Telegrafulu Romanu, 1877 (Anul 25, nr. 1-103)

1877-10-27 / nr. 85

Telegrafulu Romanii ese Dum­inee­a si Joi’a, la fie care dóue septemani cu adausulu Foisiórei. — Prenume­ratiunea se face in Sibiiu la espe­­ditur’a foiei, pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori flancate, adresate catra espe­­ditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sibiiu este pre anu 7 fl. t. a., iar pre o jumetate de anu 3 fl. 50 cr. Al. 85. ANULU XXV. Sibiiu 27 Octobre (8 Nov.) 1877. , Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pentru­­ provinciele din Monarhhia pre anu anu 8 fl.,­­ iara pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru­­ strainetate pre anu 12 fl., pre o jumatate de anu 6 fl. a. Inseratele se platescu pentru antâ'a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ora cu 5'/, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3'/, cr. v. a. Resbelulu. Sibiiu in 26 Octobre 7 Novembre Dela 30 Octobre incaci nu s’a in­­tamplatu nimica insemnatu nici pe câm­­pulu de resbelu in Asi’a nici pe acelu din Bulgari’a. Dela nimicirea armatei turcesci in Asi’a si dela deseversirea incungiurarei lui Osman-pasi'a prin ocuparea positiunei dela Dolni-Dub­­niak si Telisin, turcii au aflatu de bine a nu mai publică nici o depesia de pe câmpulu resbelului. Este sem­­nificativu si acest’a cu atâtu mai multu, cu câtu soiiile despre nelinistea po­­polatiunei din Constantinopole se in­­multiescu. Telegramele rusesci, ce s’au publicatu in acestu restimpu, ne dau unu resumatu despre intemplurile de pe câmpulu de resbelu si suntu de ur­­matoriulu cuprinsu: Petersburg, 3 Novembre. (Oficialu). Visiicov, 2 Novembre. După ocuparea aprópe fara lupta a orasiului Köpriliöi, sér’a in 28 Octobre de catra tru­pele generalului Heimann, cu care ocasiune ariergard’a lui Muktar si Isma­­il-pasi’a s’a retrasu in graba catva Has­­san Kaleh, cavaleri’a nóstra a continuatu persecutarea si a atacatu pe la 2 ore nóptea bivuaculu inimicu; după unu scurtu focu de tiraileri dóue sotnii de cosaci cu o comanda de rachete, dóue escadróne si unu pontonu a unei bateriei calaretie au intratu intr’ensulu, au omoritu preste 100 omeni si au si­­litu pre ceilalți la fuga. Persecutarea s’a continuatu 6 verste si s’a sistatu nu­mai din caus’a obosirei cumplite a ómeniloru si a cailoru. La 5 ore di­­mineti’a cavaleri’a nostra a ocupatu Hassan-Kaleh. Intr’aceea cavaleri’a no­stra a ajunsu până la Gurudciuc, 18 verste depărtare de Erzerum. După ce trupele nóstre au facutu fara intrerum­­pere o cale de 55 verste, au sistatu marsiulu. Inimiculu bivuacheaza in po­­sitiunile de la Develed­un, unde se con­­centreza acum colonele lui Tergukas­­soffu si a­le lui Heimann. Afacerea de la Hassan Kaleh si misca­rea seversita de trupele nóstre in do­­sulu muntelui Saganlug la Erzerum, suntu mai pre­susu de ori ce lauda. Perderile suntu forte neînsemnate. Durere ca unu majoru si unu ca­­pitanu fu ranitu greu si adjutantulu comandantelui supremu colonelulu Tol­­etoi fu ranitu usioru. Petersburg, 3 Novembre. Genera­­lulu Karzeff comunica din Bogoz cu datulu 2 Novembre, ca Teteven, unde au fostu 7 fortificatiuni mari si 30 mai mici, s’a luatu. Turcii au lasatu pe câmpuru de bătălie preste 100 morți, perderile rusesci suntu neînsemnate. Rusii au luatu provisiuni mari de proviantu, in­strumente de sapatu, patrone si multe vite. Eri a inspectionatu Marele prin­cipe Nicolae positiunile ocupate de noi la Dolni-Dubniac, de unde in urm’a apropierei trupeloru nóstre in ser’a din 1 Novembre, turcii s’au restrasu la Plevn’a. In acestu modu a ajunsu acea positiune însemnata in mânile nó­stre fara lupta. In aceeasi di­amu ina­­intatu noi 2 versi dela Dolni­ Dubniac catra Plevn’a. Ne-amu si intaritu in positiunea noua catra Orc­ani’a. In­­fanteri’a nóstra a ocupatu Lucoviti’a, pre cându cavaleri’a a inaintatu si mai­­ departe. Chefket-pasi’a s’a retrasu catva s I Ord­ani’a fara a se angagia la lupta. . Sistovu, 18/30 Octobre. Cuarticulu generalii alu impera­­tului se afla la Paradimu, ceea ce face­­ a se crede ca o acțiune decisiva este iminenta. Batali’a dela Dolnji-Dub­­nik a fostu din tóte punctele de pri­vire forte favorabile rusiloru, si pusc’a sistemu Berdanu a probatu ca este escelente. Generalulu Gurko a procedatu in­­tr’unu modu admirabilu. Elu a con­dusui mai intâiu mersulu gardei impe­riale in acela’si modu ca la Lovcea, si apoi deodata a luatu direcțiunea spre Sofi’a. Rusii au luatu 200 prisonieri, im­­­­preuna cu unu pasi’a, precum si multe­­ provisiuni. Cerculu de incungiurare a Plevnei este acum deplinu inchisa. Tóte comunicatiunile lui Gazi-Osman suntu cu totulu taiate. După spusele desertoriloru cari vinu in grupe, lip­s’a munitiuniloru este mai mare de­­câtu lips’a provisionariloru. Pe Lom situatiunea e asemenea forte favorabila. Suleim­an-pasi’a s’a departatu in adeveru de Lom. Sol­dații lui suferu de scorbutu si de tifus. Unu desertoru prinsu din ba­tali’a dela lovan-Ciflicu, m’a asiguratu despre acestu faptu. Garnison’a Rusciucului este in acestu momentu numai de 14,000 omeni, si mai in tóte dilele e bom­bardata din Giurgiu. Mai multe mo­­­­nttóre mici rusesci, cari suntu făcute anume pentru servicii pe Dunăre, au inceputu sa apara in acestu riu. Drumulu de feru de la Sistovu la Ternov’a a inceputu. Mai bine de 1000 bulgari lucreza cu multa acti­i­vitate la facerea terasamenteloru si altoru lucruri. — Lupt­a dela Gorni-Du­bniik. Corespondinti’ a particulara a „Ro­mânului. “ Verbiti’a, 16/28 Octobre 1877: înainte de tóte me simtu datoru a ve esprime deosebit’a mea multiu­­­­mire pentru amabilitatea, cu care a-ti bine-voitu a primi putinele renduri­i ce v’amu trimisu, spre a-mi face o mica datoria in facia cu o armata atâtu de brava, precum au doveditu­­ strălucitele fapte din zilele trecute,­­ cari fara indoiala voru remânea de i astadi înainte neșterse in istori’a tie­­i­rei românesci. Evenimentele dinaintea Plevnei au remasi, cu putiene esceptiuni, ne­schimbate. Nu ne potu da amenunte asupr’a miscariloru si lucruriloru­­­esecutate in zilele din urma, cari in­­tr'o positiune ca aceea in care se afla armat’a, care asediéza positiunile Plev­nei, sun­temu cu totii siliti a păstră secretulu cerutu de strategia. Stralucit’a victoria, dobândita de trupele ruse ajutate de armat’a ro­mâna dinaintea Gorni-Dubnicului o cunosceti deja prin telegrafu. Eu ne­voiu dă amenuntele acestei inversiu­­nate lupte, care a duratu dela 8 de diminetia până la 9 ore ser’a, fiindu­­ca amu avutu placut’a ocasiune sa asi­­stu ca mărturii ocularu. Trupele aliate părăsiseră positiu­nile ocupate in zium a de 11 Octobre la Trestenik pe la orele 117, din nópte, indreptându-se spre Etropol. Acolo se desparți brigad­a dlui co­lonela Cantili spre a apera positiunea dela Dolni Etropol, in facia cu gur’a Plevnei. Unii batalionu din alti 16-lea r. de dorobanți si alti 2-lea batalionu de venatori dimpreună cu divisiunea de cavaleria româna, urmase marsiulu spre Gorni-Dubnik cu trupele, cari formeza divisiunea rusa comandata de genera­­rele Arnoldi. Sosindu pe la orele 7 dimineti’a dinaintea positiuniloru satului Dolni- Dubnik, luara imediatu positiuni de Iup­tă, si in acelasi timpu o bateria ro­mâna începu foculu in contr’a fortifica­­tiuniloru pasagere, construite de turci pe platoulu din faci’a satului Dolni- Dubnik. Ante­posturile turcesci ale trupe­loru, cari ocupau Gorni-Dubnik cu for­­tificatiunile lui, erau gonite din locu­­t­rile ocupate, pe nisce vii situate intre Dolni-Etropol si Gorni-Dubnik. De atunci foculu n’a mai incetatu. Sosindu la Gorni-Dubnik trei di­­visiuni din gard­ a imperiala luara po­sitiuni astfeliu incâtu formau unu mare­­ patratu, din care divisiunea Arnoldi forma o lăture avendu in drept’a divisiunea Elis, iar’ divisiunea Cerna- I suburi form­a unu unghiu, cu divisiu­­­­nea Laska­reff. La orele 12 din di, sub o cano­­nada teribila, la care turcii respundeau , cu multa violentia, unu regimentu din garda, care se afla in fati’a satului, aju­­tata fiindu­si de alte trupe la ambele aripe, inainteza si ajunge la înălțimile dela Dubnik, de unde inamiculu se re­trase in taber’a întărită de deasupr’a satului. La orele 2 unu regimentu de tiraliori din garda, inainteza până la o prapastia care se afla la 300 metri de fortificațiunile turcesci. Artileri­ a a inaintatu asemenea până aci, de unde concentrase totu foculu asupr’a posi­tiuniloru ocupate de turci. La or’a 5­­2 sér­a, cerculu de feru dimpregiurulu redutei se strinsese si, după unu semnala generale, se arun­cară 14 batalióne asupr’a ei. Nu mai erà focu, era o esplosiune generala de care tremură pamentulu impregiuru. Trupele de sustienere ridicau chipiu­­rile si se închinau, cerendu dela Ooieu ajutoriu pentru bravii loru camaradi cari înaintau necontenitu. Blokhausurile din intrulu redutei ardeau, dar’ puterea vrajmasiului nu eră rupta, si, spre onorea armatei ina­mice, se declara ca nici­odata nu s’a aperatu o positiune cu mai multa bra­vura că redut’a dela Gorni-Dubnik. Acest’a vise nu putea fi unu obstacolu pentru bravii din garda, cari cu ren­­durile decimate înaintau spre tient’a loru. In fine, la 7 ser’a se infige vul­­turulu imperiale pe parapetulu redutei, in vntrulu carei’a ardeau munitiunea, cai, si chiaru corpuri de omeni. 1600 prisonieri, dintre cari unu pasta si 4 tunuri, cadiura in mânile trupeloru victorióse, cari au suferitu per­ieri simtietóre, mai alesu in cor­­pulu oficialiloru. Se evalueza cifra de morți si răniți la 3000 omeni, dintre cari 130 oficiali. Turcii au perdutu aprosimativu 4000 omeni. O ora după încetarea luptei, d. generale Gurko trecea prin tóte bivuacurile trupeloru multi amin­­duse pentru bravur’a, cu care s’au purtatu in dium a dela 12 Octobre. Intorcându-mne, aflu de schimbă­rile făcute in comand’a divisiei IV. Permiteti-mi a e spune prin organulu d-v. parerea de zeu ce simtu pentru schimbarea d-loru, d. Colonelu A. Angelescu si Voinescu. Timpulu ce amu petrecu­tu cu divisi’a comandata de d-loru ’mi va remâne pentru totu­­deun’a că cea mai scumpa amintire ce voiu putea păstră din campani’a actu­ale. Multiemescu pe acésta cale fostu­lui siefu alu divisiei 10 si amabilelui siefu de statu maioru d. Colonelu Voi­­nescu, cari m’au primitu si tratata că pe unu vechiu camaradu alu d­loru. Misiunea d-loru in loculu ce voru ocupă, după m­ai­tu ordinu, nu va fi mai putinu­ gloriasa. Lachmann. Corespondentulu dinariului „Augs­burger Allgemeine Zrg.” comunica ur­­matórele asupr’a celui din urma asaltn, intreprinsu de romani, contr’a redu­tei Bucov­a dinaintea Plevnei: „Eli au mai sositu câte-va scrii despre ataculu incercatu la 19 Octo­bre de trupele române contr’a redu­tei Bucov’a. Din nefericire, s'a con­­statatu, ca informatiunile particulare in ce privesce perderile, au fostu în­temeiate , pe cându, sorgintea oficiala indică cifre neexacte. O telegrama comunica ca perde­rile româniloru se urca la 2 oficieri si 200 soldați morți, 20 oficieri si 707 soldați râniti. Dar’ si aceste cifre n’au fostu exacte; oficiosulu „Romanulu“, arata ca numerulu mortiloru este 283 si alu oficieriloru raniti de 22. Din tóte acestea rezulta ca, in totalu, suntu vre-o 1500 soldați si oficieri in stare de a nu mai putea luptă. Daca telegram’a oficiala adaoga ca si tur­cii trebue sa fi suferitu mari perderi, acest’a este pentru români o mica consolatiune, cari, inca de multu, si, din ce in ce mai multu, blestema a­­cestu resbelu. S'a spusu ca asaltulu contr’a redu­tei s’a intreprinsu numai de 4 bata­lióne. Acest’a nu pare a fi esactu, caci, in asemenea casa, românii, aru fi perdutu aprópe jumetate din ofi­cieri si soldati. Dar’ chiaru indica­­tiunea mortiloru si rânitiloru contra­­dice o asemenea sorie, caci acești apartienu la 7 batalióne diferite. Ori­cum aru fi, este positiva ca colonele de atacu au intempinatu unu focu atâtu de ingroditoriu incatu au fostu nevoite de a se retrage. La siese si jumetate ore, redut­a a fostu din nou atacata de alte batalióne cari săriră, vitejesce, in stantiuri. Aci in gropile mortii, ostasii remasera mai multu de o ora si incercara in desiertu de a se urcă la reduta. Acest’a a facutu sa se creda, la inceputu, ca redut’a a fostu luata. In cele din urm­a, co­lonele au fostu silite sa se retragă, si, la esirea loru din siantiuri, perdura, naturalmente, multi ómeni. Impartasimu publicului aci in estrasu aprecierile unui corespondinte a dinartului englesu „The Times“ de­spre ataculu dela Plevn’a: „Ataculu dela 19 Octobre contr’a redutei Griviti’a ne da o lectiune forte instructiva despre ceea ce aru resultă pe viitoriu din asemenea asalturi, deca s’aru mai dă sub foculu ucidietoriu alu acestoru arme cu repetițiune. „Totulu aci fusese condusu forte bine, după regulele artei. Se lucrase

Next