Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-07-24 / nr. 86
338 nu poate să mai existe astăzi nici o îndoială. Cestiunea greacă și cea bulgară pot probabilmente se se abată în sinele și, în urma unui proces furtunos de desvoltare, se conducă la un resultat satisfăcător, fără ca prin aceasta să fie tulburată pacea europeană, eare dacă amicii unei Mari Bulgarie vor pune în joc charta română, atunci se va aduce pe tapet și marea cestiune a resboiului european. Aceasta este pentru moment grija dar și consolațiunea acelor patrioți români, cari au cumpărat atât de scump independența lor.“ în Bucuresci, după „Presse“ din Viena s’a compus ministeriul definitiv în modul următor: Brătianu president și finance, Boerescu esterne, Tiriachiu interne, Slăniceanu resboiu, Contaculte și instrucție, Dabija lucrările publice, Stolojan justiție. — Principele Carol, precum se aude, va sosi numai după 10 August n. în Ischl, adecă după plecarea împăratului Wilhelm de acolo, care va cerceta pe monarhul nostru venind de la Gastein. Manevrele trupelor române, ce încep în 20 August n, vor ține pănă în 20 Octomvrie. Principele Milan al Serbiei a sosit în Viena. TELEGRAFUL ROMAN. învățământul public din Sibiiu. (încheiere). On. public cet. își va aduce aminte, că „Telegraful Român“ încă în anul trecut a atras atențiunea părinților la giurszarea, că la gimnasiul de stat din Sibiiu se maghiarisează numele școlarilor în contra voinței acestora și a părinților, și on, public va sei din istoria patriei noastre, că apucătura aceasta e litera primă din alfabetul șovinismului. Se vedem acum priceputune au părinții școlarilor? Se vedem luatu-s’a cât de puțin act de justa noastră reclamă la locul competent ? Programa acestui gimnasiu pentru anul scolastic 1879/80, compusă de directorul dlYeress Ignácz este un cap de operă în feliul seu, re cere studiu serios spre a fi pricepută, fiindcă pondul zace între șire, în celea ce nu se spun în acea programă. După organismul de învățământ, care cuprinde în sine personalul profesorilor ordinari și estraordinari, și planul de învățământ, care cuprinde în sine obiectele obligate generale după clase, precum și cele restrinse și libere, urmează composițiile din diversele discipline pentru singuraticele classe, conspectul manualelor de învățământ folosite în decursul anului iarăși după studii, apoi înmulțirea mijloacelor de învățământ, activitatea profesorilor, fesdle acasă, junele boieriu bătu la ușa comerciantului, nevasta însă încuia ușa. Boierul merse la fereastră și amenința, că dacă nu i se va deschide, va sparge fereastra și va întră. „Atunci te voi împușca“lise femeia și lua un pistol a mână. Impertinentul sparge fereastra și întră ca un bandit în odaie. în momentul acela nevasta trage cu pistolul și boieriul cade mort. Incursițiunea judiciară, ce a urmat de loc, n’a deținut pe eroica femeie, carea venind a treia ji la oraș fu primită cu entusiasm și felicitări din partea femeilor neboiere.“ M’a încântat, m’a fărmecat această întâmplare, m’a adus la decesul să me însor. Deoarece însă cavalerii noștri bancroți din Secuime desigur nu vor ecuporta atari femei, pe de o parte pentru că se tem urît de pușcă, pe de alta ca să nu se molipsească ale lor de acele, deoarece mai departe lor le convine mai bine cumnăția cu boieri pentru că și proverbiul lice „cioară la cioară nu scoate ochii“, să importăm noi, oameni pământeni, atari femei. Dar fiind că noi nu suntem unvitățile institutului, esamenele de maturitate, ajutorarea și societatea tinerilor,, escursia lor și reuniunea elevilor institutului. Rubrica cea mai de căpetenie sub YN „datele statistice“ este de cea mai mare importanță pentru publicul nostru. Consistând din 7 puncte, ea e chiemată a ne lumina despre numărul, naționalitatea, religiunea, etatea, ubicațiunea și progresul elevilor. Ca puncte sânt cifrele, ce normează cuantul didactrului, ce se selvesce și al 7 datele despre stipendiști. La această rubrică vrând nevrând trebue să ne punem întrebarea: oare pentru ce nu sunt specificați elevii institutului și după naționalitate? Ce reservație poate ave în privința aceasta on. direcție gimnasială? Am pute face multe conjecturi referitoare la această reservație însă ablicem, și lăsăm să le facă on public cetitoriu însuși; noi din punct de vedere publicistic ne am făcut datorința, dacă am indignat inconvenientele. Elevi ordinari au fost cu totul 318, privatiști 2, suma 320. După religiune: Au fost gr. cat. 44, gr. or. 117, Helvet. 33, Judei 4, Rom. cath. 114, Unit. 4. în credință că gr. cat. și gr. or. sânt toți Români, facem conclusie, că numerul Românilor dela gimnasiul de stat din Sibiiu întrece cu 2, numărul total al elevilor de celelalte confesiuni laolaltă. Eată dată că seim ceti în cărțile Sibillice a direcției, ear ca să nu ne fie posibil nici aceasta pe viitor ar fi de lipsă ca: „în programul anilor venituri să se lase din datele statistice pre lângă rubrica naționalității și cea a confesiunei, ca să nu mai putem gâci numerul elevilor români de la gimnasiul de stat din Sibiiu. Etatea variază între anii 1856—— 1870. Ubicațiunea: comit. Sibiiu 113; Alba înf. 63 ; Hunedoara 26; Făgăraș 20; Târnava mare 15; Cluj 14; Solnoc-Doboca 10 ; celelalte 1—2. Punctul „progres“ ar merita un studiu mai în detalui, însă durere reservația cancelarială ne-a dispensat de la afacerea acestui studiu, ce ar fi aruncat o lumină vie asupra gimnasiului de sub întrebare. Dacă s’ar afla clasificarea fiecărui elev din fiecare studiu, am fi în stare a arăta, care element din care studiu e mai puternic, ori mai slab, și am fi aflat că, după cum au lim, majoritatea Românilor ar fi mai puternică în limba maghiară. Un merit deosebit acesta al afacerilor de limba statului, care în urma reservatelor nu poate fi admirate de lume. Poate am fi scos la lumină și mai multe, e bine însă ca de astădată să ne mai reținem de confecțiuni, cari și le pot face încetitori tocmai așa în ce privesce interesele lor, precum programa lasă loc șoviniștilor mai înalți de a constata din reservare hărnicia gladiatorilor mai mici. Să ne mărginim la cea ce vedem negru pre alb. Spre mai ușoara înțelegere a celor următoare am făcut din calculi folosit de profesori spre clasificarea studenților: (preclar, bun, suficient, net suficient) două classe, și adecă „preț clar“ și „bun“ formează classa celor Ș1 buni, ear „suficient“ Șt.,nesufiicient“ pre cea a celor rei. Cred clasificarea nu e exagerată. Acest premerse, facem să urmeze datele stilistice . Regretăm mult, că un pud după naționalitate calculă cei cari ni se arată mai sus. Minătoasă ne face să credem, că vația trebue să-și aibă motii ponderoase. Am dori să st im de pre lângă atâtea sforțărituri și machinațiuni de jos tinerimea din această nou maghiarizării este matisată din limba maghia după cum arată posițiunea datele statistice de mai suudenților sânt clasificați slab studiu. De care naționalizat 90 buni, și de care cei și dacă acești din urmă sânti trebue să însemnăm aici, c( despre însușirea limbei refere numai la docent învățăcei. Numai despre ejice: „Friss Vogel oder, ceii însă așa ftim că nu prin lege a deveni în 2-1 legi perfecți maghiari. Să trecem la rubric clasificarea meritorică a alfabetic. Aici reastept. tul, că esistând rubrici servația on. direcțiuni^ scopul, căci vom vedmse al fiecărui elef Jmenta cu siguritate, mai mult, cu cât de acest loc în anii t bri, Nesus Limba maghiară . 92 ist. Limba latină . . 84 19 1 Limba grecă . . .33 41 Limba germană . 70 Matematica . . . 105 lb] Istoria..... 44 71 Geografia . • • 581 Istoria naturală 63 Fisica.................... 17 1 1l Filosofia . . . .7 rM Geometria descript. 101 Limba română . . 38• Predar Safici dedați să ne facem veștminte brilante — pe cont „pănă după căsătorie“, și să mergem „pe la băi cu bani luați cu 3000/0 — pănă după căsătorie“ împrumut, cred că ar fi mai practicabil să alegem calea anunțării ziaristice, începutul va fi greu, pentru că, ca totdeauna, se vor sfii și aici oamenii de poarta nouă. Dar în fine unul tot trebue să facă începutul; eată dară-l fac eu prin următoriul: Anunțiri matrimoniale. Sânt văduv in spe. Adecă procesul divorțial pornit de patru ani în cașul cel mai rău abia va mai dura încă trei ani, ca să se împlinească vorba scripturei despre cei 7 ani a flagelelor egiptene. Sum aproape de numerul anilor, unde e datina ca să se așezie mintea omului — dară sum bine conservat și pe cât îmi permite modestia a spune și aceasta, pot asigura, că nu sânt tocmai om urît. Am atâta venit, cât să pot susține o familie modestă și la cașul morții ar mai remâne ceva și văduvei mele. Caut cultură de millioană frumoasă și nainte de toate de oarece am esperiat ma la casă, condiții fie un pistol. Pistoli țevi, că de cumva să se poată ajuta avere nu reflectez. Invit dară ci p. t. domnișoare marea neagră pănă nu ve temeți de a reflecta la ofer Epistolele pănă la finea lui acestui har subj * (Din sol vas plin cu api spre a se botei lul, ce are sef regina Spanieij sevârși episcop! primatele Spâni