Telegraful Roman, 1885 (Anul 33, nr. 1-137)
1885-06-11 / nr. 62
246 terimal pe cale nelegalâ și cu forța, scirențe și hârtie cari se pot nimici și cari trebuesc nimicite. Aceștia apoi — în specie — ajutoriul regelui unguresc și al dietei, până când ei au dispus asupra lui, l-au întrebuințat astfel, către preoți, acești scrintiți (agyafúrt) conducători ai poporului — i-au introdus în cotiturile politicei lor de sobor, i-au ținut acolo, silindu - se adimineascâ și pre credincioșii lor. Pentru aceste fapte trebue se aplice statul față cu această confessiune autonomă asemenea procedură escepțională, căci și ea (confessiunea) observă asemenea procedură escepțională față cu regele și dieta maghiară, care în sfera lor de activitate pot se deie sau dacă le place se de nege ajutoriul de stat. Statul maghiar la provocarea greco-orientalilor, observatății de ții, pas de pas prin asemenea fapte, a legat de asemenea condițiuni starea ajutoriului de stat. Va da el ajutoriul, însă nu conspiratorilor,ci cetățenilor unguri, cari observă legile. Prin aceasta înse el vatămă autonomia confessiunei. Așa este, o ar vătăma, dacă el ar forța pre respectivii să primească ajutoriul, și i ar sili la contraserviții, cari ar lovi în interesele confessiunei lor. El însă nu o face aceasta, și preoților gr. or. protopopilor și bisericelor, cari nu suplică, nu le dă ajutoriu. Stă deci în libertatea greco-orientalilor se nu primească ajutoriul, întocmai după cum n’au primit confessiunile protestante maghiare ajutoriul de stat ce li s’a oferit prin patenta dela 1859. Dacă privesc de periculos pentru autonomia lor ajutoriul legat de asemenea condițiuni, nu-1 primească, nu pot disputa vise dreptul formal al dietei și al regelui, nici datorința lor de a lega ajutoriul de asemene condițiuni. Do, ut des, facto, ut facias. TELEGRAFUL ROMAN. Proiect de statut pentru instituirea și organisarea școalei de fete, împreunate cu internat înființată și susținută de associațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român în Sibiiu.*) §• 1. Având în vedere importanța femeilor pentru crescerea tinerimei și prin aceasta pentru promovarea culturei popoarelor, associațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român, în înțelesul problemei sale, stabilite în §. 2 al statutelor, de a înainta cultura poporului român, înființează și susține din mijloacele sale și sub auspiciile sale o scoală superioară română de fete, împreunată cu pensionar. Luând deci în considerare scopul pentru care aceasta scoală se înființează, legătura în care ea trebue să între cu alte scoale de feliul ei, și prescrierile Art. L. XXXVIII din 1868, cap. IV §. 16, lit. b. și leap. V. §. 68, se stabilesc următoarele disposițiuni pentru instituirea și organisarea acestei scoale superioare de fete. A. Școala. § 2. Numirea școalei. Școala poartă numirea: „Școala superioară de fete a associațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului român.“ §. 3. Categoria școalei. Școala aceasta aparține categoriei școalelor așa numite „civile,“ normate prin Art. L. XXXVIII din 1868. §. 4. Scopul școalei. Școala superioară de fete, cu pensionat, are de scop a da fetelor de român o cultură generală mai temeinică, necesară pentru împlinirea vocațiunei, ce femeile au în familie și societate. §. 5. Cursul scolariu. Cursul complet scolariu ține 8 ani și, după gradul de desvoltare intelectuală și după progresul ce-l fac în învățătură, elevele se distribue pe 8 classe, fiecare cu un curs de 1 an. Având în vedere trebuințele poporului român în diferitele straturi ale societății, cursul scolariu se întocmeste astfel in că, chiar și cu absolvirea classei a VI-a elevele să fie primit un întreg complet de învățătură, deși ceva mai restrâns. Totodată după classa a Vl-a se adauge un curs complementariu, pentru elevele, cari nu cercetează classa Vil-a și VilI-a, și după clasa a VIII-a un alt curs complementariu pentru elevele, cari au trecut prin toate 8 classele. Cursurile complementare, la început de câte un an, se pot amplifica, după trebuință, atât cu privire la durata, cât și cu privire la obiectele, ce au a fi tractate într’ânsele. Menirea acestor cursuri complementare este: a aprofunda învățământul din classele ordinare și mai ales a da acestuia o mai pronunciată direcțiune spre ocupațiunile, ce aștepta pre eleve în vieața practică.• 6. Obiectele de învățament. Obiectele de învățământ sunt: a) obligate. 1. Religie. 2. Limba maternă. 3. Limba maghiară. 4. Limba germană. 5. Computul și geometria. 6. Geografia și istoria. 7. Istoria naturală. 8. Fisica și chemia. 9. Desemn. 10. Caligragrafie. 11. Cântare. 12. Lucru de mână. 13. Economia casnică. 14. Gimnastică. b) facultative. 15. Musica instrumentală. 16. Limba fracesă.• 7. Plan de învățământ. Planul de învățământ pentru școala superioară de fete, îl stabilește din tîmp în tîmp și după trebuință, în conformitate cu legile regnicolare în vigoare, comitetul associațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului român. Pentru acum planul de învățământ se stabilesc, precum urmează: a) Pentru cursurile ordinare. 1. Religiunea. Se va preda după planul stabilit de autoritățile respective bisericesci. 2. Limba maternă. Scopul: înlesnirea împartășirei cugetărilor sale altora prin graiu viu și în scris în formă și după conținut exact, precis și clar, înlesnirea în facerea de teme scripturistice mai obicinuite în vieața cetățenească și cunoasterea productelor mai însemnete al literaturei române. Classa I. Exerciții de intuițiune și de conversare asupra obiectelor din împregiurimea copilelor. Cunoașcerea Bonurilor și a semnelor acelora în forma scrisă și tipărită. Cetirea respirată cu deosebită privire la despărțirea în silabe. Conversare despre cele cetite. Deprinderi în copiare din cartea de cetire. Memorisarea de mici poessoare de model. 12 jumătăți de vară pe săptămână. Classa II. Eserciții de intuițiune și de conversare în legătură cu cele cetite. Reproducerea cuprinsului celor cetite după întrebări puse de învețătoriu. Eserciții în cetire mechanică corectă cu observarea semnelor de interpuncțiune. Eserciții ortografice pe baza cărții de lectură, mai cu seamă prin decopiarea de piese anumite. Cunoasterea substantivului, a adjectivului și a verbului în timpurile principale, plierea simplă pură. Memorisare de piese alese din cartea de lectură. Opare. Classa III. Cetire fluentă ca în anul precedent, cu cerințe ceva mai urcate. Continuare în deprinderea ortografiei ca în anul precedent. Proposițiunea simplă pură și cea amplificată în general, cu numirea subiectului, predicatului și obiectului. Declinațiunea substantivului și a adjectivului, conjugațiunea verbului în timpurile principale ale indicativului. Numeralul, pronumele personal în general. Continuare cu reproducerea verbală și în scris de piese cetite, după întrebări puse și date de învățătoriul. Memorisarea de piese din cartea de lectură, în presă și în versuri. Exerciții de caligrafie după tacticare. Classa IV. Cetire fluentă, cu deosebită privire la accentuare, interpuncțiune și înțeles (cetire logică și estetică) cu explicațiuni verbale și reale. Continuarea esercițiilor ortografice până la desteritate în dreapta scriere. țicerea amplificată, deosebirea de cea compusă,ficerea contrasă în general. Continuare în cunoascerea părții formale a gramaticei, flexionarea speciilor de cuvinte flexibile. Deosebirea între adverbii, preposițiuni, conjuncțiuni și interjecțiuni. Reproducerea verbală și în scris cu cuvinte proprii, de mici piese cetite din cartea de lectură. Memoris are că în anul precedent cu cerințe mai urcate. Eserciții în cetirea cu litere cirilice 6 oare pe săptămână. Classa V. Eserciții în cetire fluență logică și estetică cu explicațiuni verbale și reale. Desvoltarea și lărgirea cunoștințelor despre ficerea simplă, amplificată și contrasa cu continuă privire asupra părții formale, țicerea compusă în general. Complectarea cunoscințelor despre substantiv, adjectiv, verb, pronume. Analize gramaticale, verbale și în scris. Deprinderi în derivarea de cuvinte. Decopiarea de piese de model pentru stabilirea ortografiei și interpuncțiunei, scriere după dictat. Reproducerea cuprinsului pieselor cetite cu graiu viu și în scris, variind espresiunile. Istorisiri și descrieri mai mici după disposițiuni date. Eserciții în declamare de piese mai ușoare poetice și în presa. Tot la 2 săptămâni o lucrare stilistica de casă. 4 oare pe săptămână. Classa VI. cate. Cetire ca în anul precedent cu cerințe mai uruicerea compusă, feliurile zicerilor primare și secundare. Larngirea cunoscințelor părții formale mai cu seamă a adverbiului lui, conjuncțiunilor, preposițiunilor. Analize gramaticale cu graiul și în scris. Eserciții ortografice și stilistice cu cerințe mai urcate, adăugându-se eserciții în compunerea de epistoale, transcrieri de poesii mai ușoare în presă și alte composițiuni stilistice mai ușoare. Eserciții în declamare că în anul precedent. Tot la 2 săptămâni o lucrare stilistică de casă. 4 oare pe săptămână. Classa VII. Cetire ca în anii precedenți, cu deosebită privire la forma și înțelesul celor cetite. Deosebirea între forma poetică și prosaică. Ritmu și Rimă. Feliurile de căpetenie de poesii cu date istorice literare, plierea prescurtată, eliptică, vorbirea directă și indirectă. Periodul. Complectarea părții formale a gramaticei. Consecuțiunea timpurilor și regulele interpuncțiunei. Reproducerea în scris de piese cetite de învățătoriu. Reasumate din piese cetite, cu privire la aflarea disposițiunei. Transformareade poesii mai grele în presă. Descrieri, narațiuni și epistole în legătură cu învățământul din obiectele reale. Composițiuni stilistice din vieața civilă. Declamațiuni de piese poetice și prosaice. Tot la 3 săptămâni o lucrare stilistică de casă. 4 oare pe săptămână. Classa VIII. Cetire de piese prosaice și poetice de diferite genuri literare, cu date pentru cunoascerea desvoltărei literaturei române. Date biografice despre scriitori mai însemnați români. Cunoașterea condițiunilor pentru frumseța poetică. Cetirea unei piese dramatice. Lărgirea și complectarea învățământului formal și sintactic Eiserciții în facerea de disposițiuni pentru teme luate din cercul învățământului. Elaborarea de teme mai grele după disposițiuni date. Composițiuni stilistice din vieața civilă Declamațiuni ca în anul precedent. Tot la trei săptămâni o lucrare stilistică de casă apare pe săptămână. 3. Limba maghiară. Scopul: cunoasterea limbei maghiare în privința formală și sintactică pentru a putea ceti și înțelege cele cetite atât după formă cât și după cuprins, precum și a-și exprima corect în graiu și în scris cugetările sale. Cunoașterea productelor mai de căpetenie ale literaturei mai noue. Classa I—IV. Eserciții în numirea obiectelor ce încungiură pre eleve, cu deosebită însistare la pronunciare corectă. Cunoașterea sonurilor și a literelor; eserciții în cetirea mechanică, fluentă. Eserciții în compunerea de diceri despre însușirile, feliul și lucrarea ființelor și lucrurilor, cu închegetări asupra părții formale a gramaticei. Memorisăm Fiecare clasă câte 2 oare pe săptămână. Classa V. Exerciții în cetire fluentă cu accentuarea curată, împărțirea tonurilor, cuvinte cu ton afund și cu ton înalt și neutrale. Armonia în vocalisare și sufixare. Formarea de sirieri simlpe și amplificate; cunoasterea amplificărilor. Substantivul, pronumele personal,adjectivul, verbul ca predicat, articolul, copula. Conjugarea în timpurile principale ale verbelor regulare fără „ik“ în indicativ, formă nedeterminată. Exerciții de analiză gramaticală cu deosebită privire la topica limbei maghiare. Traduceri din limba română în cea maghiară și întors. Eserciții în reproducerea celor cetite cu graiu viu și în scris pentru a pune basa formarei stilului. Memorizarea de paradigme,liceri, mici istorioare și poesioare. 2 oare. Classa VI. Cetire ca în anul precedent cu observarea accentuarei corecte și a interpuncțiunei. Compunerea de cuvinte prin derivare și flexionare, sufixarea numelor cu și fără vocala legătoare, acumularea sufixelor , sufixarea substantivului, adjectivului, numeralului, pronumelui. Conjugarea verbelor sinopice și neutre în timpurile principale. Continuare despre zicerea simplă și amplificată, determinările atributive și adverbiale. Eserciții de traducere ca în anul precedent Eserciții în compunerea de jiceri și de istorisiri mici pe basa celor cetite. Memorisare de liceri, dialoguri despre lucrurile mai obicinuite, istorioare și poesii. La 4 săptămâni o ocupațiune stilistică de casă. 2 oare pe săptămână. *) Elaborat în urmarea condusului adunărei generale din Oreștie la 1884, se publică împreună cu planul de învățământ cu scop, ca doinii membri ai asociațiunei se aibă timp de alegeri și studia pană la viitoarea adunare generală, care se va ținea în Gherla. Red.