Telegrafulu Romanu, 1877 (Anul 25, nr. 1-103)
1877-10-27 / nr. 85
Telegrafulu Romanii ese Dumineea si Joi’a, la fie care dóue septemani cu adausulu Foisiórei. — Prenumeratiunea se face in Sibiiu la espeditur’a foiei, pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori flancate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sibiiu este pre anu 7 fl. t. a., iar pre o jumetate de anu 3 fl. 50 cr. Al. 85. ANULU XXV. Sibiiu 27 Octobre (8 Nov.) 1877. , Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pentru provinciele din Monarhhia pre anu anu 8 fl., iara pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru strainetate pre anu 12 fl., pre o jumatate de anu 6 fl. a. Inseratele se platescu pentru antâ'a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 5'/, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3'/, cr. v. a. Resbelulu. Sibiiu in 26 Octobre 7 Novembre Dela 30 Octobre incaci nu s’a intamplatu nimica insemnatu nici pe câmpulu de resbelu in Asi’a nici pe acelu din Bulgari’a. Dela nimicirea armatei turcesci in Asi’a si dela deseversirea incungiurarei lui Osman-pasi'a prin ocuparea positiunei dela Dolni-Dubniak si Telisin, turcii au aflatu de bine a nu mai publică nici o depesia de pe câmpulu resbelului. Este semnificativu si acest’a cu atâtu mai multu, cu câtu soiiile despre nelinistea popolatiunei din Constantinopole se inmultiescu. Telegramele rusesci, ce s’au publicatu in acestu restimpu, ne dau unu resumatu despre intemplurile de pe câmpulu de resbelu si suntu de urmatoriulu cuprinsu: Petersburg, 3 Novembre. (Oficialu). Visiicov, 2 Novembre. După ocuparea aprópe fara lupta a orasiului Köpriliöi, sér’a in 28 Octobre de catra trupele generalului Heimann, cu care ocasiune ariergard’a lui Muktar si Ismail-pasi’a s’a retrasu in graba catva Hassan Kaleh, cavaleri’a nóstra a continuatu persecutarea si a atacatu pe la 2 ore nóptea bivuaculu inimicu; după unu scurtu focu de tiraileri dóue sotnii de cosaci cu o comanda de rachete, dóue escadróne si unu pontonu a unei bateriei calaretie au intratu intr’ensulu, au omoritu preste 100 omeni si au silitu pre ceilalți la fuga. Persecutarea s’a continuatu 6 verste si s’a sistatu numai din caus’a obosirei cumplite a ómeniloru si a cailoru. La 5 ore dimineti’a cavaleri’a nostra a ocupatu Hassan-Kaleh. Intr’aceea cavaleri’a nostra a ajunsu până la Gurudciuc, 18 verste depărtare de Erzerum. După ce trupele nóstre au facutu fara intrerumpere o cale de 55 verste, au sistatu marsiulu. Inimiculu bivuacheaza in positiunile de la Develedun, unde se concentreza acum colonele lui Tergukassoffu si ale lui Heimann. Afacerea de la Hassan Kaleh si miscarea seversita de trupele nóstre in dosulu muntelui Saganlug la Erzerum, suntu mai presusu de ori ce lauda. Perderile suntu forte neînsemnate. Durere ca unu majoru si unu capitanu fu ranitu greu si adjutantulu comandantelui supremu colonelulu Toletoi fu ranitu usioru. Petersburg, 3 Novembre. Generalulu Karzeff comunica din Bogoz cu datulu 2 Novembre, ca Teteven, unde au fostu 7 fortificatiuni mari si 30 mai mici, s’a luatu. Turcii au lasatu pe câmpuru de bătălie preste 100 morți, perderile rusesci suntu neînsemnate. Rusii au luatu provisiuni mari de proviantu, instrumente de sapatu, patrone si multe vite. Eri a inspectionatu Marele principe Nicolae positiunile ocupate de noi la Dolni-Dubniac, de unde in urm’a apropierei trupeloru nóstre in ser’a din 1 Novembre, turcii s’au restrasu la Plevn’a. In acestu modu a ajunsu acea positiune însemnata in mânile nóstre fara lupta. In aceeasi diamu inaintatu noi 2 versi dela Dolni Dubniac catra Plevn’a. Ne-amu si intaritu in positiunea noua catra Orcani’a. Infanteri’a nóstra a ocupatu Lucoviti’a, pre cându cavaleri’a a inaintatu si mai departe. Chefket-pasi’a s’a retrasu catva s I Ordani’a fara a se angagia la lupta. . Sistovu, 18/30 Octobre. Cuarticulu generalii alu imperatului se afla la Paradimu, ceea ce face a se crede ca o acțiune decisiva este iminenta. Batali’a dela Dolnji-Dubnik a fostu din tóte punctele de privire forte favorabile rusiloru, si pusc’a sistemu Berdanu a probatu ca este escelente. Generalulu Gurko a procedatu intr’unu modu admirabilu. Elu a condusui mai intâiu mersulu gardei imperiale in acela’si modu ca la Lovcea, si apoi deodata a luatu direcțiunea spre Sofi’a. Rusii au luatu 200 prisonieri, impreuna cu unu pasi’a, precum si multe provisiuni. Cerculu de incungiurare a Plevnei este acum deplinu inchisa. Tóte comunicatiunile lui Gazi-Osman suntu cu totulu taiate. După spusele desertoriloru cari vinu in grupe, lips’a munitiuniloru este mai mare decâtu lips’a provisionariloru. Pe Lom situatiunea e asemenea forte favorabila. Suleiman-pasi’a s’a departatu in adeveru de Lom. Soldații lui suferu de scorbutu si de tifus. Unu desertoru prinsu din batali’a dela lovan-Ciflicu, m’a asiguratu despre acestu faptu. Garnison’a Rusciucului este in acestu momentu numai de 14,000 omeni, si mai in tóte dilele e bombardata din Giurgiu. Mai multe monttóre mici rusesci, cari suntu făcute anume pentru servicii pe Dunăre, au inceputu sa apara in acestu riu. Drumulu de feru de la Sistovu la Ternov’a a inceputu. Mai bine de 1000 bulgari lucreza cu multa actiivitate la facerea terasamenteloru si altoru lucruri. — Lupta dela Gorni-Dubniik. Corespondinti’ a particulara a „Românului. “ Verbiti’a, 16/28 Octobre 1877: înainte de tóte me simtu datoru a ve esprime deosebit’a mea multiumire pentru amabilitatea, cu care a-ti bine-voitu a primi putinele rendurii ce v’amu trimisu, spre a-mi face o mica datoria in facia cu o armata atâtu de brava, precum au doveditu strălucitele fapte din zilele trecute, cari fara indoiala voru remânea de i astadi înainte neșterse in istori’a tieirei românesci. Evenimentele dinaintea Plevnei au remasi, cu putiene esceptiuni, neschimbate. Nu ne potu da amenunte asupr’a miscariloru si lucruriloruesecutate in zilele din urma, cari intr'o positiune ca aceea in care se afla armat’a, care asediéza positiunile Plevnei, suntemu cu totii siliti a păstră secretulu cerutu de strategia. Stralucit’a victoria, dobândita de trupele ruse ajutate de armat’a româna dinaintea Gorni-Dubnicului o cunosceti deja prin telegrafu. Eu nevoiu dă amenuntele acestei inversiunate lupte, care a duratu dela 8 de diminetia până la 9 ore ser’a, fiinduca amu avutu placut’a ocasiune sa asistu ca mărturii ocularu. Trupele aliate părăsiseră positiunile ocupate in zium a de 11 Octobre la Trestenik pe la orele 117, din nópte, indreptându-se spre Etropol. Acolo se desparți brigada dlui colonela Cantili spre a apera positiunea dela Dolni Etropol, in facia cu gur’a Plevnei. Unii batalionu din alti 16-lea r. de dorobanți si alti 2-lea batalionu de venatori dimpreună cu divisiunea de cavaleria româna, urmase marsiulu spre Gorni-Dubnik cu trupele, cari formeza divisiunea rusa comandata de generarele Arnoldi. Sosindu pe la orele 7 dimineti’a dinaintea positiuniloru satului Dolni- Dubnik, luara imediatu positiuni de Iuptă, si in acelasi timpu o bateria româna începu foculu in contr’a fortificatiuniloru pasagere, construite de turci pe platoulu din faci’a satului Dolni- Dubnik. Anteposturile turcesci ale trupeloru, cari ocupau Gorni-Dubnik cu fortificatiunile lui, erau gonite din locutrile ocupate, pe nisce vii situate intre Dolni-Etropol si Gorni-Dubnik. De atunci foculu n’a mai incetatu. Sosindu la Gorni-Dubnik trei divisiuni din gard a imperiala luara positiuni astfeliu incâtu formau unu mare patratu, din care divisiunea Arnoldi forma o lăture avendu in drept’a divisiunea Elis, iar’ divisiunea Cerna- I suburi forma unu unghiu, cu divisiunea Laskareff. La orele 12 din di, sub o canonada teribila, la care turcii respundeau , cu multa violentia, unu regimentu din garda, care se afla in fati’a satului, ajutata fiindusi de alte trupe la ambele aripe, inainteza si ajunge la înălțimile dela Dubnik, de unde inamiculu se retrase in taber’a întărită de deasupr’a satului. La orele 2 unu regimentu de tiraliori din garda, inainteza până la o prapastia care se afla la 300 metri de fortificațiunile turcesci. Artileri a a inaintatu asemenea până aci, de unde concentrase totu foculu asupr’a positiuniloru ocupate de turci. La or’a 52 séra, cerculu de feru dimpregiurulu redutei se strinsese si, după unu semnala generale, se aruncară 14 batalióne asupr’a ei. Nu mai erà focu, era o esplosiune generala de care tremură pamentulu impregiuru. Trupele de sustienere ridicau chipiurile si se închinau, cerendu dela Ooieu ajutoriu pentru bravii loru camaradi cari înaintau necontenitu. Blokhausurile din intrulu redutei ardeau, dar’ puterea vrajmasiului nu eră rupta, si, spre onorea armatei inamice, se declara ca niciodata nu s’a aperatu o positiune cu mai multa bravura că redut’a dela Gorni-Dubnik. Acest’a vise nu putea fi unu obstacolu pentru bravii din garda, cari cu rendurile decimate înaintau spre tient’a loru. In fine, la 7 ser’a se infige vulturulu imperiale pe parapetulu redutei, in vntrulu carei’a ardeau munitiunea, cai, si chiaru corpuri de omeni. 1600 prisonieri, dintre cari unu pasta si 4 tunuri, cadiura in mânile trupeloru victorióse, cari au suferitu perieri simtietóre, mai alesu in corpulu oficialiloru. Se evalueza cifra de morți si răniți la 3000 omeni, dintre cari 130 oficiali. Turcii au perdutu aprosimativu 4000 omeni. O ora după încetarea luptei, d. generale Gurko trecea prin tóte bivuacurile trupeloru multi aminduse pentru bravur’a, cu care s’au purtatu in dium a dela 12 Octobre. Intorcându-mne, aflu de schimbările făcute in comand’a divisiei IV. Permiteti-mi a e spune prin organulu d-v. parerea de zeu ce simtu pentru schimbarea d-loru, d. Colonelu A. Angelescu si Voinescu. Timpulu ce amu petrecutu cu divisi’a comandata de d-loru ’mi va remâne pentru totudeun’a că cea mai scumpa amintire ce voiu putea păstră din campani’a actuale. Multiemescu pe acésta cale fostului siefu alu divisiei 10 si amabilelui siefu de statu maioru d. Colonelu Voinescu, cari m’au primitu si tratata că pe unu vechiu camaradu alu dloru. Misiunea d-loru in loculu ce voru ocupă, după maitu ordinu, nu va fi mai putinu gloriasa. Lachmann. Corespondentulu dinariului „Augsburger Allgemeine Zrg.” comunica urmatórele asupr’a celui din urma asaltn, intreprinsu de romani, contr’a redutei Bucova dinaintea Plevnei: „Eli au mai sositu câte-va scrii despre ataculu incercatu la 19 Octobre de trupele române contr’a redutei Bucov’a. Din nefericire, s'a constatatu, ca informatiunile particulare in ce privesce perderile, au fostu întemeiate , pe cându, sorgintea oficiala indică cifre neexacte. O telegrama comunica ca perderile româniloru se urca la 2 oficieri si 200 soldați morți, 20 oficieri si 707 soldați râniti. Dar’ si aceste cifre n’au fostu exacte; oficiosulu „Romanulu“, arata ca numerulu mortiloru este 283 si alu oficieriloru raniti de 22. Din tóte acestea rezulta ca, in totalu, suntu vre-o 1500 soldați si oficieri in stare de a nu mai putea luptă. Daca telegram’a oficiala adaoga ca si turcii trebue sa fi suferitu mari perderi, acest’a este pentru români o mica consolatiune, cari, inca de multu, si, din ce in ce mai multu, blestema acestu resbelu. S'a spusu ca asaltulu contr’a redutei s’a intreprinsu numai de 4 batalióne. Acest’a nu pare a fi esactu, caci, in asemenea casa, românii, aru fi perdutu aprópe jumetate din oficieri si soldati. Dar’ chiaru indicatiunea mortiloru si rânitiloru contradice o asemenea sorie, caci acești apartienu la 7 batalióne diferite. Oricum aru fi, este positiva ca colonele de atacu au intempinatu unu focu atâtu de ingroditoriu incatu au fostu nevoite de a se retrage. La siese si jumetate ore, reduta a fostu din nou atacata de alte batalióne cari săriră, vitejesce, in stantiuri. Aci in gropile mortii, ostasii remasera mai multu de o ora si incercara in desiertu de a se urcă la reduta. Acest’a a facutu sa se creda, la inceputu, ca redut’a a fostu luata. In cele din urma, colonele au fostu silite sa se retragă, si, la esirea loru din siantiuri, perdura, naturalmente, multi ómeni. Impartasimu publicului aci in estrasu aprecierile unui corespondinte a dinartului englesu „The Times“ despre ataculu dela Plevn’a: „Ataculu dela 19 Octobre contr’a redutei Griviti’a ne da o lectiune forte instructiva despre ceea ce aru resultă pe viitoriu din asemenea asalturi, deca s’aru mai dă sub foculu ucidietoriu alu acestoru arme cu repetițiune. „Totulu aci fusese condusu forte bine, după regulele artei. Se lucrase