Telegrafulu Romanu, 1877 (Anul 25, nr. 1-103)

1877-07-24 / nr. 58

t­elegrafulu Romanii ese Duminec’a si Joi’a, la fie-care dóue septemani cu adausulu Foisiórei. — Prenumeratiunea se face in Sibiiu la espe­­ditur’a fótei, pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori flancate, adresate catra espe­­ditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sibiiu este pre anu 7 fl. v. a., iar pre o jumetate de anu 3 fl. 50 cr. rin­ 58. ANULU XXV. Sibiiu 24 Iuliu (5 Aug.) 1877. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pentru provinciele din Monarh­ia pre anu anu 8 fl., iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru strainetate pre anu 12 fl., pre o jumetate de anu 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru antâi’a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 5 */a cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 '­, cr. v. a. Resbelulu. O telegrama de Marti din Con­­stantinopole­ publica o noua victoria a turciloru asupr’a rusiloru la Plevn’a, cale de dóue poște spre media­di dela Nicopoli. Au cadiutu, dice telegram’a turcesca, in batali’a dela 30 si 31 iu­liu 8000 ruși morți si 16,000 ruși râniti, pe cându turci 100 morți si 300 râniti. Husii, se dice in telegrama, avura in lupta 60,000 si 3 regimente de cavaleria, turcii 70,000 luptători. La tata intemplarea rusii de sub Kradener au avutu nenorocirea a fi respinși. Acest’a se constateza din Pe­tersburg oficialii. „Polit. Corr.“ nu se reduce tata treb’a la unu atacu asu­pr’a orasierului Plevn’a, in care turcii din positiuni favorabile s’au aparatu cu multa bravura, dara in care, de alta parte, si rusii fiindu mai putieni si ca agresori s’au luptatu cu îndoita bra­vura, cu tóte ca fara succesu. Perde­­rile rusiloru le facseza „Polit. Cor.“ cu 2000 morti si 4000 raniti. Câta de mari au fostu perderile turciloru nu scimu, dara „P. Cor.“ spune ca si turcii trebuie sa fiu avutu mari perderi. In 21 st. n. a avutu locu o lupta pe Dunăre la Buiaciu (lini’a Silistri’a si Cernavoda) intre „Fulgerulu“ va­saiu românu de resbelu si unu moni­­toriu turcescu. Lupt’a s’a terminatu cu retragerea monitoriului intr’o stare cu totulu derangiata. Monitorulu era aprópe sa cada in mâinie oficierului romanescu de marina Murgescu si ale locotenentului rusescu Dubasioff deca nu-i veneau intr’ajutoriu de catra Silistri’a deue nâi turcesci de resbelu care l’au si acatiatu si feritu după sine. Dela 27 Iuliu inca se scriea unei foi din Vien’a, ca in cuarticulu gene­ralii românii dela Poian’a se desfa­­ssura o activitate deosebita. Tóte pre­gătirile pentru trecere se făcu, si ati­tudinea trupeloru, cu tóte ca indura lipse si neajunsuri multe, este buna. Intr’unu consiliu de resbelu majorita­­tea, se duce in raportulu foiei vienese, a fosta contr’a trecerei preste Dunăre. Cu tóte aceste pregătirile se continua. Pontanele preparate la Galati se aducu pe drumulu de feru la Turnu-Seve­­rinu, de unde pe Dunăre se transporta mai departe până la loculu de trecere. Acest’a se da cu socotel’a va fi la Gur’a-mare, intre Grui’a si Calafatu. Alte detaiuri de pe teatrulu res­­belului se afla cetitorii in soirile ce le reproduceau după „Press’a“ din Bucuresci. Petrosiani, 28 Iuliu. Rusii au in­ceputu sa construiasca unu podu pe Dunăre in fati’a satului Petrosiani. Acestu podu este putienu innaintatu,­­drumurile suntu pline de carutie aducendu lemne pentru podu care pare ca se construiesce pentru a scurtă tran­­sportulu grosului materialu­ destinatu pentru asediulu Rusciucului. Acestu materialu se sindu cu drumulu de feru Bucuresci-Giurgiu, va ave astfeliu unu scurtu drumu de facutu pre pamentu. Turcii au păru a­poi a permite con­­structiunea podului dela Petrosiani. Z­imn­ic­ea, 28 Iuliu. Podulu dela Zimnicea este in escelenta stare. Elu este traversatu pre fia­care di de numeróse regi­mente si de o forte artilerie, cari sosescu din Russi’a si mergu a ajunge corpulu de armata destinata a asediă Rusciuculu. Sistovu, 28 Iuliu. Bata detaliuri in privinti’a luptei dela Plevn’a care a avutu locu la 20 curentu. Prim’a brigada din a cincea divisiune rusa ataca Plevn’a fara deslusiri precise asupr­ a fortieloru turcesci. Ea fu respinsa după unu vigurosu atacu si se retrase la Breslan, localitate situata in drumulu Nico­­polei, la 20 verste de Plevn­a. Rusii avura 3 oficieri superiori si 12 oficieri subalterni uciși; unii generalii de brigada, 2 ofitieri superiori si 34 ofitteri subalterni râniti; 1880 soldați fura puși in neputintia de a mai luptă, parte uciși parte râniti. Numerulu perderiloru suferite de ruși se explica prin acestu faptu, ca ei intraseră fara aperare in stradele Plevnei, cându au fostu surprinși de-odata printr’o viua cano­nada care este de prin ferestrele caseloru, prin găurile de pivnitie si care determina in fine retragerea loru. Afacerea dela Plevn’a este primulu este cu suferitu de ruși dela inceputulu cam­paniei. Ternov’a, 25 Iuliu. Bata indicatiuni precise asupr’a operatiuniloru rusesci in Bal­cani. La 13, divisiunea Gurko se apropia de Balcani; la 14, ea ataca pe neașteptate pre turci cari ocupau Ain-Keui si ’i goni de aci. In acea sera, turcii primiră nume­rose reintariri si se incercara sa reiă ofen­­siv’a, dar­ fura din nou batuti si respinși. Cazacii ’i urmăriră până la miediulu noptiei, imprasciindu-i in tote pârtile. La 15 gene­­ralulu Gurko se asiedia la Ain-Keii, de unde ajunse cu recunoscerile in tóte direc­țiunile. Un­ a din aceste recunosceri cuprin­­dientru trei escadrone de cazaci întâlni pre inimica in direcțiunea de Yeni-Saghi’a. Ca­zacii descalecara, începură focurile si cerura reintariri generalului Gurko, care trimise dragoni si artilerie. D’abiă sosiră aceste re­intariri si turcii luara fug’a. La 16, genera­­lulu Gurko plecă la Kazanlic; la jumeta­­tea drumului, elu găsi orasiulu Ouflani fórte ocupatu. Elu fu obligații de a angagia tóta artileri’a sea si 4 batalióne de tiral­uri, pre cându cavaleri’a sea reusise a intorce pre inimicu. Turcii perdura 2000 ómeni, unu drapelu, trei tunuri, mai multu de 500 de prisonieri, intre cari caimacamulu din Ka­zanlic. La 17, generalui Gurko ocupa Ka­zanlic si in aceea­si sara Schipka care fu atacata din frontu de trupele rusesci venite din Ternov’a. La 18, elu începu ataculu con­tr’a Tvardzei, carui’a ’i lua prim’a positiune. ] Elu era la 700 de pasi de a dou’a positiune , cându turcii ridicară stegulu albu si făcură sa înainteze parlamentarii. Generalulu Gurko ordonă de a încetă foculu. Ei se pregăteau­­ a primi pre parlamentari, cându turcii rein­­­­cepura cu lașitate focurile. Cu tóte acestea , rusii iau o a dou’a positiune. La 19, unu parlamentara, autoritatu de pasi’a a tractă­­ j conditiuni de capitulatiune, veni la genera­lulu Gurko, care le dete termina până la amiedi de a se predă. La amiedi ne primindu nici unu respunsu elu eră sa reincepa ata­culu ; dar’ lagarulu turcescu eră golu. Turcii fugiseră spre estu, parasindu tunurile loru. Răniții si prisonierii ruși cari erau in mânile loru au fostu găsiți mutilați intr'unu chipu oribila, nasulu, urechile, piciorele, bran­ele si partile genitale taiate. Rusii ocupa astazi defileurile balcanice din Tunji si Kazanlic până la Baldzilar, care este situata de ceea­­lalta parte a Balcaniloru. Ternovi a, 26 iuliu, 800 prisonieri turci intre cari mai multi oficieri, au fostu prinși in pregiurimile de la Kazanlic si aduși astazi înaintea marelui duce Nicolae. Ei suntu tractati câtu se poste de bine. Rusii intrebuintieza numeroși soldați la construc­tiunea drumului din Ain-Kour care trece printre Balcani. Acestu drumu va fi in cu­­rendu practicabilu pentru artilerie si pentru trenulu de echipagie. Ternov’a, 27 Iuliu. Zgomotele ce au circulatu aici ciicu ca Ahmet-Ejub-pasi’a in­­dreptóza spre Plevn’a trupe venindu din Vi­­dinu, pre cându Abdul Kerim trimite din Siuml’a alte trupe cari s’aru fi ducendu la Monastur. Cei dintâiu atacara arip’a drepta a rusiloru si cei d’ai doilea arip’a stânga. Obiectivulu turciloru aru fi de a reluă po­­sitiunile ce au perdutu pe iantr’a, si de a taiă lini’a de retragere cuartierului generalu si armatei rusesci ce ocupa in Bulgari’a unu triunghiu a cârui înălțime este la Schipka cu masa prea strimpta pre Dunăre de la Ni­copoli la K­ulu iantr’a. Rusii indreptezu fortie numeróse spre Plevn’a si nu voru lasă tur­ciloru timpulu de a operă concentrarea. O incaierare seriósa este imininte de acesta parte. După afacerea de la Plevn­a, unde rusii fura fortiati de a se blocă, turcii nu urmă­riră pe ruși. Nicopoli, 29 Iuliu. Eri séra, alu cincilea regimentu românu a trecutu Dună­rea si a ocupatu Nicopoli. Drapelulu românu fâlfâie pe orasiu. Restulu din a patra divi­siune trece in acestu momentu. V­i­e­n ’a, 29 Iuliu. Se anuncia ca 25,000 ruși suntu concentrați înaintea Plevnei con­tr­a a 27,000 turci. R­a­s­g­r­a­d, 28 Iuliu. In lupt’a ce a avutu locu ieri lângă Rasgrad si unde Aziz pasi’a a fostu ucisu, Felik pasi’a si alti trei oficieri au fostu gravu raniti si au muritu. Zimnicea, 30 Iuliu. —Sic se vapore de transporter incercându-se a parași Rus­ciuculu remorcându șlepuri, fura atinse de bateriele rase din Slobozia. Doue din aceste vapore fura cufundate, unu alu treilea gravii lovitu se numoli. Cele­lalte trei scapara: Târnov­a, 29 Iuliu. Se aducu pe fia­care ci detastamente întregi de soldați turci cari, despărțiți de armat’a loru dela trecerea Balcaniloru, se predau cu discre­­tiune cu arme si bagagie. Mai multi din acești soldați apartieau gardei imperiale tur­cesci. Oficierii prisoneri suntu tratati de câtva ruși cu cea mai mare generositate. Ei primescu câte o rubla pe fie­care di. Ma­rele duce Nicolae veghiaza personalu la acea că sa nu fia lipsiți de nimic’a. Proprietățile musulmane parasite suntu supraveghiate de politi’a rusesca. Este opritu de a le visită fara autorisatiune speciala. Kazanlic, 28 Iuliu. — Corespun­­denti, de diverse natiunalitati asistandu la trecerea Balcaniloru fura atâtu de indignați la vederea mutilatiuniloru seversite de turci asupr’a rânitiloru rusesci, incâtu se deciseră in unanimitate de a adresă procesu verbalu de aceste acte barbare pentru a le semnală indignatiunei Europei. Atastatulu militaru alu Germaniei con­stată ca, de dóue ori turcii radicara drape­­lu­lu parlamentaru pentru a 'putea, in dis­­pretiulu dreptului gintiloru, sa insiele mai bine pe ruși si a-i impuscă cu lașitate prin surprindere. Kazanlic, 29 Iuliu. Divisiunea Gurko continua mișcarea sea dincolo de Balcani. Ea ocupa Eski-Saghra. A impinsu până la Yeni- 8aghra detastam­ente cari au taiatu drumulu de fera si firele telegrafice de la Jamboli la Phi­­lipopoli si Constantinopoli. O mare panica dom­­nesce in armata si populatiunea de dincolo de Balcani. Musulmanii înainte de a parasi orasiele sau satele loru ucidu seu iau cu fortie pre cre­știni cu densii. Adrianopoli este aprópe desiertit. Pretutindeni, pe unde suntu bulgari, rusii suntu priimiti cu cea mai mare simpatie. Biel’a, 29 Iuliu. Corpulu lui Tiarevici activeza operațiunile contr’a Rusciucului. Dru­mulu de fera dela Rusciucu la Varn’a a fostu taiata de ruși. Bloculu fortaretiei va fi com­­­plectu in câte­va zile. Biel’a, 29 Iuliu. Cuarticulu generalu alu imperatului este aici. Drapelele luate inimicu­lui la trecerea Balcaniloru au fostu presentate lui Alexandru alu II de fiiulu marelui duce Ni­colae, care a luatu o parte strălucită la acesta periculosa afacere. Rusii iau m­esuri pentru a garantă cele doue aripi ale loru contr’a unei incercari eventuale ale turciloru. Mobilisare. Bata unu cuvantu, care de unu tem­pu incóce face rotund­a prin diur­­nalele de tóte colorile si este comen­­tatu in atâtea moduri Cu tóte ace­ste inca nu e in positiune publiculu de a-si da respunsulu hotaritu, ca mo­­bilisase­ voru, adeca, se voru pune in miscare corpurile nóstre austro-un­­gare, si câte si spre care sfersitu. Scriile despre consiliulu de mi­nistri in acesta privintta afirma numai ca mobilisarea este lasata la aprecie­rea ministeriului de externe. De aci incolo se insira santiu unu num­eru mare de presupuneri, după cum si le dorescu presupunetorii. Unii dicu ca se voru mobilise tóte corpurile; alții ca numai unele; unii dicu ca pentru de a apera interesele monarchiei in momentulu cându după resbelu va veni treb’a la frângerea pânei; alții dicu ca pentru o acțiune contr’a Rus­­siei sau pentru o acțiune, care sa nu fia indreptata nici contr’a Rusiei, nici contr’a Turciei si asta mai departe. „Fremdenblatt“, carea trece de faima inspirata din ministeriulu de externe, vine in cele din urma si mul­­tumesce emotiunile produse, dicendu ca, afara de plenipotenti’a data can­­celariului Andrássy, de a mobilisa candu va afla cu cale, tóta masinari’a statului functioneza neconturbata ca si mai nainte. Semna dara ca monar­c­ia nóstra nu se afla inca in ajunulu unei actiuni in afara, ceea ce insem­­neza ca mobilisarea inca nu este in ne­mijlocita apropiare. Midhat-pasi’a petrece de mai multe zile in Vien’a si a fostu primita de c. An­drássy. Detinu in „Press’a“ : „La Roumanie Indépendante“, este ti­­tlulu unei brosiuri aparute in limb’a fran­­cesa la Parisa. Acesta brosiura insusieste meritulu de a ne face cunoscute, afara din tiara, drepturile, istori’a si aspiratiunile po­porului nostru că națiune. Aru fi tempulu. Foile magiare se intre cu neconte­nit si a vorbi cu despretiu despre Ro­­mani’a si in genere despre români. Nu ne putemu esplica acésta procedere, carea nu este nici in interesulu natio­­nalitatiei magiare si carea in conse­­cuintiele ei este si antipatriotica. Nu­mai cu mare durere trebuie sa cau­­tamu in viitoriu candu vedemu acésta fatala necunoscere a intereseloru din partea unei nationalitati care are si insusiri frumóse inse forte putiemu spi­­ritu de politica practica. Reproducemu urmatórele linii după „U. p. A.“ prin care se punemu o noua oglinda politica spre a vede cum densii, magiarii, prin netactulu loru, instrai­­nezu pre aliații loru naturali pre ro­mâni si cum suntu judecați in afara;

Next