Telegraful Roman, 1885 (Anul 33, nr. 1-137)

1885-06-11 / nr. 62

246 terimal pe cale nelegalâ și cu forța, scirențe și hârtie cari se pot nimici și cari trebuesc nimicite. Aceștia apoi — în specie — ajutoriul regelui unguresc și al dietei, până când ei au dispus asupra lui, l-au întrebuințat astfel, că­tre pre­oți, acești scrintiți (agyafúrt) conducători ai poporului — i-au introdus în cotiturile politicei lor de sobor, i-au ținut acolo, silindu - se adimineascâ și pre credincioșii lor. Pentru aceste fapte trebue se aplice statul față cu această confessiune autonomă asemenea procedură escepți­­onală, căci și ea (confessiunea) observă asemenea procedură escepțională față cu regele și dieta maghiară, care în sfera lor de activitate pot se deie sau dacă le place se de nege ajutoriul de stat. Statul maghiar la provocarea greco-orientalilor, obser­vată­ții de ții, pas de pas prin asemenea fapte, a legat de asemenea condițiuni starea ajutoriului de stat. Va da el ajutoriul, însă nu conspiratori­lor,ci cetățenilor unguri, cari observă legile. Prin aceasta înse el vatămă autonomia confessiunei. Așa este, o ar vătăma, dacă el ar forța pre respectivii să primească ajutoriul, și i ar sili la contraserviții, cari ar lovi în interesele confessiunei lor. El însă nu o face aceasta, și preoților gr. or. protopopilor și bisericelor, cari nu suplică, nu le dă ajutoriu. Stă deci în libertatea greco-orientalilor se nu primească ajutoriul, întocmai după cum n’au primit confessiunile protestante maghiare ajutoriul de stat ce li s’a oferit prin patenta dela 1859. Dacă privesc de periculos pentru autonomia lor aju­toriul legat de asemenea condițiuni, nu-1 primească, nu pot disputa vise dreptul formal al dietei și al regelui, nici da­­torința lor de a lega ajutoriul de asemene condițiuni. Do, ut des, facto, ut facias. TELEGRAFUL ROMAN. Proiect de statut pentru instituirea și organisarea școalei de fete, îm­preunate cu internat înființată și susținută de asso­­ciațiunea transilvană pentru literatura română și cul­tura poporului român în Sibiiu.*) §• 1. Având în vedere importanța femeilor pentru crescerea tinerimei și prin aceasta pentru promo­varea culturei popoarelor, associațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului ro­mân, în înțelesul problemei sale, stabilite în §. 2 al statutelor, de a înainta cultura poporului român, înființează și susține din mijloacele sale și sub auspiciile sale o scoală superioară română de fete, împreunată cu pensionar. Luând deci în considerare scopul pentru care aceasta scoală se înființează, legătura în care ea trebue să între cu alte scoale de feliul ei, și pre­scrierile Art. L. XXXVIII din 1868, cap. IV §. 16, lit. b. și leap. V. §. 68, se stabilesc următoarele disposițiuni pentru instituirea și organisarea acestei scoale superioare de fete. A. Școala. §­ 2. Numirea școalei. Școala poartă numirea: „Școala superioară de fete a associațiunei transilvane pentru literatura ro­mână și cultura poporului român.“ §. 3. Categoria școalei. Școala aceasta aparține categoriei școalelor așa numite „civile,“ normate prin Art. L. XXXVIII din 1868. §. 4. Scopul școalei. Școala superioară de fete, cu pensionat, are de scop a da fetelor de român o cultură generală mai temeinică, necesară pentru împlinirea vocațiunei, ce femeile au în familie și societate. §. 5. Cursul scolariu. Cursul complet scolariu ține 8 ani și, după gradul de desvoltare intelectuală și după progresul ce-l fac în învățătură, elevele se distribue pe 8 classe, fie­care cu un curs de 1 an. Având în vedere trebuințele poporului român în diferitele straturi ale societății, cursul scolariu se întocmeste astfel in că, chiar și cu absolvirea classei a VI-a elevele să fie primit un întreg complet de învățătură, deși ceva mai restrâns. Totodată după classa a Vl-a se adauge un curs complementar­iu, pentru elevele, cari nu cercetează classa Vil-a și VilI-a, și după clasa a VIII-a un alt curs c­o­m­­plementariu pentru elevele, cari au trecut prin toate 8 classele. Cursurile complementare, la început de câte un an, se pot amplifica, după trebuință, atât cu privire la durata, cât și cu privire la obiectele, ce au a fi tractate într’ânsele. Menirea acestor cursuri complementare este: a aprofunda învățământul din classele ordinare și mai ales a da acestuia o mai pronunciată direcțiune spre ocupațiunile, ce aștepta pre eleve în vieața practică.­­• 6. Obiectele de învățament. Obiectele de învățământ sunt: a) obligate. 1. Religie. 2. Limba maternă. 3. Limba maghiară. 4. Limba germană. 5. Computul și geometria. 6. Geografia și istoria. 7. Istoria natu­rală. 8. Fisica și chemia. 9. Desemn. 10. Caligra­­grafie. 11. Cântare. 12. Lucru de mână. 13. Econo­mia casnică. 14. Gimnastică. b) facultative. 15. Musica instrumentală. 16. Limba fracesă.­­• 7. Plan de învățământ. Planul de învățământ pentru școala superioară de fete, îl stabilește din tîmp în tîmp și după tre­buință, în conformitate cu legile regnicolare în vi­goare, comitetul associațiunei transilvane pentru li­teratura română și cultura poporului român. Pentru acum planul de învățământ se stabilesc, precum urmează: a) Pentru cursurile ordinare. 1. Religiunea. Se va preda după planul stabi­lit de autoritățile respective bisericesci. 2. Limba maternă. Scopul: înlesnirea împartă­­­șirei cugetărilor sale altora prin graiu viu și în scris în formă și după conținut exact, precis și clar, înlesnirea în facerea de teme scripturistice mai obicinuite în vieața cetățenească și cunoasterea pro­ductelor mai însemnete al literaturei române. Classa I. Exerciții de intuițiune și de conversare asupra obiectelor din împregiurimea copilelor. Cunoașcerea Bonurilor și a semnelor acelora în forma scrisă și tipărită. Cetirea respirată cu deosebită privire la despărțirea în silabe. Conversare despre cele cetite. Deprinderi în copiare din cartea de cetire. Me­­morisarea de mici poessoare de model. 12 jumătăți­­ de vară pe săptămână. Classa II. Eserciții de intuițiune și de conversare în le­gătură cu cele cetite. Reproducerea cuprinsului ce­lor cetite după întrebări puse de învețătoriu. Eser­ciții în cetire mechanică corectă cu observarea sem­nelor de interpuncțiune. Eserciții ortografice pe baza cărții de lectură, mai cu seamă prin decopia­­rea de piese anumite. Cunoasterea substantivului, a adjectivului și a verbului în timpurile principale, plierea simplă pură. Memorisare de piese alese din cartea de lectură. O­pare. Classa III. Cetire fluentă ca în anul precedent, cu cerințe ceva mai urcate. Continuare în deprinderea orto­grafiei ca în anul precedent. Proposițiunea simplă pură și cea amplificată în general, cu numirea subiectului, predicatului și obiectului. Declinațiunea substantivului și a adjectivului, conjugațiunea ver­bului în timpurile principale ale indicativului. Nu­meralul, pronumele personal în general. Continuare cu reproducerea verbală și în scris de piese cetite, după întrebări puse și date de învățătoriul. Memo­­risarea de piese din cartea de lectură, în presă și în versuri. Exerciții de caligrafie după tact­i­care. Classa IV. Cetire fluentă, cu deosebită privire la accen­tuare, interpuncțiune și înțeles (cetire logică și este­tică) cu explicațiuni verbale și reale. Continuarea esercițiilor ortografice până la desteritate în dreapta scriere. ț­icerea amplificată, deosebirea de cea com­pusă,­­ficerea contrasă în general. Continuare în cunoascerea părții formale a gramaticei, flexionarea speciilor de cuvinte flexibile. Deosebirea între ad­­verbii, preposițiuni, conjuncțiuni și interjecțiuni. Re­producerea verbală și în scris cu cuvinte proprii, de mici piese cetite din cartea de lectură. Memo­ris are că în anul precedent cu cerințe mai urcate. Eserciții în cetirea cu litere cirilice 6 oare pe săptă­mână. Classa V. Eserciții în cetire fluență logică și estetică cu explicațiuni verbale și reale. Desvoltarea și lărgirea cunoștințelor despre fi­cerea simplă, amplificată și contrasa cu continuă privire asupra părții formale, ți­cerea compusă în general. Complectarea cuno­scințelor despre substantiv, adjectiv, verb, pronume. Analize gramaticale, verbale și în scris. Deprinderi în derivarea de cuvinte. Decopiarea de piese de mo­del pentru stabilirea ortografiei și interpuncțiunei, scriere după dictat. Reproducerea cuprinsului pie­selor cetite cu graiu viu și în scris, variind espre­­siunile. Istorisiri și descrieri mai mici după dispo­sițiuni date. Eserciții în declamare de piese mai ușoare poetice și în presa. Tot la 2 săptămâni o lucrare stilistica de casă. 4 oare pe săptămână. Classa VI. cate. Cetire ca în anul precedent cu cerințe mai ur­u­icerea compusă, feliurile zicerilor primare și secundare. Larngirea cunoscințelor părții formale mai cu seamă a adverbiului lui, conjuncțiunilor, preposițiunilor. Analize gramaticale cu graiul și în scris. Eserciții ortografice și stilistice cu cerințe mai urcate, adăugându-se eserciții în compunerea de epistoale, transcrieri de poesii mai ușoare în presă și alte composițiuni stilistice mai ușoare. Eserciții în declamare că în anul precedent. Tot la 2 săptămâni o lucrare stilistică de casă. 4 oare pe săptămână. Classa VII. Cetire ca în anii precedenți, cu deosebită pri­vire la forma și înțelesul celor cetite. Deosebirea între forma poetică și prosaică. Ritmu și Rimă. Fe­liurile de căpetenie de poesii cu date istorice lite­rare, plierea prescurtată, eliptică, vorbirea directă și indirectă. Periodul. Complectarea părții formale a gramaticei. Consecuțiunea timpurilor și regulele interpuncțiunei. Reproducerea în scris de piese ce­tite de învățătoriu. Reasumate din piese cetite, cu privire la aflarea disposițiunei. Transformarea­­de poesii mai grele în presă. Descrieri, narațiuni și epistole în legătură cu învățământul din obiectele reale. Composițiuni stilistice din vieața civilă. De­­clamațiuni de piese poetice și prosaice. Tot la 3 săptămâni o lucrare stilistică de casă. 4 oare pe săptămână. Classa VIII. Cetire de piese prosaice și poetice de diferite genuri literare, cu date pentru cunoascerea desvol­­tărei literaturei române. Date biografice despre scrii­tori mai însemnați români. Cunoașterea condițiuni­­lor pentru frumseța poetică. Cetirea unei piese dra­matice. Lărgirea și complectarea învățământului for­mal și sintactic Eiserciții în facerea de disposițiuni pentru teme luate din cercul învățământului. Elabo­rarea de teme mai grele după disposițiuni date. Composițiuni stilistice din vieața civilă Declamați­­uni ca în anul precedent. Tot la trei săptămâni o lucrare stilistică de casă a­pare pe săptămână. 3. Limba maghiară. Scopul: cunoasterea limbei maghiare în privința formală și sintactică pentru a putea ceti și înțelege cele cetite atât după formă cât și după cuprins, precum și a-și exprima corect în graiu și în scris cugetările sale. Cunoașterea productelor mai de căpetenie ale literaturei mai noue. Classa I—IV. Eserciții în numirea obiectelor ce încungiură pre eleve, cu deosebită însistare la pronunciare co­rectă. Cunoașterea sonurilor și a literelor; eserciții în cetirea mechanică, fluentă. Eserciții în compune­rea de diceri despre însușirile, feliul și lucrarea fiin­țelor și lucrurilor, cu închegetări asupra părții for­male a gramaticei. Memorisăm­ Fie­care clasă câte 2 oare pe săptămână. Classa V. Exerciții în cetire fluentă cu accentuarea curată, împărțirea tonurilor, cuvinte cu ton afund și cu ton înalt și neutrale. Armonia în vocalisare și su­fixare. Formarea de sirieri simlpe și amplificate; cu­noasterea amplificărilor. Substantivul, pronumele personal,­­adjectivul, verbul ca predicat, articolul, copula. Conjugarea în timpurile principale ale verbe­lor regulare fără „ik“ în indicativ, formă nedeter­minată. Exerciții de analiză gramaticală cu deose­bită privire la topica limbei maghiare. Traduceri din limba română în cea maghiară și întors. Eser­ciții în reproducerea celor cetite cu graiu viu și în scris pentru a pune basa formarei stilului. Memo­­rizarea de paradigme,­­liceri, mici istorioare și po­esioare. 2 oare. Classa VI. Cetire ca în anul precedent cu observarea ac­­centuarei corecte și a interpuncțiunei. Compunerea de cuvinte prin derivare și flexionare, sufixarea nu­melor cu și fără vocala legătoare, acumularea sufi­xelor , sufixarea substantivului, adjectivului, numera­lului, pronumelui. Conjugarea verbelor sinopice și neutre în timpurile principale. Continuare despre zicerea simplă și amplificată, determinările atribu­­tive și adverbiale. Eserciții de traducere ca în anul precedent Eserciții în compunerea de­­ jiceri și de istorisiri mici pe basa celor cetite. Memorisare de­­ liceri, dialoguri despre lucrurile mai obicinuite, isto­rioare și poesii. La 4 săptămâni o ocupațiune stili­­­­stică de casă. 2 oare pe săptămână. *) Elaborat în urmarea cond­usului adunărei generale din Oreștie la 1884, se publică împreună cu planul de învă­­țământ cu scop, ca doinii membri ai asociațiunei se aibă timp de ale­geri și studia pană la viitoarea adunare generală, care se va ținea în Gherla. Red.

Next