Telegrafulu Romanu, 1877 (Anul 25, nr. 1-103)
1877-07-24 / nr. 58
telegrafulu Romanii ese Duminec’a si Joi’a, la fie-care dóue septemani cu adausulu Foisiórei. — Prenumeratiunea se face in Sibiiu la espeditur’a fótei, pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori flancate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sibiiu este pre anu 7 fl. v. a., iar pre o jumetate de anu 3 fl. 50 cr. rin 58. ANULU XXV. Sibiiu 24 Iuliu (5 Aug.) 1877. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pentru provinciele din Monarhia pre anu anu 8 fl., iara pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru strainetate pre anu 12 fl., pre o jumetate de anu 6 fl. v. a. Inseratele se platescu pentru antâi’a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 5 */a cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 ', cr. v. a. Resbelulu. O telegrama de Marti din Constantinopole publica o noua victoria a turciloru asupr’a rusiloru la Plevn’a, cale de dóue poște spre mediadi dela Nicopoli. Au cadiutu, dice telegram’a turcesca, in batali’a dela 30 si 31 iuliu 8000 ruși morți si 16,000 ruși râniti, pe cându turci 100 morți si 300 râniti. Husii, se dice in telegrama, avura in lupta 60,000 si 3 regimente de cavaleria, turcii 70,000 luptători. La tata intemplarea rusii de sub Kradener au avutu nenorocirea a fi respinși. Acest’a se constateza din Petersburg oficialii. „Polit. Corr.“ nu se reduce tata treb’a la unu atacu asupr’a orasierului Plevn’a, in care turcii din positiuni favorabile s’au aparatu cu multa bravura, dara in care, de alta parte, si rusii fiindu mai putieni si ca agresori s’au luptatu cu îndoita bravura, cu tóte ca fara succesu. Perderile rusiloru le facseza „Polit. Cor.“ cu 2000 morti si 4000 raniti. Câta de mari au fostu perderile turciloru nu scimu, dara „P. Cor.“ spune ca si turcii trebuie sa fiu avutu mari perderi. In 21 st. n. a avutu locu o lupta pe Dunăre la Buiaciu (lini’a Silistri’a si Cernavoda) intre „Fulgerulu“ vasaiu românu de resbelu si unu monitoriu turcescu. Lupt’a s’a terminatu cu retragerea monitoriului intr’o stare cu totulu derangiata. Monitorulu era aprópe sa cada in mâinie oficierului romanescu de marina Murgescu si ale locotenentului rusescu Dubasioff deca nu-i veneau intr’ajutoriu de catra Silistri’a deue nâi turcesci de resbelu care l’au si acatiatu si feritu după sine. Dela 27 Iuliu inca se scriea unei foi din Vien’a, ca in cuarticulu generalii românii dela Poian’a se desfassura o activitate deosebita. Tóte pregătirile pentru trecere se făcu, si atitudinea trupeloru, cu tóte ca indura lipse si neajunsuri multe, este buna. Intr’unu consiliu de resbelu majoritatea, se duce in raportulu foiei vienese, a fosta contr’a trecerei preste Dunăre. Cu tóte aceste pregătirile se continua. Pontanele preparate la Galati se aducu pe drumulu de feru la Turnu-Severinu, de unde pe Dunăre se transporta mai departe până la loculu de trecere. Acest’a se da cu socotel’a va fi la Gur’a-mare, intre Grui’a si Calafatu. Alte detaiuri de pe teatrulu resbelului se afla cetitorii in soirile ce le reproduceau după „Press’a“ din Bucuresci. Petrosiani, 28 Iuliu. Rusii au inceputu sa construiasca unu podu pe Dunăre in fati’a satului Petrosiani. Acestu podu este putienu innaintatu,drumurile suntu pline de carutie aducendu lemne pentru podu care pare ca se construiesce pentru a scurtă transportulu grosului materialu destinatu pentru asediulu Rusciucului. Acestu materialu se sindu cu drumulu de feru Bucuresci-Giurgiu, va ave astfeliu unu scurtu drumu de facutu pre pamentu. Turcii au păru apoi a permite constructiunea podului dela Petrosiani. Zimnicea, 28 Iuliu. Podulu dela Zimnicea este in escelenta stare. Elu este traversatu pre fiacare di de numeróse regimente si de o forte artilerie, cari sosescu din Russi’a si mergu a ajunge corpulu de armata destinata a asediă Rusciuculu. Sistovu, 28 Iuliu. Bata detaliuri in privinti’a luptei dela Plevn’a care a avutu locu la 20 curentu. Prim’a brigada din a cincea divisiune rusa ataca Plevn’a fara deslusiri precise asupr a fortieloru turcesci. Ea fu respinsa după unu vigurosu atacu si se retrase la Breslan, localitate situata in drumulu Nicopolei, la 20 verste de Plevna. Rusii avura 3 oficieri superiori si 12 oficieri subalterni uciși; unii generalii de brigada, 2 ofitieri superiori si 34 ofitteri subalterni râniti; 1880 soldați fura puși in neputintia de a mai luptă, parte uciși parte râniti. Numerulu perderiloru suferite de ruși se explica prin acestu faptu, ca ei intraseră fara aperare in stradele Plevnei, cându au fostu surprinși de-odata printr’o viua canonada care este de prin ferestrele caseloru, prin găurile de pivnitie si care determina in fine retragerea loru. Afacerea dela Plevn’a este primulu este cu suferitu de ruși dela inceputulu campaniei. Ternov’a, 25 Iuliu. Bata indicatiuni precise asupr’a operatiuniloru rusesci in Balcani. La 13, divisiunea Gurko se apropia de Balcani; la 14, ea ataca pe neașteptate pre turci cari ocupau Ain-Keui si ’i goni de aci. In acea sera, turcii primiră numerose reintariri si se incercara sa reiă ofensiv’a, dar fura din nou batuti si respinși. Cazacii ’i urmăriră până la miediulu noptiei, imprasciindu-i in tote pârtile. La 15 generalulu Gurko se asiedia la Ain-Keii, de unde ajunse cu recunoscerile in tóte direcțiunile. Un a din aceste recunosceri cuprindientru trei escadrone de cazaci întâlni pre inimica in direcțiunea de Yeni-Saghi’a. Cazacii descalecara, începură focurile si cerura reintariri generalului Gurko, care trimise dragoni si artilerie. D’abiă sosiră aceste reintariri si turcii luara fug’a. La 16, generalulu Gurko plecă la Kazanlic; la jumetatea drumului, elu găsi orasiulu Ouflani fórte ocupatu. Elu fu obligații de a angagia tóta artileri’a sea si 4 batalióne de tiraluri, pre cându cavaleri’a sea reusise a intorce pre inimicu. Turcii perdura 2000 ómeni, unu drapelu, trei tunuri, mai multu de 500 de prisonieri, intre cari caimacamulu din Kazanlic. La 17, generalui Gurko ocupa Kazanlic si in aceeasi sara Schipka care fu atacata din frontu de trupele rusesci venite din Ternov’a. La 18, elu începu ataculu contr’a Tvardzei, carui’a ’i lua prim’a positiune. ] Elu era la 700 de pasi de a dou’a positiune , cându turcii ridicară stegulu albu si făcură sa înainteze parlamentarii. Generalulu Gurko ordonă de a încetă foculu. Ei se pregăteau a primi pre parlamentari, cându turcii reincepura cu lașitate focurile. Cu tóte acestea , rusii iau o a dou’a positiune. La 19, unu parlamentara, autoritatu de pasi’a a tractă j conditiuni de capitulatiune, veni la generalulu Gurko, care le dete termina până la amiedi de a se predă. La amiedi ne primindu nici unu respunsu elu eră sa reincepa ataculu ; dar’ lagarulu turcescu eră golu. Turcii fugiseră spre estu, parasindu tunurile loru. Răniții si prisonierii ruși cari erau in mânile loru au fostu găsiți mutilați intr'unu chipu oribila, nasulu, urechile, piciorele, branele si partile genitale taiate. Rusii ocupa astazi defileurile balcanice din Tunji si Kazanlic până la Baldzilar, care este situata de ceealalta parte a Balcaniloru. Ternovi a, 26 iuliu, 800 prisonieri turci intre cari mai multi oficieri, au fostu prinși in pregiurimile de la Kazanlic si aduși astazi înaintea marelui duce Nicolae. Ei suntu tractati câtu se poste de bine. Rusii intrebuintieza numeroși soldați la constructiunea drumului din Ain-Kour care trece printre Balcani. Acestu drumu va fi in curendu practicabilu pentru artilerie si pentru trenulu de echipagie. Ternov’a, 27 Iuliu. Zgomotele ce au circulatu aici ciicu ca Ahmet-Ejub-pasi’a indreptóza spre Plevn’a trupe venindu din Vidinu, pre cându Abdul Kerim trimite din Siuml’a alte trupe cari s’aru fi ducendu la Monastur. Cei dintâiu atacara arip’a drepta a rusiloru si cei d’ai doilea arip’a stânga. Obiectivulu turciloru aru fi de a reluă positiunile ce au perdutu pe iantr’a, si de a taiă lini’a de retragere cuartierului generalu si armatei rusesci ce ocupa in Bulgari’a unu triunghiu a cârui înălțime este la Schipka cu masa prea strimpta pre Dunăre de la Nicopoli la Kulu iantr’a. Rusii indreptezu fortie numeróse spre Plevn’a si nu voru lasă turciloru timpulu de a operă concentrarea. O incaierare seriósa este imininte de acesta parte. După afacerea de la Plevna, unde rusii fura fortiati de a se blocă, turcii nu urmăriră pe ruși. Nicopoli, 29 Iuliu. Eri séra, alu cincilea regimentu românu a trecutu Dunărea si a ocupatu Nicopoli. Drapelulu românu fâlfâie pe orasiu. Restulu din a patra divisiune trece in acestu momentu. Vien ’a, 29 Iuliu. Se anuncia ca 25,000 ruși suntu concentrați înaintea Plevnei contra a 27,000 turci. Rasgrad, 28 Iuliu. In lupt’a ce a avutu locu ieri lângă Rasgrad si unde Aziz pasi’a a fostu ucisu, Felik pasi’a si alti trei oficieri au fostu gravu raniti si au muritu. Zimnicea, 30 Iuliu. —Sic se vapore de transporter incercându-se a parași Rusciuculu remorcându șlepuri, fura atinse de bateriele rase din Slobozia. Doue din aceste vapore fura cufundate, unu alu treilea gravii lovitu se numoli. Celelalte trei scapara: Târnova, 29 Iuliu. Se aducu pe fiacare ci detastamente întregi de soldați turci cari, despărțiți de armat’a loru dela trecerea Balcaniloru, se predau cu discretiune cu arme si bagagie. Mai multi din acești soldați apartieau gardei imperiale turcesci. Oficierii prisoneri suntu tratati de câtva ruși cu cea mai mare generositate. Ei primescu câte o rubla pe fiecare di. Marele duce Nicolae veghiaza personalu la acea că sa nu fia lipsiți de nimic’a. Proprietățile musulmane parasite suntu supraveghiate de politi’a rusesca. Este opritu de a le visită fara autorisatiune speciala. Kazanlic, 28 Iuliu. — Corespundenti, de diverse natiunalitati asistandu la trecerea Balcaniloru fura atâtu de indignați la vederea mutilatiuniloru seversite de turci asupr’a rânitiloru rusesci, incâtu se deciseră in unanimitate de a adresă procesu verbalu de aceste acte barbare pentru a le semnală indignatiunei Europei. Atastatulu militaru alu Germaniei constată ca, de dóue ori turcii radicara drapelulu parlamentaru pentru a 'putea, in dispretiulu dreptului gintiloru, sa insiele mai bine pe ruși si a-i impuscă cu lașitate prin surprindere. Kazanlic, 29 Iuliu. Divisiunea Gurko continua mișcarea sea dincolo de Balcani. Ea ocupa Eski-Saghra. A impinsu până la Yeni- 8aghra detastamente cari au taiatu drumulu de fera si firele telegrafice de la Jamboli la Philipopoli si Constantinopoli. O mare panica domnesce in armata si populatiunea de dincolo de Balcani. Musulmanii înainte de a parasi orasiele sau satele loru ucidu seu iau cu fortie pre creștini cu densii. Adrianopoli este aprópe desiertit. Pretutindeni, pe unde suntu bulgari, rusii suntu priimiti cu cea mai mare simpatie. Biel’a, 29 Iuliu. Corpulu lui Tiarevici activeza operațiunile contr’a Rusciucului. Drumulu de fera dela Rusciucu la Varn’a a fostu taiata de ruși. Bloculu fortaretiei va fi complectu in câteva zile. Biel’a, 29 Iuliu. Cuarticulu generalu alu imperatului este aici. Drapelele luate inimicului la trecerea Balcaniloru au fostu presentate lui Alexandru alu II de fiiulu marelui duce Nicolae, care a luatu o parte strălucită la acesta periculosa afacere. Rusii iau mesuri pentru a garantă cele doue aripi ale loru contr’a unei incercari eventuale ale turciloru. Mobilisare. Bata unu cuvantu, care de unu tempu incóce face rotunda prin diurnalele de tóte colorile si este comentatu in atâtea moduri Cu tóte aceste inca nu e in positiune publiculu de a-si da respunsulu hotaritu, ca mobilisase voru, adeca, se voru pune in miscare corpurile nóstre austro-ungare, si câte si spre care sfersitu. Scriile despre consiliulu de ministri in acesta privintta afirma numai ca mobilisarea este lasata la aprecierea ministeriului de externe. De aci incolo se insira santiu unu numeru mare de presupuneri, după cum si le dorescu presupunetorii. Unii dicu ca se voru mobilise tóte corpurile; alții ca numai unele; unii dicu ca pentru de a apera interesele monarchiei in momentulu cându după resbelu va veni treb’a la frângerea pânei; alții dicu ca pentru o acțiune contr’a Russiei sau pentru o acțiune, care sa nu fia indreptata nici contr’a Rusiei, nici contr’a Turciei si asta mai departe. „Fremdenblatt“, carea trece de faima inspirata din ministeriulu de externe, vine in cele din urma si multumesce emotiunile produse, dicendu ca, afara de plenipotenti’a data cancelariului Andrássy, de a mobilisa candu va afla cu cale, tóta masinari’a statului functioneza neconturbata ca si mai nainte. Semna dara ca monarcia nóstra nu se afla inca in ajunulu unei actiuni in afara, ceea ce insemneza ca mobilisarea inca nu este in nemijlocita apropiare. Midhat-pasi’a petrece de mai multe zile in Vien’a si a fostu primita de c. Andrássy. Detinu in „Press’a“ : „La Roumanie Indépendante“, este titlulu unei brosiuri aparute in limb’a francesa la Parisa. Acesta brosiura insusieste meritulu de a ne face cunoscute, afara din tiara, drepturile, istori’a si aspiratiunile poporului nostru că națiune. Aru fi tempulu. Foile magiare se intre cu necontenit si a vorbi cu despretiu despre Romani’a si in genere despre români. Nu ne putemu esplica acésta procedere, carea nu este nici in interesulu nationalitatiei magiare si carea in consecuintiele ei este si antipatriotica. Numai cu mare durere trebuie sa cautamu in viitoriu candu vedemu acésta fatala necunoscere a intereseloru din partea unei nationalitati care are si insusiri frumóse inse forte putiemu spiritu de politica practica. Reproducemu urmatórele linii după „U. p. A.“ prin care se punemu o noua oglinda politica spre a vede cum densii, magiarii, prin netactulu loru, instrainezu pre aliații loru naturali pre români si cum suntu judecați in afara;