Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-10-14 / nr. 82
Telegrafulu ese de done ori pre septemana: Dumineca si Joi’a. — Prenumeratiunea se face in feabiri la espeditura foiei pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. PVM titlu prenumeratiunei pentru fi greati pre anu 7 fl. v. a. ear ure o. Imnetatet de anu 3 fl. 50. PerunqoiK fiul» Sabiiu, in 14/26 Octomvre 1871. tru celelalte parti ale Transilvanie si pentru 1 provinciei« din Monarchia pre anu anu 8 fl. î icra pi*e o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc. si tieri sireine pre anu 12 13 anu 8 fl. ( Inseratele se platescu pentru întâia ora cu 7 cr. sîrulu, pentru a dou’aóre cu 0 ‘/j cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 '/a cr. v. a. 82. AAVLV XIX. ' üJeicooba'p unu ua cij<> âqoqobiqo — ‘ de prenumeratiune ciöl do uino 9100-BÍini " ^ ni !! maiul 91 1 a ști ág ^eiearafuhi Romanu“ ßnfiq 9iro bi fcn';71 M „ pre paliapipl putlifl, uripa (Octomvre—Decembre) alu anului 1&1 a. — Pietrulu abonamentului pre */4 de a*Vu e. Pentru Săbiiu 1 fl. 75 xr. v. a. Pentru Trans’a si Monarchi’a austro-unguresca 2 fl. v. a. Pentru Romani’a si strainatate 3 fl. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu intardiu cu trimiterea prenumeratiuniioru. Adresele ne rugamu a se scrie curatu, si in locu de epistole de prenumeratiune recomandamuon. publavisurile poștale, (Posta-Utalvány. — Post - Anweisung.) cu împreunate cu spese mai putiene si cu mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenumeratiune la Editar’a „Telegrafului Romanu” in Sabiia. Sa asteptama ? La ordinea dîlei se păru a fi articulii inflacarati in tóte partile pre unde se facu opusetiuni. Vorbele laie au iérasi cautare, durere, sî in press’s nostra, natiunale. Este reu ca intre acestea vorbe nu se afla ce e mai de lipsa, adeca , sfaturi in urm’a carora sa scapamu de cei cu „natura de sclavu“, după cum se esprime „Gaz. Trans.“ Ce aflamu ne îndrepta numai la sclavi’a noua , căci a astepta inca si mai departe in starea in care suntemu, in sperantia ca se va face mai bine este fórte usioru, dara apoi este forte greu a ne desgropa mai târziu din noroiulu pre multei așteptări ; este fórte greu a ne desfasiura de legaturile ce le voru crea in giurulu nostru faptele împlinite, precum vedemu ca le-au creatu s! in cești siese ani din urma. Omeni credincioși causeloru natiunali pecatuescu cându mai recomanda așteptare sî nepăsare in unu tempu lându tota lumea se misca. Ce feliu de politica este acest’a déca noi de. vedemu ca ungurii ne incaleca cu legi de cari noi diremu ca noue nu ne convinu si apoi nu diremu : sa mai asteptemu. Séu dora sa facemu si noi cu națiunea si căușele ei, că feciorulu țiganului cu tata—sen, carele lasă pre tata-seu sa lu palmuiésca românulu până se va osteni cu palmuituu ? Una caventa amirabile. „Kol. Közi.“ in arulu 172 dela 21 Oct. aduce unu articulu in carele, după ce vorbesce despre o provocare a unui comitetu româna care sa se faca in viitoriu pentru că sa se dea o direcțiune conduitei politice a româniloru etc. etc.,"— ne invetia ca mai bine sa cautamu sa ne cultivamu, sa muncimu si sa facemu economia treza , raci putemu fi si fara congresu. Înainte de tóte trebuie sa-i spunemu colegei nóstre ca de asta-data a pretatu pre multu zelu. Cei dela „Kol. K.® ’si voru mai aduce aminte ca ei până la 1848, dimpreună cu colegii dela 1437 faceau legi preste legi, prin cari in genere s’a impedecatu cultur’a, s’a paralisalu munc’a, iéra economi’a era impartita in doue categorii: in categori’a «muncitoriloru sî in categori’a consumatoriloru. Tempurile acele de auru pentru unii si cele de truda pentru altii au trecutu, fara de a fi produsa pentru «veneratiunile urmatorie vre-o remasina, carea sa ne dea mâna de ajutorii pentru cultura si fara sa ne dea mana de ajutoriu la o economia mai eu supriu nu numai noua romnciloru, ci tuturoru locuit.. ..mu tieru«. Din causa ca tóta sudarea muncei de pre atunci s’a papatu si n’a remasu nimic’a nici pentru institute de educatiune nici pentru institute de credite s. a. d. a. Ce au mai remasu pentru tempurile nóstre «nntu numai procesele urbariali, cari in multe parti nu suntu de natura incatu sa speramu vre-unu ajutoriu, nici de cultura nici de economia. Preste tote aceste, de-si triste adeveruri, amu fi trosu velulu uitarei, déca amu vedé ca s’a facutu vre-o schimbare spre bine. Dara de cându a incetatu absolutismulu, ba de cându s’au facutu primele incercari de libertate pentru locuitorii tieriloru nóstre, o fracțiune de ómeni s’au pusu cu continuu sa faca diferintie intre națiunea unguresca sî româna.Acea fracțiune nu e de a se caută in prima linia intre români, ci intre magiarii transilvani). Acea fracțiune prin informatiuni sinistre despre inclinarile româniloru a schitu sa devină copilulu resfatiatu alu barbatiloru de influintia in Ungaria si in fine a făcuta ca legea electorale in Transilvania pre lângă tóta uniunea, sa fia unu dreptu mai numai esclusivu pentru nobili sî neromâni, a facutu ca posturile (pre care sa nu creda cineva ca le tienemu de sine quibus, nou) sa fia reservate in mare parte séra mai numai fiiloru loru ; a făcutu ca limb a româna sa nu fia in oficii nici ca sub absolutismu de respectata , a facutu ca in institutele superiore limba româna sa nu o respecteze nici precum se face acesta la universitatea din Pesta, in fine a facutu ca din aceste si din alte caose sa cresca continuu animaositatile intre români si unguri si sa afle intrementu. Cu unu cnventu, fracțiunea de influintia, purcediendu din principie cu totulu false, nici dela libertate incóce nu sa straduitu nici spre cultura nici spre economia, nu folosulu comunu alu tierei, ci spre ceea ce e mai perniciosu pentru popórele dintr’ens’a, spre particularismu in intielesu forle egoisticu. Cu privintia la armarile tempurali a acestoru rele noi ne-amu straduitu continua a areta publicului românu, ca din caus’a acestor’a sa nu ne sacrificamu interesele principali sau vitali, amudice noi, sperându ca déca vomu stărui cu orice ocasiune a invinge acele vomu aduce o inttelegere intre tote elementele mai însemnate ale patriei, sî déca vre-unu pericole comunu aru fi sa vina, sa ne afle in concordia, pentru ca prin concordia sa simu tari alu pote infrânge, respinge sa tiene in distantia respectabile de libertățile unei patrie constitutionali. Coleg’a nóstra „K. K.” facea forte bine, precum si altele, déca in intielesulu acest’a combatea fracțiunea amintita. Dens’a inse sî acum ca sî alte dati sa inaltia pre unu pedestalu mai inaltu sî denegându româniloru facultatea de a se inttelege intre sine despre afaceri politice, itramite sa faca numai economia si sa muncesca. Sa nu creda colegia nostra ca noi voirau prin aceste siruri sa facemu apologia unui congresu nationala stan repede. Pentru o întreprindere asta de momentuosa si seriosa in consecinttele ei avemu sa ne tragemu bine séra’a ca ce e de facutu; are inse dreptulu oricine, sî prin urmare si românii, sa cngele asupr’a modalitatiei privitóre la pașii ce voru voi ai face, spre a satisface dreptului loru de cetatieni recunoscuți prin lege. Si de aceea parerea nóstra aru fi ca colegele nostre de arte limibi sa nu vorbesca cu noi românii numai din inaltime, ci din punctulu de vedere alu unei linisciri sî multiumiri in modu egalu si dreptu si in interesulu tuturoru locuitoriloru patriei nóstre. Asta apoi vomu pote vorbi cu totii si despre economia sî despre munca , caci aceste recunoscenau ca ne suntu tuturorifentiv lipsa; vomu pote vorbi si despre interesele mai nilic, inwc« cari sérasi ne este fórte de lipsa ca sa potemu vorbi cu totii împreuna. Eveneminte politice. Consiliulu celu mare ministerialu s’a trenutu, fara de a decide ceva meritoriu. „Pesti Napló“ spune ca consiliulu s’a invoitu la unu compromisa la care a contribuitu multu Andrássy Imperatulu si-a reservatu dreptulu de a se decide asupra principieloru din compromisii mai târziu. Desiguru in mului celu mai de aprópe vomu poterei sî resultatulu acestui evenementu de mare însemnătate. Unu simptomu politicii e mișcarea simpatica in Germani a pentru nemții din Austri a, care a coprinsu tóte cercurile, in tóte orasiele mai mari se convoca adunări, cari dau espressiune acelor simtieminte ; asta de une-dile in Dresda sî alaltaieri in Munich. Dupa cum se telegrafeza lui „N. Fr. Pr.“ mai de une-dile au decisii tote reuniunile cercuale liberale ale capitalei bavareze o consideră oricare vatemare a unei vite germane de vatemare a întregului popor germanu. Voci jurnalistice despre desordinea austriaca de asemenea sarasi se uudu. O foia din Badea scrie intre altele : „situatiunea in Austri’a eapta a suscită atentiunea comuna, ba chiaru unu tresaru de indignatiune in Germani’a, stravechia a Boemiei se parasesce Cultur’a germana cu o bancnota daunaciósa esita din cursu sî acest’a se numesce in statulu Austriei — politica ! Germanii austrieci potura suferi desvoltarea natiunei unguresci de regatu aprópe independinte. Insa desn natiunea ceha nu exista nici unu scheletu, ci numai unu fantoma si acesta fantoma e de falia stâlpulu politicei austriace înaintea câruia trebuie sa se târeie milióne de germani sî moravuri germane de sute de ani.® Despre tulburările in cercula confiniariu Oguilinu, se scrie „Pressei“ : Kvaterniku sî consorții lui strensera poporulu comuneloru Racoviti’a, Primislie, Provenic’a, Ljubica sî a. sî se aragnira spre revoltare, la care impregiurara cuventuri drastice si instalare, sî vinulu in abundantia jocau rol’a principale. — Kvaterniku spunea granitieriloru, ca se vom desarma sî apoi li se vom răpi pădurile, ca ei n’au d’a porta nici unu feliu de sarcina sî d’a plati contributiuni, după legile vechi ale regentuoru de mai nainte, sî prin urmare ei trebuie sa-si recuceresca cu poterea dreptulu răpită ; spre acesta scopul iise necesaria a sterpi tóte elementele străine in confiniele militari sî inceputulu trebuie sa se faca cu „câiii de șvabi” (oficierii străini). I succese in fapta a seduce 200—300 barbati cari apucara armele, copiii si muerile, cari alergau după cet’a loru, nesocotiți. In 8 c. începură escesele deja enunciate si cunoscute in comun’a Racoviti’a. Comica a fostu prinderea majorelui Basici prin revoltând. Acest’a binisipru populariu intre poporala de acolo alergă, cu sabi’a incinsa la facia locului singuru, indeta după primele sciri despre cele intemplate, pentru de a linisci pre revoltați prin autoritatea si sfaturile sele. D’abia ajunsa acolo se strigă : „Oguliniloru ! tineriloru ! ce va ajunsuu ? a revolta, a radica armele contr’a imperatului nostru .... Indata sosi Rachiasu, punendu-i unu revolveru la pepln, cu cuvintele amenintatóre : „Maiorule ! inca o vorba sî sunteti mortu !“ Kvalflrnilfii inoo o.. J- *-