Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-10-14 / nr. 82
328 si atingendu umerii Iui, diso . Domnule major ! in numele natiuei sunteti prinsu. Predati-ve sabi’a! Maiorulu Rasici se roga a i se lasă sabi’a care i este, ca semnu de suvenire dela raposatnlu colonele Zastavnicovici si scumpa, elu vede ca e prinsu, inse sa i se conceda a si regulă afacerile acasa si sa-lu lasie a se reintorce sub escorta pre tempo scurte până acolo. Acest’a i se incuviintă si se ordină unu granitieru cu baionet’a inplantata a escortă pre majorulu. Pre drumu dise majorulu catra granitieru . Ioane nu scu tu ca te afli pre cale retecita ‘i N’aru fi mai bine pentru tine, cându ai fugi ? Cugeta-te, ca déca te va prinde te va impusca !“ La aceste respunse banu dându semnu consemnetoriu din capo : „Bog me, die mijoru. Di’u ai dreptate, mie mi se pare ca nu e lucru bunu“. Nici granitierulu nici prinsulu nu se mai re’ntorsera la revoltați. Acestia inse incepura a se organise, incalupătura, recrutară partisani, agilara si beara din poteri, aveau 15,000 fl. la dispositiune. După ce se intamplara in Racoviti’a volniciile cunoscute, se puseră conductulu in mișcare spre Plaslci, unde se afla respedioti’a episcopésca si o mănăstire gr. or. Aici se siliră preoții gr. or. a seversf revoltatoriloru serviciulu ddicescu si a le dă reinecuventare. Intr’aceea comand’a generale inca n'a siediutu ca manile in pole. Intr’a 9 c. deja se activara pentru cerculu regimentului Ogalinu dreptulu stalariu pentru crim’a revoltei. — 0 dinainte de acesta capetara regimentele Ogulinu, Sluviu si Oloca cu ordinulu a-si a concentra companiile si a porni totu-odata din tote părțile contr’a Racovitiei pentru de a incungiură pre revoltători. Totu odata se comandă garnisónei din Karlstadt a se tienea gatda de marsiv, pentru de a intreveci la casa de lipsa, pre căndu una batalione din regim, de infant. Kaussevici pornise de aici la Karlstadt pentru întărire si pentru padirea depoului de iarba de pușca de acolo contr a vreunui alacu mare magazine de iarba de pușca se afla (Celu mai in depărtare de o ora dela Karlstadt). Slainii se comandară de maiorulu Blondek, Ogulinii de vice-colonelu Ilokulg’a si Ciocanii dej colonelulu Schestak. Mișcarea concentrica succese pre deplina si fara resistiutia, la ce contribuira celu mai multu impregiurarea ca celelalte cercuri confiniare remasera liniscile ; intr’a 10 o. erau revoltătorii incungiurati de tóte partile, căci maiorulu Rasici ocupase cordonulu sî prin acest’a le făcură trecerea preste confinie imposibile. In 12. c. eră colonellu Schestak deja în Racoviti’a sî porni cu companie Otocani contr’a revoltatoriloru. De abia fura aceștia la Ljubica intre Plaski sî Racoviti’a de polerea narmata ajunși sî provocaui a preda armele sîndaia ’si aruncara armele sî fugiră in tóte pârtile. Cu ocasiunea acest’a fura câțiva răniți, fugendu, s vreo 30 prinși sî duși la Ogulinu. Cei trei conducători principali Kvaternik, Esch sî Rakias, vediendu reu’a reusîre a întreprindere!, fugiră asemenea spre graniti’a turcésca, întâlniră insa unu despartiementu de soldați sî fura indala impuscati si îngropați in același locu. Acesta e istori’a revoltei de 5 dîle din Racoviti’a. In 14 Octomvre, noptea, se arestara domnii Dr. A. Starcevici si redactorulu fotei „Hrvatska“. Redactiunea acestei foi se sigilară. De lângă fiermarea stânga a Oltului 7 Oct. 1871. Die redactoru 1 In numeralu 78 alu főtei, ce redigeti, amu celitu intre altele sî o corespondintia, ce se referesce la modulu de alegere de protopopu in protopopiatulu Mercurei. — In conglasuire cu redessiunile aduse in acelu articulu, eu din partite de pre unde sum, vinu a-mi esprime „discuragiarea“ de a mai îndemnă pre cineva din pârlite nóstre — ceea ce până acum amu facutu — de a mai absolvă gimnasiulu si apoi a pasî la filosofi», drepturi etc. Déca afirmatiunea corespondintelui acelui’a se raciîma pre motive tari, si nu vorbesce dela sine sî din óresicare patima, — ca, unu barbatu alu natiunei române, intr’unu sinodu, carele prin tote tractele protopopesci e compusu din fruntașii clerului si mireniloru, si carii singuri numai’si potu trimite, asia dicendu, pre fiii loru la absolvarea gimnasiului, filosofiei sî drepturiloru, de órece massea poporului rom, din saracia acést’a nu o póte face, — s’au esprimatu, „cateoriele înaintea densului nu platescu nimic’a si testimoniele, fia dela facultăți, de drepturi, filosofia séu alte, suntu litera martaa: in casulu acest’a durere ne cuprinde pre toti românii din tóte unghiurile , de „espressiunea cea fara si m buze si neprejudecata“, ce suntemu la mare indoiala, ca intr’unu sinodu protopopescu unu mecenate alu natiunei române aru fi vorbitu. Destulu atât’a, ca articululu corespondintelui, cuprindiendu totu adeveriri sau necuprindiendu, ia amendóue cașurile, au facutu sensatiune realî intre ómenii din depărtare, de óre-ce, cei cari au copii la scóla sî cari se sustienu cu mari chieltuieli, facendu părinții pre acasa detorii sî tramitiendu la scóla fiiloru loru bani, — acei’a suntu cei dintâiu, cari se discuragiaza, vedendu ca cum mergu trebile de prostu intre acei barbati, cari suntu la cârma sî vreu sa treca înaintea sumei de conducători ai natiunei sî ai bisericei. Ore e dopa "„dreptu sî dreptate“ că unui gimnasistu cu 4—9 da.se sa-i fia iertatu a rivalisu sî a reesi in candidat tine de profesoru séu protopopii falia cu unu academistu ? Abstrugendu ^^!t^ij..drepturile 9^pjț^e. — are dreptulu naturalu innascutu in fia care omu cu tóte simtiurile concede acesta ? Judece suma !! In coșuri de acestea trebuie int^juftiȘțțjțj sfT se necurțregieze totu omulu de a mai inversă la cărte pana e betrânu, si asia dicendu, vieií’a jumetatb'ipiîn Vicendii intru facerea esamenreloru pre la filosofia, drepturi etc. caci in fine se vede tréb’a ca nu e mai consideratu că celu ca 4—6 clase gimn. — Din tóte acestea, eu deducu, ca preotimei nóstre gr. orient, că in sinulu scu se nuie iertatu, aiba sî preoți cari sa se póta asemena cu cualificatiunea cu preoții catolici si evangelici. Déca acést’a insa e iertatu, ba déca chiaru si spiritulu tempului demanda in tóta diu’a strictu acest’a, — vedemu totuși in vieli’a de tóte dilele mari abateri sî iregularități, care tóte suntu totu atâtea documente pentru străini a ne mai aruncă inca pre alocurea , ca de ce sa damu la pop’a vostru porțiune canonica sî lemne din pădure, ca nu-i invetiatu sî nu scia nimic’a falsa ca pop’a nostru etc. — Astfeliu de abateri sî iegularitati ne pune înainte chiaru sî sinodulu dela Mercurea, de unde se așteptă sa resara intâiu lumin’a cunoscintiei, déca corespundintele are dreptu in ceea ce vorbesce. A se face cine va protopopu cu 4—6 clase gimn, insemne diar tatu, câtu a se face cine va astazi profesoru de cl. a 8-a gim. totu cu acele clase, sî apoi a propune filosofi’a, pre Horatiu sî Tacitu, despre care elu n’are idea. — Eu cugetu, ca protopopulu e organulu consistoriului, sî are a raportă acestui’a despre trebi școlare si bisericesci, precum sî a respunde la intrebariului consistoriul, acést’a sa wmmma» Machiavelusî Machiavelismulu. (Urmare din nr. tr.) Pre lângă aceste reflessiuni cari resulta intr’unu modu virtuale din doctrinele absolutiste ale scalei Machiavelice, discipolii acestoru doctrine mai au o opiniune forte rea despre popóre in genere. Ei credu ca popórele sunturai sielese, tâmifare dinaintea fortiei, fara mila pentru slăbiciune si pentru gresiale, indulgente pentru crime, incapabile de a îndură contrarietatile unui regimu liberalu, si paciente pana la martiru la tóte violentiele despotistismului cutediatoriu , sdrobindu tronuri in momente de mania si dandu-si singuri stapani caror’a le ierta atentate pentru cari aru fi decapitatu diece regi constitutionali ! In desiertu, dacu ei, constitutionalistii cauta justiti’a, dreptulu, stabilitatea, ordinea, respectulu formeloru atât a de complicate ale mecanismului parlamentare, in nisce glote violente, nedisciplinate, inculte pre cari le proclama ei de stăpâni si suverani ai statului . Machiavelistii credu si sustienu ca principiulu suveranitatiei populare este destructiva de ori-ce stabilitate, principiu consacra dreptulu revolutioniloru. ca acestu Suveranitatea poporului da nascere demagogiei ; demagogia produce anarchia sî anarchi’a readuce la despotismu si astfeliu, popórele se reintorcu la barbaria pre calea civilisatiunei ? Prin asemenea raționamente, Machiavelistii conchidu ca despotismulu este singura forma de guvernu care in realitate se póte adopta starei sociale a popóreloru moderne , ca pentru națiunile de astadi, cari traescu numai prin industria, cari nu au nici o credintta, libertatea nu póte fi decâtu o causa de disolusiune si de ruina. Din desgustulu ideiloru sî din ciocnirea revolutiuniloru, nu estu nisce societăți desamagite, indiferente in politica precum si in religiune, nu mai au altu stimulentu decâtu plăcerile materiali sî interesulu, a caror’a cuitu este aurulu. Ce forma de guvernu s’aru potea aplică, dacu totu ei, la o societate unde domnesce coruptiunea, unde averea se castiga prin surprinderile fraudei, unde moral’a nu are alta garantia decâtu legile repressive, unde, in fine, simtiementulu chiaru aia patriei se confunda intr’unufeliu de cosmopolitismu universale ! Machiavelistii nu vedu mântuire pentru aceste societati, decâtu in instituirea unei centralisation fara mesura, care sa puna tóta puterea publica la dispositiunea aceloru ce guverna, intr’o administratiune ierarchica că aceea din imperiulu romana, care sa reguleze intr’unu modu mecanicu tote mișcările individiloru , cu unu cuventu, intr’unu Gesansmu Bizantinu. Bata sub ce conditiuni esențiali, credu ei, ca unu principe si-aru putea consolidă puterea sea. Elu trebuie sa se aplice mai cu sema a destruge partitele, a disolvă puterile colective, a paralise in tóte manifestările ei, initiativ a individuale. Intretienerea perpetua a unei armate formidabile va fi complimentulu indispensabile alu acestui sistemu. Guvernulu se va sili a combate si a nimici prin tóte midilacele possibili veri-ce clasa pericolosa, veri-ce elementu de resistintia, incatu sa ajunga a nu mai esistă in statu alta clasa de omeni, decâtu proletari, milionari si soldați ! Prin căi piedisie, prin medilóce deturnate, prin combinatiuni dibace, unu guvernu va isbuti totudeun’a a destruge mecanismulu institutiuniloru celoru mai intielepte. Va atinge, un’a după un’a organisatiunea judecatorésca, legea electorale, pres’a, libertatea individuale, invenamentulu publicu etc.; in fine, tóte garantiele constituționali. Popórele tienu mai multu la aparentia decâtu la realitatea lucruriloru ; putieru le posa loru de ficțiunile legali si de garantiele constituționali. In ochii partisaniloru lui Machiavelli guvernele parlamentare suntu numai nisce scóle de disputa, I caror’a se sleesce activitatea fecunda a natiuniloru, pre care tribun’a si pres’a o condamna la neputintia. Ei substituescu teorieloru abstracte, rațiunea practica si esperinli’a seculiloru ! Machiavelistii stergu din constitutiunea loru responsabilitatea ministeriale suveranulu singuru va fi respundietoriu înaintea poporului. — Cu inițiațiv a parlamentara a proiecteloru de lege, camer’a putu resturna guvernulu cânda va voi ; ei stergu dara sî initiativ’a parlamentara : propunerea legiloru va apartiene numai suveranului, sî astfeliu, neputenda nimenea altulu propune legi, principele nu se va mai teme ca se va face vre-o lege contraria polerei sele. Elu singura va avea chei’a tabernaclului. In privinti’a senatului, scal’a machiavelica crede ca acestu corpu inalta, interpreta si pactuloriu ala pactului fundamentale, nu are o putere propria , ca elu, fiindu assediatu in înaltele sfere constituționali, interventiunea cea directa nu trebuie sa apara decâtu in nisce circumstantie solemne, d. e. cânda aru fi casulu de a se atinge pacturi fundamentale, sau cându suveranitatea aru fi in periculu. In privinti’a presei, acesti discipoli ai lui Machiavelli, nu suntu de opiniune a se suprime orga’nele ei, caci dinaristii suntu că șî capetele hidrei de Lern’a , de vei tăia diece din aceste capete, resaru cinci-dieci in locu, ci de a neutralise pres’a prin pres a chiaru. In cele mai multe tieri parlamentare, pres’a se pune totudeun’a in serviliulu passiuniloru violente, egoiste, esclusive, pentru ca ea este venale, injusta sî fara patriotism. Ei bine, spre a remediă si la acestu zeu, guvernulu Machiavelistu se va face dîunristu ; va fondă unu diuariu alu seu pentru fia-care diuariu din opositiune. Prin ajutoriulu devotamentului oculatii alu acestoru foi, elu va dirige opiniunea publica in tóte cestiunile politice. Unele chiaru din aceste organe voru face guvernului o opositiune simulata si fictiva. Ministeriulu va pune in studiu in materii de cari * nisce focare de framentari sterile, in mediloculu comerciu, de industria, de arte si chiaru de admi-