma grozava, că sî candu aru iitóle amenintiate sî cuprinse de unu pntopu universalii ; ci după câte-va septemâni foculu de paie a trecutu sî n’a lasatu pe urma-i decalu o mai mare destramatura in mințile omeniloru. Astă s a intemplatu mai de unodu cu tractaturu dela Gastein, cu amestecatur’a calcatoriloru sistematici de dreptu din Londonu sî Parisu sî cu adunarea, ce s’a serbatu in Franciorlu din o parte a deputatîloru germani. In momentulu candu scriemu acestea póte sa esse pre prosceniu iaresi Itali’a. M’a nice aici nu mai este asta cum eră înainte cu trei si patru ani. Pe atunci cam pre acestu anotimpu totudeu’a se respandiu preducerea că secura , ca in fine in prossim’a primavera cauta sa erumpa negresitu resboiu. Acum numai crede nimenea indui de acestea, căci totu omulu presimte ca incordatur’a ce duréza pre lungu in celea din urma i cauta a se preface intr’o totala paralisia. Vedi bine ca erumperea se va face in totu loculu in Europ’a, dar nu prin acei’a cari' aveau pana acum puterea susu si josu ; cala mai antâiu sa sosesca omenii trebii, a caroru pulbere inca nu li s’a udatu, s’ a câtoru pasi se aude tropoindu inca din depărtare, desî destulu de chiaru. *) De aru si cumv’a posibilu a pripi crumperea , atunci revolutiunea incoronata de securu n’aru perde nici unu miniutu pensiunea ce i se oferesce acum. Căci cu Manifestulu Imperatescu dela 20 Sept. 1 intră vediendu cu ochii in totu corpulu o mare frica. diu nou din 1859. Sa ne aducemu aminte de salutarea de Alunei se parea ca Austri’a, va invinge pedecsa cea mai mare a consolidarei sele politice — disordinea in finantiele sele —; de aicea inimicii sei dinafara credinta ca sa nu mai pierd ia tempulu : sî sa respingă pe Austri’a de acolo unde se audiea a fi aprópe de tînta, sa o respingă iaresi in none destrămări, sî planulu si-a esîtu de minune. Austri’a nu numai ca a perdutu la Vil’a franc’a Lombardi’a ci inca a fostu bătuta de Odieu sî cu Diu de Schmerling. Mai cinci ani fu bântuitu acesta corpu, slabitu dinafara, inca sî prin bol’a unui inarasmu din launtru. Eră dejă in afora periculum, candu in fine se cunoscu natur’a sî scaunulureului. 1 Iara acum dela 20 Sept. i s’a pusu cu seriositate, mân’a medicului de slatu, si acést’a este, ce nu place inimiciloru. Intielege aci scriitorulu articular pe Las sali ani, s’au pe class a lV-a a — muncitoriloru — uvrieriloru, cari nu se multinn iesen cu materialismulu liberaliloru astaili la potere, si ceru ca daca li s’a luatu, patria din ceriu, trebuie sa li se dea aceast’a de pre pomenim Tanduc.